Simona Halep este lider detaşat în clasamentul dat publicităţii luni de către Asociaţia Tenisului Feminin (WTA), având un avans de 860 de puncte faţă de Caroline Wozniacki (2 WTA)! Halep a egalat-o pe Kim Clijsters la numărul total de săptămâni petrecute pe locul 1 mondial, fiind sigură că o va devansa pe belgiancă, dar şi pe Maria Şarapova (Rusia) sau Tracy Austin (SUA), ambele cu câte 21 de săptămâni de domnie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
UPS
Dacia a ocupat anul trecut primul loc în clasamentul mărcilor locale Brand Finance Romania 50, iar valoarea mărcii a crescut de la 858 de milioane de dolari în 2012 la 1,5 miliarde dolari în 2018. „Dacia este binecunoscută nu numai în România, ci a devenit incredibil de populară în Franţa, Marea Britanie şi Polonia”, spune Mihai Bogdan, managing director, Brand Finance Romania.
Mercedes-Benz a depăşit Toyota şi BMW şi a devenit cea mai valoroasă marcă auto din lume, în creştere cu 24%, la 43,9 miliarde de dolari. Toyota a coborât cu 6% la 43,7 miliarde de dolari, pe locul secund, iar BMW ocupă a treia poziţie, cu o valoare a mărcii de 41,8 miliarde dolari, mai mare cu 6%.
Tesla a urcat de pe locul 30 pe 19, pe fondul creşterii interesului general pentru maşinile electrice.
Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research.
La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.
Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.
În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.
La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).
„Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.
Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.
„În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”, menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.
Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.
În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.
Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.
În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.
Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.
Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.
10% din totalul companiilor italiene aparţin imigranţilor, a transmis recent Uniunea Italiană a Camerelor de Comerţ, arătând că acest procent este în creştere cu 3,4% faţă de anul anterior. O diferenţă destul de importantă, dacă ne raportăm la creşterea numărului firmelor deţinute de cetăţeni italieni – 0,75%. Regiunea cu cea mai mare creştere a companiilor înfiinţate de imigranţi este Lombardia (cu 114.000 de astfel de situaţii), urmată de Lazio (77.000) şi Toscana (55.000).
Foarte important este faptul că românii alcătuiesc cea de-a treia comunitate străină care a pus bazele unei companii în Italia, imediat după Maroc şi China.
Pentru a realiza acest clasament, Thomson Reuters utilizează un algoritm cu 28 de puncte de date care ”identifică în mod obiectiv organizaţiile cu forţă pentru viitor în mediul de afaceri foarte complex de astăzi“. Algoritmul măsoară performanţa pe opt piloni: financiar, încredere în management, conformitate juridică, risc şi rezilienţă, inovaţie, oameni şi responsabilitate socială, impact asupra mediului şi reputaţie.
”Companiile de tehnologie operează la o viteză incredibilă confruntându-se cu provocări ce ţin de competitivitate, reglementare şi alte provocări ce ţin de business. De multe ori, succesul lor financiar umbreşte integritatea companiei, ceea ce face dificilă identificarea acelor organizaţii cu longevitate în viitor“, spune Alex Paladino, manager global al Thomson Reuters Technology Practice Group.
|n domeniul tehnologiei, anul trecut au avut loc achiziţii şi fuziuni cu impact asupra mediului de afaceri, iar patru achiziţii au avut o valoare de peste 10 miliarde de dolari: Broadcom a cumpărat Qualcomm, Toshiba a vândut divizia de memorie flash, Intel a cumpărat Arizona Fab şi Vantiv a achiziţionat Wordplay Group. Tot anul trecut s-au înregistrat progrese în domeniul inteligenţei artificiale, în evoluţia roboţilor, s-au văzut progrese în domeniul computerelor cuantice.
Creşterea explozivă a companiilor de tehnologie le pune în atenţia investitorilor, dar apar şi provocări precum probleme legate de menţinerea şi creşterea cotei de piaţă, gestionarea lanţului de distribuţie, respectarea reglementărilor din mai multe zone şi numeroase alte provocări operaţionale şi strategice.
Investiţia în cercetare şi dezvoltare este un indicator al statutului financiar şi este un semn de creştere. |n mod normal, investiţiile în cercetare şi dezvoltare reprezintă un semn de sănătate al unei firme. Investiţiile cumulate ale celor 100 de companii au crescut cu 13% în 2017 faţă de 2016.
Statele Unite sunt ţara cu cele mai multe companii prezente în top (45% din cele 100 provin din această ţară) şi marile companii precum Alphabet, Amazon, Facebook sau Microsoft sunt incluse în acest clasament, dar şi alte firme mai tinere precum Nvidia sau Symantec apar în lista întocmită de Reuters. Japonia şi Taiwan se află pe locul doi, în funcţie de numărul de companii prezente în top, cu 13 companii fiecare. Acestea sunt urmate de India (cinci companii), secondate de ţări reprezentate de două sau trei firme. Din cele 100 de companii doar 20 au filiale pe plan local, iar printre cele mai importante (ca activitate în România) sunt Adobe sau Oracle
Dacă ne uităm la top, în funcţie de continent, America de Nord conduce cu 47 de companii, urmată de Asia cu 38, Europa cu 14 şi una din Australia. SUA domină topul datorită dominaţiei Silicon Valley în lume, dar este interesant de observat progresul giganţilor din Asia, precum Samsung, Tencent sau Taiwan Semiconductor Manufacturing.
Din clasament lipsesc companii din Africa, Antarctica, America de Sud sau Eurasia. Aceste regiuni sunt în continuare văzute drept pieţe emergente din punctul de vedere al leadershipului tehnologic.
Primele două locuri din clasamentul mondial sunt ocupate de insituţii din China, respectiv ICBC (The Industrial and Commercial Bank of China) si China Construction Bank, iar pe trei se află Wells Fargo din Statele Unite. Primele zece poziţii în top sunt practic împărţite de bănci din SUA şi China, singura excepţie fiind HSBC din MArea Britanie, pe locul 9, potrivit topului publicat de revista The Banker.
SUA continua sa fie cel mai bine reprezentat in acest top 2018, cu 76 de banci.
Dintre băncile prezente şi pe piaţa din România, ING este pe locul 26, Societe General pe 33, Erste Group este pe locul 100 în top 500, iar Unicredit pe 115.
Brand Finance evalueaza in fiecare an cele mai valoroase branduri bancare, analiza din care rezulta clasamentul Brand Finance Banking 500 si publicat de The Banker.
Brandul Banca Transilvania a fost lansat in 1994, in Cluj-Napoca.
România a primit un punctaj de 6,44 din 10 şi ocupă locul 64 din 167 de ţări în clasamentul “Indicele Democraţiei 2017” elaborat de Economist Intelligence Unit.
La capitolul “Procese electorale şi pluralism”, România are 9,17 puncte din 10, în privinţa “Funcţionării instituţiilor guvernamentale” punctajul este de 5,71, iar la nivelul “Participării politice”, 5,00. Din punctul de vedere al “Culturii politice”, Bucureştiul înregistrează punctajul de 4,38, iar în privinţa “Drepturilor civice”, 7,94, România fiind considerată “democraţie deficientă”.
Din punctul de vedere al situaţiei presei, România are un punctaj de 8 din 10, ocupând locul 31, prin calificativul “presă parţial liberă”.
Ea se clasează pe locul 19 într-un clasament al Federaţiei Ecvestre a Statelor Unite.A călătorit în întreaga lume împreună cu prietenul ei participând la diferite competiţii ecvestre.
S-a născut în Medina, Washington şi este studentă în ultimul an la facultatea de biologie a universităţii Stanford.Prietenul ei, Nassar, este un egiptean care s-a născut şi a copilărit în Kuweit; a fost şi el student la universitatea Stanford, absolvind managementul şi economia în cadrul universităţii.
Familia Gates călătoreşte deseori împreună, dar Jennifer este singura care împărtăşeşte pe reţelele sociale poze din experienţele lor de lux în jurul lumii.