BusinessMagazin

Tag: club

  • De ce se sinucid antreprenorii? De ce mulţi nu înţeleg cum au devenit milionari?

    Intenţia mea nu este de a lua locul unui psiholog, de a da un răspuns la această întrebare. Încerc să descriu o situaţie a antreprenorilor români, a oamenilor de afaceri, a patronilor, a celor care şi-au luat soarta în mână după 1990, au format şi au ţinut/dus câteva businessuri în spate, plus propria familie, rude, prieteni, amante/amanţi etc.

    Din punctul de vedere al afacerilor, aproape nimeni nu a fost pregătit înainte pentru căderea comunismului şi pentru apariţia capitalismului/economiei de piaţă după 1990. Au fost câţiva care au fost pregătiţi pentru preluarea politică a puterii, nu pentru preluarea economică. Prea puţini dintre cei care au intrat în business, mai mult sau mai puţin avizaţi, şi-au imaginat unde vor ajunge peste ani, peste un deceniu sau peste două decenii. Toţi care au început un business luau marfa dintr-un loc şi o vindeau în alt loc. Sau luau de la stat, pentru că nu aveau de unde altundeva, şi vindeau cu mai mulţi bani altora. Foarte mulţi s-au trezit peste noapte că au bani, că au devenit milionari, că afacerile lor mergeau bine, că ceea ce puneau pe piaţă se vindea fără probleme, că ceea ce luau de la stat puteau să vândă la preţ dublu sau chiar mai mare. Mulţi care în perioada comunistă nu erau în vârf au putut să devină oameni de afaceri, milionari cu acte în regulă, fără să fi fost nomenclaturişti sau oameni care să fi lucrat în comerţul exterior.

    Din 1990 până în 2003-2004, foarte multe afaceri româneşti au trăit din inflaţie, din deprecierea monedei naţionale, adică creşterea cursului, din aprecierea valorii activelor deţinute. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale le-au permis să aibă încasări în creştere în fiecare an, în timp ce cheltuielile, salariale spre exemplu, erau ţinute mai jos. La o creştere a inflaţiei de 40%, cu o depreciere de curs de 60%, salariile în companie creşteau cu 10%-20%, maximum. Diferenţa se ducea în contul patronului. Dar toată lumea era fericită. Salariile nu scădeau, ci dimpotrivă, creşteau, în valoare nominală, ce-i drept.

    Din 2004 încoace, odată ce BNR şi-a schimbat politica monetară, inflaţia a început să scadă, cursul a crescut mai puţin, dar au venit creşterile salariale date de piaţă şi de creşterea consumului. S-a dat drumul şi la credite bancare, iar toată lumea era şi mai fericită. Multe afaceri avansau de la sine, prin creşterea valorii businessului, a parametrilor de evaluare, pentru că România se îndrepta către UE, iar de folos era şi creşterea exponenţială a valorii activelor imobiliare deţinute de companii. Ar trebui să le mulţumească lui Iliescu, Constantinescu, Isărescu pentru acest lucru.

    Oamenii de afaceri români s-au trezit peste noapte că sunt mai bogaţi, că pot să viseze la expansiune, la alte afaceri, la intrarea pe piaţa imobiliară: toată lumea visa să facă birouri, case şi apartamente. Având în vedere că valoarea imobilului deţinut creştea peste noapte, puteau să meargă la bancă să ceară mai mulţi bani. Dar pentru ce? Foarte mulţi antreprenori au crezut că sunt mai deştepţi decât piaţa. Prea puţini s-au uitat la ceea ce făcea compania lor, la procesele de producţie, la organigrame, la piaţă, la produsele pe care le puneau pe piaţă. Atât timp cât aveai banii în cont şi bancherii te căutau de dimineaţă până seara, nu-ţi puneai problema să te uiţi ce ai în spate.

    Nimeni nu se uita la ce făceau multinaţionalele, care numărau fiecare om din organigramă, care analizau procese de producţie, care în fiecare zi îşi înfigeau undeva steagul, care dădeau afară oameni dacă trebuia, care analizau şi răsanalizau produsele începând de la procesul de fabricaţie, cererea din piaţă, marketingul şi vânzările până la recuperarea banilor. Toate aceste lucruri însemnau procese plictisitoare.

    De partea cealaltă, având bani şi crezând că aceştia au venit din mintea lor, mulţi oameni de afaceri au început să-i cheltuiască aiurea, să aibă cheltuieli lunare din ce în ce mai mari, să facă greşeli prin extinderea în alte sectoare, să creadă că se pricep la toate, să considere că nu mai au nevoie de nimeni ca să facă bani etc. Toată lumea avea un trai extraordinar, în care numărul sticlelor de vin comandate la restaurant era fără număr. Când ai câteva milioane de euro în cont, eşti extrem de puternic, iar orgoliul este pe măsură. Este un job greu şi o povară – să fii milionar şi să ştii ce să faci cu banii.

    Scăderea euro cu 30% în perioada de boom chiar a dat senzaţia antreprenorilor, întregii Românii, că până la traiul nemţilor, francezilor, italienilor, spaniolilor nu mai este decât un pas şi este doar o chestiune de an până când vom avea salariile lor.

    A venit criza de nicăieri, iar multe companii româneşti s-au trezit cu produsele în braţe, cu terenuri în mijlocul câmpului, cu schelete de apartamente pe care nu le mai cumpăra nimeni, cu accesul la finanţarea bancară tăiat, cu firme pline de oameni care ţipau pentru bani de salarii, cu marfă în piaţă, dar cu facturi neplătite etc.

    Creşterea cursurilor leu/euro, leu/franc elveţian nu a mai acţionat în favoarea afacerilor româneşti, ci dimpotrivă, toate companiile îndatorate în euro s-au trezit că au mai mult de dat înapoi la bancă în lei, mai mult decât au luat, iar piaţa şi cererea le-au tăiat vânzările la sânge. Dintr-o dată, nimic nu mai mergea: băncile voiau banii înapoi, în companii era un dezastru, bani de salarii nu mai existau, iar acasă familiile voiau să aibă aceleaşi cheltuieli.

    Scăderea inflaţiei, stabilitatea cursului şi reducerea dobânzilor au rezolvat anumite probleme pe partea de cheltuieli, dar nu au putut să crească vânzările. Insolvenţa a fost o soluţie de a nu rezolva problemele structurale din companii şi afaceri.

    Mulţi antreprenori nu au ştiut să se redreseze, le-a fost greu să taie din prima, nu au putut să-şi reducă cheltuielile şi au vrut să-şi menţină traiul pentru a nu intra în gura lumii; au apărut certurile în familie şi între partenerii de afaceri, au mai venit Fiscul şi DNA-ul, iar peisajul din piaţă arăta altfel. Nimeni nu înţelegea de ce lucrurile nu mai merg înainte, de ce nu mai vin banii, de ce toată lumea se uită urât la ei. Multinaţionalele au câştigat teren în fiecare lună, iar mulţi antreprenori s-au trezit că nu mai au loc la masă.

    Mulţi oameni de afaceri s-au trezit că nu-şi mai găsesc locul, că nu mai pot face bani după ce că nu-i mai au şi că sunt deja îndatoraţi. În aceste condiţii, mulţi nu mai vedeau ziua de mâine. Pentru că nu au avut educaţie economică şi financiară, milioanele din conturi nu au fost o binecuvântare, ci un blestem.

  • Cine sunt miliardarii hotărâţi să-l împiedice pe Trump să distrugă lumea

    Senatorul de Vermont Bernie Sanders, adversarul democrat al lui Hillary Clinton, şi-a bazat întreaga campanie pe lupta pe viaţă şi pe moarte a omului simplu cu cei 1%, elita bogată  a planetei. Aşa a făcut şi Donald Trump, care a promis ca va „asana mlaştina” şi va înfrânge diabolicele „puteri financiare globale”. Salvele lor combinate au avut un rol esenţial în a-i transforma pe cei 1% dintr-un fenomen social sclipitor surprins de coperţile strălucitoare ale revistelor într-o filă dintr-o campanie bazată pe furie care arăta că ceva este în neregulă cu America.

    Strategia, promisiunea că va reda demnitatea americanului adevărat, a funcţionat mai ales pentru Trump. Nici chiar el nu credea că atât de mulţi americani îşi vor lăsa deoparte principiile şi valorile pentru a-l aduce la Casa Albă. Doll crede că victoria lui Trump putea fi considerată recunoaşterea unui război împotriva clubului său şi a membrilor săi – internaţionalişti care ignoră frontierele şi naţionalităţile şi care văd doar afaceri de făcut oriunde s-ar afla. Atunci când Trump vorbea contra „globalizării radicale şi a excluderii oamenilor muncii de la vot”, el îi ataca pe cei 1%. „Ai putea spune că aceste persoane sunt de vină pentru globalizare – ei sunt cei 1%”, spune Doll.

    Doll şi-a numit clubul Syneidesis, care în greaca veche înseamnă conştiinţă; l-a înfiinţat în urmă cu patru ani. Pentru început, se pune întrebarea dacă acuzaţiile lui Trump sunt legitime. Este globalizarea cu adevărat de vină pentru relele invocate de preşedinte în timpul alegerilor? Doll crede că nu. Sistemul economic este, desigur, imperfect. Alegerile au dramatizat ceea ce a fost ascuns, adică faptul că un număr mare de americani nu au acces la fructele comerţului liber şi ale frontierelor deschise. Însă Doll încă vede ceva principial în libera circulaţie a produselor, a ideilor şi a capitalului, cu recompensele mergând la acţionari şi la proprietarii companiilor. Membrii clubului său nu sunt, aşa cum pare să  sugereze Trump, nişte depravaţi moral pentru că luptă, spre exemplu, pentru combaterea schimbărilor climatice.

    Schimbările din politică l-au făcut pe Doll să ia o decizie personală: până acum, Syneidesis a fost doar terenul de joacă al bogaţilor. Dar dacă ar identifica clubul cu ceva mai mult – cu un instrument pentru oprirea destrămării ţesăturii economice şi politice  globale? Syneidesis poate fi un club al „investitorilor responsabili”, a explicat Doll, clubul unor miliardari care nu doar caută compania altor miliardari şi să facă şi mai mulţi bani – aşa cum oaspeţii săi fac în prezent, ci care încearcă să salveze construcţia acum defăimată cunoscută doar prin numele sale abstracte cum ar fi globalizarea şi „ordinea mondială liberală”. „Putem fi un grup de investitori care promovează răspândirea acestui tip bun de capitalism şi globalizare.”

    Că  Syneidesis este un club exclusivist o arată condiţiile de acceptare – 1 miliard de dolari sau mai mult în active, inclusiv 100 de milioane de dolari în bani lichizi. Aceasta este principala atracţie. Pentru astfel de oameni, o frăţie între indivizi de acelaşi fel este un elixir esenţial. Altă atracţie „este promisiunea unei expuneri la oferte de afaceri disponibile nicăieri altundeva, oportunităţi exclusive cu o şansă mai mare decât media de a deveni mine de aur.“

    Cu toate acestea, regulile Doll sunt flexibile. De exemplu, membrii ai clubului sunt Carl Page, un simbol al Silicon Valley cu un simţ ciudat al umorului; cu toate că el a câştigat zeci de milioane de dolari prin crearea şi vânzarea de companii de tehnologie în anii 1990, averea lui Page este mai mică de un miliard de dolari. Însă are avantajul de a fi fratele mai mare al Larry Page, cofondatorul Google.

    Apoi mai este Peter Littlewood, directorul laboratorului federal de cercetare Argonne din Chicago. Nici Littlewood, de origine din Marea Britanie, nu este miliardar şi nici nu deţine atât de mult cash. Însă el este un membru nepreţuit al Syneidesis, vorbind cu farmecul uşor, lustruit al unui diplomat, cu autoritatea sa liniştită a unui fost director al legendarului laborator britanic Cavendish şi, înainte de aceasta, al departamentului de fizică teoretică de la Bell Labs. Şi, cel mai important, Littlewood este legătura Syneidesis cu cele mai valoroase investiţii ale clubului – invenţiile de la Argonne, progrese fundamentale în nanotehnologie, informaţie, baterii avansate şi altele.

    Doll nu este singurul care s-a gândit că averile miliardarilor ar putea fi mobilizate pentru a crea un sanctuar al globalizării – pentru salvarea aceluiaşi ecosistem care a hrănit cele mai mari averi din istorie. Printre cei care au luat-o pe o pistă similară este miliardarul Bill Gates.

    Însă şansele sunt împotriva lor, în parte pentru că ei par să meargă nu doar împotriva lui Trump şi a arhitecţilor Brexitului, ci şi a unei forţe fundamentale, mai puternice – ciclul istoric.

    Trebuie să „ne luăm înapoi ţara” de la „elite”. „Nu vom mai preda niciodată această ţară, sau pe oamenii ei, falsului cântec al globalizării”, spunea Trump în aprilie. Oamenii de rând nu sunt  lăsaţi să ridice capul sus de superbogaţi, de regii universului, oameni cu influenţă poltiică uriaşă care lucrează pentru bănci, sau la Washington. Sanders trimitea mesaje similare – doar gălăgie multă, credeau observatorii, având în vedere că actualul context, cu salarii stagnante şi o divizare puternică pe clase sociale, este prezent de zeci de ani.

    Apoi brusc, lumea, din Brazilia până în Filipine, din Marea Britanie până în Turcia şi Polonia, a început să înlăture experienţa politică mainstream şi să aleagă personaje neconvenţionale, diverse tipuri de extremişti şi personalităţi caustice. Milenialiştii din lumea democrată au început să vorbească despre deschidere spre dictatura militară. Unii spun că lumea s-a întors în timp, în anii 1930, sau în 1910, sau chiar mai devreme.

    Deci povestea anului 2016 este una dintre buclele unui ciclu, cred mulţi observatori. Dar care ciclu? A stabili exact ce fel de ciclu evoluează acum este esenţial pentru ca oameni ca Doll să-şi dea seama cu ce se luptă.

    Dacă ceea ce este pe sfârşit este puterea globală supremă a Americii, atunci ce se observă este finalul erei postsovietice, ceea ce însemnă un ciclu care a durat din 1991 până acum. Aceasta însemnă că lumea intră într-o perioadă definită prin putere globală dispersată. Dar dacă acesta este sfârşitul ordinii mondiale liberale, înseamnă că se apropie de sfârşit o eră care a început după cel de-al doilea război mondial, un ciclu de 70 de ani şi dezintegrarea actualului sistem global.

  • Leicester a înregistrat un profit de 19 milioane de euro în urma câştigării Premier League

    După succesul de anul trecut, în contul clubului au intrat peste 30 de milioane de euro doar din partea organizatorilor competiţiei. Banii din drepturile TV şi din vânzarea biletelor au contribuit de asemenea la creşterea substanţială a încasărilor.

    După 26 de etape din sezonul actual de Premier League, Leicester se află pe locul 15, la doar două puncte de zona retrogradării, iar antrenorul italian Claudio Ranieri a fost demis. Craig Shakespeare asigură interimatul şi a înregistrat o victorie cu Liverpool, scor 3-1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vasile Turcu, fost acţionar al clubului Dinamo, internat de urgenţă la Spitalul Floreasca. Acesta ar fi încercat să se sinucidă

    UPDATE 14:20 Surse apropiate familiei fostului acţionar dinamovist susţin pentru ProSport că Vasile Turcu este în acest moment intubat şi are un hematom pe creier. Medicii încearcă să-l stabilizeze în aceste momente.

    UPDATE 14:19 Surse medicale au confirmat pentru MEDIAFAX că Vasile Turcu a încercat să se sinucidă prin spânzurare.

    Fostul acţionar al Dinamo Bucureşti, Vasile Turcu, a fost transportat, miercuri, de urgenţă la Spitalul Clinic Floreasca după un stop cardio-respirator, a confirmat pentru MEDIAFAX, coordonatorul SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa.

    Şeful Unităţii de Primiri Urgenţe al Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, Bogdan Opriţa, a precizat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că Vasile Turcu a fost transportat de urgenţă la spital după ce a suferit un stop cardio-respirator.

    Fostul acţionar al clubului Dinamo Bucureşti a fost resuscitat, fiind, la ora transmiterii ştirii, internat în Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.

    Date suplimentare despre starea de sănătate a lui Vasile Turcu nu pot fi furnizate, la cererea familiei, a mai precizat Opriţa pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clubul de noapte care a reuşit ce nimeni nu credea că se poate: profituri de 250 de milioane dolari

    Din această perspectivă, este cu atât mai remarcabil ceea ce au reuşit Ronnie Madra şi Richie Akiva, care au înfiinţat şi gestionat afacerea Butter Group. Clubul 10AK este unul dintre cele mai la modă din SUA. De zece ani. Mai mult, clubul nu dă niciun semn cum că situaţia s-ar schimba iar clienţii ar putea să se împuţineze.

    Iniţial, clubul 10AK (ceea ce înseamnă, de fapt, One of a kind, adică Unul de felul său), a fost deschis în Manhattan, cu puţin timp înainte de izbucnirea crizei economice. DJ în vogă ca Swizz Beatz sau invitaţi celebri, ca Weeknd, Robin Thicke, Bruno Mars, and Justin Bieber, au generat interes pentru ca acest club.

    Specificul clubului este muzica hip-hop şi pop, dar mai recent gama de melodii fost extinsă. În 2012, antreprenorii americani au mai deschis un club în Las Vegas şi altul în Los Angeles (2014). Tot în 2014 au mai deschis un club în Manhattan.

    Conform unui purtător de cuvânt a companiei care operează cluburile, de la deschiderea primului spaţiu, în urmă cu zece ani, şi până în prezent, afacerea a generat profituri cumulate de 250 de milioane de dolari.

    Cluburile sunt cu atât mai în vogă cu cât invitaţi celebri se simt confortabil în aceste spaţii. De pildă Justin Bieber cântă ad hoc, iar Rihanna, în cursul unei petreceri, a mers în spatele tehghelei şi a început să servească petrecăreţii cu băuturi.

    Iată care sunt regulile după care s-au ghidat proprietarii cluburilor 10AK:

    1. Nu vânaţi tendinţele. Muzica difuzată în club trebuie să fie autentică şi relevantă pentru clienţi.
    2. Fiţi cu adevărtat ospitalieri. “Trebuie să trataţi invitaţii ca pe oaspeţi, nu ca pe nişte celebrităţi – chiar dacă sunt. Le aduceţi băuturi, îi înconjuraţi de oameni plăcuţi,” spune Madra.
    3. Brandul înaintea profitului. Pentru a avea o afacere rentabilă pe termen lung, trebuie să fii cunoscut.
    4. Protejaţi-vă din start proprietatea intelectuală.
    5. Admiteţi că detaliile contează enorm

  • Un club din Sectorul 4, închis din cauza neregulilor grave depistate. Oamenii legi au dat amenzi de peste 120.000 lei

    “Acţiune de amploare în noaptea de sâmbătă spre duminică în cluburile şi barurile din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti. Echipe ale Direcţiei Generale de Poliţie Locală Sector 4, formate din inspectori ai Serviciului Control Comercial şi agenţi locali, au verificat cluburile care îşi desfăşoară activitatea pe raza Sectorului 4. În urma deficienţelor constatate, oamenii legii au aplicat amenzi în cuantum de 126 de mii de lei. Cele mai mari amenzi au vizat comercializarea produselor cu termen expirat , lipsa afişării preţurilor precum şi consumul de produse din tutun în incinta localurilor. Mai mult, pe lângă amenzile aplicate, pentru un club s-a dispus măsura complementară de suspendare a activităţii, ca urmare a neregulilor grave depistate”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 4, remis duminică MEDIAFAX.

    Acţiunile vor continua în perioada următoare.

     

  • Ministrul de Interne, după incidente: Eu nu am primit informări despre eventuale intenţii. Era de notorietate faptul că la Clubul Sportiv Dinamo se desfăşura meciul de handbal între Dinamo şi Steaua

    “Eu nu am primit informări cu privire la eventuale intenţii de provocare. Aseară, între orele 19.43 şi 22.55, în mijlocul protestelor, secretarul de stat Viorel Ştefu şi şeful Poliţiei Bogda Despescu au primit mesaje sms din partea unui ofiţer din cadrul SRI în care se face referire exclusiv la posibila prezenţă la protest a anumitor persoane, în general, actvişti care participă constant la astfel de activităţi de acest gen precum şi prezenţa unor membri ai galeriilor la modul general. Datele primite prin SMS nu semnalau riscuri în ceea ce priveşte tulburarea ordinii publice, intenţia de a denatura caracterul manifestaţiei, respectiv dacă persoanele în cauză urmau să desfăşoare acte de violenţă şi nici dacă aveau asupra lor mijloace pe care să le utilizeze în acest scop”, a declarat, joi, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan.

    Ministrul de Interne a precizat că Serviciul Român de Informaţii nu a transmis informaţii “inedite”.

    “Informaţiile transmise erau de notorietate publică, cunoscându-se faptul că în apropierea zonei de desfăşurare a protestelor avea loc o partidă de handbal între Dinamo şi Steaua la care participau suporteri ai celor două echipe. Informaţiile cu privire la acest eveniment fuseseră deja analizate în cadrul unei şedinţe operative care a avut loc în dimineaţa zilei de 1 februarie 2017 , la orele 09.00, iar măsurile au fost adaptate la dinamica situaţiei. Nu au fost informaţii inedite din partea SRI. Era de notorietate faptul că între orele 18.45 şi 20.00, la Clubul Sportiv Dinamo, situat la situat la aproximativ 1,5 kilometri de Piaţa Victoriei, se desfăşura meciul de handbal între echipele Dinamo şi Steaua. La eveniment au participat 1.500 de spectatori. După terminarea meciului, grupurile de suporteri s-au dispersat şi unii dintre membri acestora s-au deplasat individual în Piaţa Victoriei. Acest lucru a făcut imposibil controlul şi stoparea apariţiei lor la proteste”, a mai spus Carmen Dan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Becali a ales noul nume! Ce denumire va purta echipa de la 1 iunie: “Hai să nu ne mai jucăm. Se va numi aşa orice ar fi”

    Gigi Becali a a depus la OSIM actele pentru înregistrarea a două mărci, iar joi a anunţat numele pe care clubul său îl va purta de la 1 iunie 2017, “orice ar fi”, alegând dintre denumiri înregistrate la Registrul Comerţului.

    Finanţatorul vicecampioanei nu ia în calcul ca echipa de fotbal să poarte numele său şi s-a hotărât asupra viitorei denumiri a clubului. Astfel, Becali a anunţat că, de la 1 iunie 2017, clubul pe care-l va conduce va purta numele de “FC Sport Bucureşti”

    Becali a ales noul nume! Ce denumire va purta echipa de la 1 iunie: “Hai să nu ne mai jucăm. Se va numi aşa orice ar fi”

  • Joshua Castellano, patronul clubului Bamboo: Focul a pornit dintr-un spaţiu care normal e închis. Posibil să fie cineva implicat

    “Se va dezvălui tot ce trebuie, tot ce s-a întâmplat. Posibil (să fie cineva implicat -n.r.). Până acum nu s-a putut face nimic (cu imaginile de pe camere -n.r.). Nici procurorii nu au putut să intre acolo pentru că se poatre prăbuşi. Nu se poate. Asta am cerut şi eu pentru că vrem să vedem şi noi, dar nu se poate încă. Tot (toate imaginile -n.r.), serverele sunt pe partea de birouri. A pornit dintr-un spaţiu care normal era închis. Nu funcţiona. A fost foarte ciudat cum a prins focul şi cum s-a dezvoltat focul în momentul ăla. Când am văzut focul, am spus să se facă evacuare imediat, prin faţă s-a făcut. 99% din locaţii din România sunt pe avizare. Nu are cum să nu aibă aviz. Avizele sunt în procedură normală, dar trebuie autorizaţie. Locaţia era în proces de autorizare pentru ISU. După ce s-a întâmplat chestia asta cu Colectivul, s-a făcut o schimbare. În momentul în care ai o locaţie mare, s-au refăcut toate lucrările. Cu avizarea respectivă. Cu aprobare în mod normal până la 30 iunie 2017. Pentru asta noi eram în regulă pentru funcţionare”, a declarat Josua Castellano, patronul clubului Bamboo din Capitală.

    Omul de afaceri a mai declarat că, după părerea sa, incendiul nu ar fi avut cum să izbucnească de la instalaţia electrică, refăcută în totalitate, sau de la ţigările fumate în înteriorul clubului, deşi acest lucru este interzis de legislaţia în vigoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: ce sume uriaşe cereau taximetrişti tinerilori din Bamboo pentru curse la spital

    Echipajele SMURD şi pompierii au intervenit cu rapiditate, însă mulţi dintre cei răniţi au ajuns la spital aduşi de prieteni sau cu taxiurile. Martorii susţin însă că unii taximetrişti au încercat să profite de situaţie şi au cerut sume uriaşe pentru curse la spital sau la domiciliu, deşi aproape toţi cei care apelau la serviciile lor erau aproape dezbrăcaţi şi în stare de şoc. Libertatea a prezentat o mărturie şocantă despre modul în care decurgeau “negocierile” în timp ce clubul Bamboo ardea din temelii la doar câteva zeci de metri distanţă.
     
    ”Am ieşit în stradă când am auzit zgomotele de la sirene şi ţipetele tinerilor. Unii erau uzi până la piele, alţii erau răniţi. Toţi erau speriaţi. Umblau bezmetici dintr-o parte-ntr-alta. Nu aveam cu ce să-i ajut… Atunci au apărut nişte taximetrişti care le cereau pentru o cursă câte 200-300 de lei şi chiar patru sute de lei! Nu-mi venea să cred ce văd şi ce aud! Taximetriştii le ziceau să se strângă mai mulţi la o maşină ca să poată să plătescă”, a povestit un martor pentru sursa citată.