BusinessMagazin

Tag: ciuca

  • Ciucă: Exprim profunda dezamăgire faţă de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI

    „În calitate de prim-ministru şi cetăţean român doresc să încep prin a exprima profunda dezamăgire faţă de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen.

    Vreau să adresez mulţumiri partenerilor noştri din statele membre, Comsia Europeană, Parlamentul European, dar şi agenţiile eutropene care ne-au susţinut vocal, pe baze corecte, demonstrate prin argumente, fapte şi cifre solide şi care au insistat să găsim împtreună soluţii. Toate statele europene au fost de acord să deschidă românilor porţile spaţiului Schengen”, spune Nicolae Ciucă.

    El afirmă că toate statele au fost de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen, ”cu o singură şi nejustificată excepţie – Austria”.

    Consiliul Uniunii Europene pentru Justiţie şi Afaceri Externe a decis admiterea Croaţiei în Spaţiul Schengen, anunţase Preşedinţia cehă a instituţiei, precizând că au fost respinse solicitările României şi Bulgariei.

  • Nicolae Ciucă, de Ziua Naţională: Unirea, fundamentul României în care trăim generaţiile de astăzi

    1 Decembrie este sărbătoarea unităţii poporului şi a statului român, moştenire de preţ a întregii naţiuni române, spune premierul Nicolae Ciucă în mesajul său de Ziua Naţională. El spune că Unirea de la 1918 este „fundamentul României în care trăim generaţiile de astăzi”.

    Se împlinesc 104 ani de la cel mai important moment al istoriei României ca naţiune, când la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, reprezentanţii tuturor provinciilor istorice româneşti au decis în unanimitate Marea Unire necondiţionată şi pentru totdeauna cu Regatul României.

    „Acel moment memorabil născut printr-o puternică mobilizare politică şi socială a înaintaşilor noştri, care au dus la împlinire visul de unitate naţională, reprezintă şi fundamentul României în care trăim generaţiile de astăzi. Naţiunea română este rezultatul evoluţiei istorice, statul român modern este rezultatul naţiunii ca produs istoric. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a venit firesc după multe alte evoluţii esenţiale pentru întregirea naţiunii române: opera marilor cărturari ai Şcolii Ardelene, mişcarea de eliberare de sub domniile fanariote, efervescenţa mişcărilor revoluţionare din 1848, curajul celor două Principate Române de a se uni într-un singur stat la 24 ianuarie 1859, câştigarea independenţei în 1877 şi, cel mai important, jertfa de sânge a poporului român care şi-a câştigat dreptul la autodeterminare în Primul Război Mondial”, spune premierul Nicolae Ciucă în mesajul său de Ziua Naţională.

    Odată cu Marea Unire, poporul român şi-a câştigat dreptul la autodeterminare, „un act de dreptate binevenit al istoriei noastre”, mai spune premierul.

    „Tot ce a făurit bun România modernă a făurit prin unitatea de voinţă, când poporul şi elitele sale au avut împreună un obiectiv naţional major. Poporul, teritoriul şi suveranitatea au rămas de atunci pilonii de bază ai statului român. Oricât de grele au fost încercările istoriei, poporul român a rezistat şi s-a dezvoltat, prin unitate. Împreună, românii şi-au apărat teritoriul şi suveranitatea. Împreună au alungat regimurile totalitare care ne-au întunecat istoria timp de jumătate de secol. Ne bucurăm astăzi de statutul de membru al Uniunii Europene, aliat respectat şi de încredere al NATO şi de parteneriate strategice cu alte state care împărtăşesc valorile democraţiei şi statului de drept”, mai spune Ciucă.

    Premierul spune că este „minunată” emoţia pe care o trezesc în noi reuşitele oricărui român şi reuşitele noastre ca naţiune.

    „Să fim mândri că suntem români cred că poate reprezenta un obiectiv de suflet al tuturor şi putem reuşi acest lucru susţinând eficienţa instituţională, dezvoltarea economiei şi a nivelului de trai, pentru ca toţi românii să se simtă bine acasă, într-o Românie ferm ancorată pe axa de dezvoltare occidentală. Cu gândul la exemplul de unitate al înaintaşilor noştri, pe care îi cinstim pentru grija pe care au avut-o pentru viitorul naţiunii, am încredere că putem continua ceea ce ei au început şi să facem faţă cu bine provocărilor actuale. La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, tuturor românilor, din ţară şi din afara graniţelor!”, a mai spus premierul Nicolae Ciucă de Ziua Naţională.

  • Ciucă: Avem responsabilitatea de a lăsa generaţiilor viitoare un mediu mai curat

    „Este o zi foarte importantă pentru demersurile întreprinse la nivelul guvernului în ceea ce priveşte demararea celei mai ample campanii de împădurire. Discutăm de o campanie finanţată prin PNRR şi suprafaţa toatală pentru următorii ani, până în 2026, e de aproximativ 56.700 de hectare. Este important să subliniem – sunt cifre pe care de multe ori poate le uităm – dar e relevant că în România supraeţele acoperite de pădure reprezintă aproximativ 27% din suprafaţa teriroriului, în timp ce în Europa e de aproximativ 39%. Ca atare avem datoria ca să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziţie, financiare şi în mod deosebit resursele umane, pentru că aici e şi o chestiune de voinţă şi este o chestiune de responsabilitate pentru generaţiile viitoare. Pentrru aceasta avem în PNRR circa 1,1 miliarde de euro. Toţi aceşti anii trebuie folosiţi cu iscusinţă pentru a lăsa generaţiilor viitoare un mediu mai curat. Sigur, această campanie de împădurire vine şi completează celelalte măsuri care sunt destinate protejării mediului, cele care sunt stabilite prin fondul local şi valul renovării, prin care ne asigurăm că folosim eficient tot ceea ce înseamnă mijloacele puse la dispoziţie pentru eficienţa energetică, pentru transportul electric, pentru surse de energie regenerabilă… Iată toate aceste măsuri tehnice cu cele destinate nemijlocit implicării omului în a proteja natura sunt obiective ale Guvernului României pentru perioada următoare. Încă o dată subliniez – este o responsabilitate a noastră pentru generaţiile viitoare”, spune Nicolae Ciucă.

    El precizează că au fost semnate contracte destinate amenăjării centrelor pentru colectarea deşeurilor pentru care nu se realizează colectarea de către societăţile de colectare, respectiv mobier uzat, anvelope, deşeuri periculoase şi de construcţii.

    „Cred că este foarte important să conştientizăm că prin astfel de măsuri nu facem altceva decât să venim în sprijinul comunităţilor şi al oamenilor, astfel încât să facem în aşa fel cum îmi spunea unul dintre reprezentanţii autorităţilor loicale… Îmi spunea dl primar înainte, după ce a semnat contractul – faceţi ceva astfel încât satul românesc să poată să trăiască. Ei, tocmai acestea sunt măsurile prin care, la nivel gvernamental, dar împreună cu dumneavoastră la nivelul autorităţilor locale, împreună cu cetăţenii şi pentru cetăţeni, putem să facem în aşa fel încât satul românesc să supravieţuiască, staul românesc să se dezvolte, oraşe – şi cele mici, şi cele mijlocii – să poată să aibă speranţă pentru generaţiile viitoare că pot beneficieze de toate condiţiile necesare pentru o viaţă normală”, încheie Ciucă.

    Contractele au fost semnate de ministrul Mediului, Taczos Barna.

    „Este o ocazie unică, al putea să spun, nu aş vrea să folosesc moment istoric pentru că este folosit prea des, dar este o ocazie unică, când Guvernul României lansează un asemenea program. Programul de împăduriri, dincolo de efectele benefice pe care le aduce, este şi o ambiţşie a României, de creştere a suprafeţei împădurite în România, pentru că am văzut ce înseamnă media europeană şi media din România. Suntem în urmă şi datorită judeţelor care au procente de 5, de 10 sau 15% de suprafaţă împădurită. Media unei ţări care găzduieşte cea mai mare parte din arcul carpatic este sub media europeană. În Convenţia Carpatică am discutat zilele acestea în Polonia despre importanţa acestui lanţ muntos. Este mândria noastră, este tezaurul pe care trebuie să îl gestionăm cum trebuie, dar dincolo de Munţii Carpaţi avem nevoie de păduri şi în zonele unde, din păcate, în decursul istoriei pădurile au fost practic eliminate. Mai ales în aceste judeţe suprafaţa împădurită trebuie să crească şi va creşte datorită acestui program. Programul oferă un sprijin oficial pentru plantare şi beneficiarii acestui sprijin pot fi atât persoanele fizice, persoanele juridice private, comunităţile locale, prin primării chiar şi Consiliile Judeţene, în cazul în care deţin terenuri în vederea plantării acestor păduri, pot beneficia de aceste subvenţii, şi asociaţiile de proprietari şi chiar şi alte persoane juridice. Avem toată paleta de persoane juridice şi fizice finanţabile”, afirmă Tanczos Barna.

    El precizează că sumele acordate variază în funcţie de zona de şes, deal şi munte şi variază în funcţie de speciile care vor fi plantate

    „Este un program care va schimba faţa multor judeţe”, conchide ministrul Mediului.

    Premierul Nicolae Ciucă a participat la semnarea unei noi serii de contracte de finanţare pentru realizarea unor Centre de colectare prin aport voluntar şi lansarea Programului Naţional de Împăduriri 2022-2026.

  • Cîţu: Anul 2022 rămâne în istorie ca cel mai mare atac al PSD la bunăstarea românilor

    „Un an de guvernare PSD = sărăcirea în masă a românilor! Anul 2022 rămâne în istorie ca cel mai mare atac al PSD la bunăstarea românilor. Marcel Ciolacu şi gruparea lui sunt mai nocivi pentru români decât au fost Dragnea şi gaşca lui. În doar 12 luni PSD a produs cea mai mare rată a inflaţiei, taxe mai mari şi mai multe şi cele mai mari dobânzi”, scrie pe Facebook Florin Cîţu.

    El spune că a averirtzat că măsurile PSD „vor duce la taxe mai mari, explozia preţurilor şi a dobânzilor”.

    „Acest dezastru putea să fie oprit dar interesul românilor nu este pe primul loc pentru toată lumea. Este momentul ca cei care au susţinut aceste măsuri să se întrebe dacă a meritat suferinţa românilor. PSD nu a mişcat în front cât am fost Preşedinte al PNL. P.S1. După ce MF-PSD prezintă execuţia bugetară la 10 luni, o să fie clar pentru toată lumea că explozia preţurilor a fost premeditată de instituţii ale statului. Responsabilii trebuie să plătească”, încheie Cîţu.

    Guvernul Nicolae Ciucă exercită puterea executivă în România începând cu 25 noiembrie 2021.

  • Ciucă: Să luptăm cu toată forţa împotriva formelor de politică iliberală, populistă şi extremistă

    „Vreau să fac o precizare: prezenţa mea în cadrul acestui eveniment reflectă două calităţi oficiale; pe de o parte, mă aflu alături de dumneavoastră în calitate de prim-ministru al Guvernului României, un stat european care a trecut prin tranziţia de la regimul totalitar comunist la regimul democratic de tip occidental, care este pregătit acum pentru a fi parte integrantă din marea familie a democraţiilor occidentale. Mesajul pe care trebuie să-l ducem mai departe este că instituţiile statului român sunt instituţii democratice, ancorate ferm în parcursul european şi transatlantic al României, singurul drum către pacea socială şi bunăstarea economică. Pe de altă parte, mă aflu alături de dumneavoastră în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, singurul partid istoric care a reuşit să coreleze trei dimensiuni esenţiale: a supravieţuit ororilor regimurilor totalitare din România, în special ororilor regimului comunist, care a distrus elita politică, economică şi intelectuală care a fondat România Mare; s-a reînfiinţat imediat după căderea regimului comunist, în zorii democraţiei postdecembriste şi, cel mai important, s-a dezvoltat şi s-a consolidat pe parcursul ultimelor trei decenii, prin participarea constantă la guvernarea ţării. Viziunea liberală este opusul viziunii totalitare asupra societăţii”, spune Nicolae Ciucă, la evenimentul de deschidere a Conferinţei naţionale „Comunismul românesc”.

    El afirmă că între democraţia liberală şi totalitarism este o diferenţă de esenţă.

    „Mesajul pe care trebuie să îl ducem mai departe este că istoria nu poate fi uitată. Istoria este parte din identitatea noastră şi istoria ne învaţă ce trebuie să facem pentru a păstra libertatea fiinţei umane ca fundament al existenţei noastre în cadrul unei societăţi democratice şi a unui stat european. Doamnelor şi domnilor, comunismul a venit în România prin violenţă, odată cu tancurile sovietice. A fost un regim fără fundament în cadrul structurii sociale, care nu avea nimic în comun cu structura culturii tradiţionale şi cu aspiraţiile societăţii româneşti. Regimul comunist a fost un implant sovietic străin societăţii româneşti. Comunismul a fost impus şi plasat ca o expresie a ocupaţiei sovietice până în anul 1958, ulterior, ca marcă a dominaţiei URSS asupra societăţii româneşti. Ca orice regim totalitar, bazat pe o ideologie care se fundamentează pe un conflict esenţial imaginar, regimul comunist din România a fost un regim criminal, a urmărit disoluţia şi uniformizarea în mediocritate a comunităţilor tradiţionale româneşti, a aplatizat societatea, a lăsat-o fără elită şi intelectualitate. Practic, elita politică, economică şi intelectuală a naţiunii a fost desfiinţată şi mutată în închisori politice, deportată în Bărăgan şi în lagăre de muncă. Elita societăţii a fost exterminată prin execuţii sumare decise de odioasele tribunale ale poporului sau prin deportări directe în Siberia. Timp de 44 de ani, comunismul a distrus în mod sistematic fibra neamului românesc, a încercat să distrugă credinţa strămoşească, a limitat şi dirijat elitele nou create, a construit regimuri represive succesive şi dictaturi uni-personale”, adaugă Ciucă.

    El menţionează că „trebuie repetat cu putere şi convingere, ca să audă şi să înţeleagă întreaga societate românească: regimul comunist din România a fost un regim criminal, pentru că a urmărit să distrugă libertatea şi demnitatea unei naţiuni prin opresiune, suspiciune şi violenţă”.

    „Regimul comunist din România a fost un călău şi poporul român a fost victima sa. Să nu uităm acest lucru niciodată. În aceeaşi măsură, ca toate celelalte regimuri totalitare, regimul comunist a condus la distrugerea morală şi politică a naţiunii. De fiecare dată când voi avea ocazia, voi spune răspicat toate aceste adevăruri, aşa cum am făcut recent, la Sighet, la Memorialul Durerii şi la Troiţa Brătienilor, în Cimitirul Săracilor şi la comemorarea a 35 de ani de la revoltele de la Braşov, în Parlament. Există riscul ca urmele şi memoria comunismului din România să se estompeze. Efectele ar fi dezastruoase. Uitarea răului face ca răul să triumfe din nou. Trebuie să fim atenţi să nu permitem naşterea şi dezvoltarea germenilor unor noi regimuri autoritare sau totalitare în chiar sânul democraţiei occidentale pe care dorim să o consolidăm. De aceea, prin astfel de activităţi ca cele pe care le organizaţi dumneavoastră, prin astfel de discursuri asumate la nivel oficial şi prin acţiuni concrete de consolidare a democraţiei trebuie să arătăm de unde vine pericolul într-o societate şi să luptăm cu toată forţa noastră împotriva oricăror forme de politică iliberală, populistă, revizionistă sau naţional extremistă. Trebuie să ţinem vie memoria perioadei regimului comunist din România. Este parte din istoria noastră contemporană, pe care o împărtăşim cu toţii, atât cei care s-au născut şi au trăit în acel regim, cât şi cei care s-au născut în libertate şi nu au cunoscut niciodată ororile unui asemenea regim opresiv şi distructiv”, menţionează premierul.

    Cea mai bună apărare împotriva oricărei forme de autoritarism, opinează Ciucă, este consolidarea democraţia constituţională în cadrul unei societăţi democratice europene.

    „Consolidarea democraţiei este cea mai importantă moştenire pe care o datorăm tuturor celor care au avut curajul să se revolte împotriva unei puteri totalitare absolute. În calitate de prim-ministru al României, m-am angajat să reafirm acţiunea executivului pe care îl conduc, pentru apărarea şi promovarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a statului de drept, în paralel cu susţinerea fără echivoc a luptei împotriva tendinţelor şi curentelor extremiste, revizioniste şi xenofobe, care otrăvesc societatea. Voi susţine, în continuare, proiectele dedicate onorării memoriei victimelor totalitarismelor, dar şi educaţia în spiritul adevărului şi al valorilor fundamentale”, încheie Nicolae Ciucă.

  • Ciucă: Scăderea natalităţii este o problemă deosebit de gravă a vremurilor actuale

    Scăderea natalităţii este o problemă deosebit de gravă a vremurilor actuale şi este asumată la nivel guvernamental, spune premierul Nicolae Ciucă: „Considerăm că este răspunderea noastră să venim cu soluţii”.

    „Ordinul comun pentru punerea în aplicare a planului social pentru interes naţional pentru susţinerea cuplurilor şi a persoanelor singure pentru creşterea natalităţii este un proiect la care s-a lucrat îndelung. În pachetul Sprijin pentru România am avut acest obiectiv şi iată că prin hotărârea iniţiată la nivelul Guveernului reuşim să trecem acel demers birocratic prin care reuşim asigurarea implementării a acestei măsuri. Ştim cu toţii şi se discutăm mult în spaţiul public, despre această problemă deosebit de gravă a vremurilor actuale, legată de scăderea natalităţii. Este o problemă asumată la nivel guvernamental şi am asumat-o în sensul în care considerăm că este răspunderea noastră să venim cu soluţii, astfel încât să putem să asigurăm condiţiile necesare pentru ca cuplurile tinere, persoanele singure să poată să aibă acces către aceste facilităţi prin care să asigurăm creşterea natalităţii”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    El precizează că, prin acest proiect, cei care îşi doresc vor putea să beneficieze de sprijinul pentru intrarea în programele de asigurare a natalităţii în vitro.

    „Este o măsură pe care doamna ministru a susţinut-o şi noi am susţinut-o şi de aci încolo este o chestiune de timp şi coordonare pentru ca ea să se aplice efectiv şi de care să beneficieze toţi cei care aşteaptă de mult să fie reglementată această măsură. Nu cum mult timp în urmă am luat decizia şi deja a început procesul de construcţie a creşelor. Sunt 124 de creşe care fac parte din programul de construcţie, pe întreg teritoriul ţării. Discutăm de asigurarea condiţiilor pentru educaţie timpurile pentru cuplurile tinere şi în felul acesta este un program prin care asigărăm construcţia a 150 de centre de zi, program în valoare de 150 de milioane de euro şi sunt celelalte măsuri pe care le-am asumat. Avem ceea ce ne trebuie, avem resursa financiară, am avut şi beneficiem de efectele măsurilor economice luate la nivelul Guvernului pentru ca bugetul de stat să poată să dispună de resursele financiare pentru a putea susţine astfel de proiecte”, încheie Ciucă.

    „Se pare dle premier, dle vicepremier, că dna Gabriela Firea în ultimul timp a început să ne facă programul, să ne tot cheme pe toţi trei la lansarea unor programe pe care toţi trei ni le-am asumat în programul de guvernare al coaliţiei. Mă bucur mult când urmărim acest program de guvernare şi-l îndeplinim. Este o problemă a natalităţii, mai ales în zonele democratice, dezvoltate, în UE, cu toate că, mi se pare, săptămâna viitoare (trecută – n.r.) s-au anunţat pentru prima oară peste 8 miliarde de oameni la nivel mondial, în UE există o scădere drastică a natalităţii. Nu putem vorbi despre viitor şi despre dezvoltare sustenabilă dacă nu intervenim în zona de natalitate”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că Guvernul se va implica în continuare pentru susţinerea natalităţii.

    „Chiar ieri am hotărât prin amendamentele pe care le aducem la OUG 119 să venim cu 0,68 lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale. Deja există o evidenţă a acestei coaliţii îndreptate către familie şi către susţinerea familiilor pentru a avea copii, indiferent că s-au schimbat priporităţile tinerilor – întâi doresc să-şi întemeieze o carieră, pe utrmă doresc o familie şi cam pe ultimul plan vin să aibă copii. Sunt ferm convins că vom găsi resursele şi de a micşora impozitarea muncii, asttfel încât în zona de deductibilităţi să putem prinde şi plăţile pentru şcolaizare, creşe, spitale, astfel încât să dezvoltăm această societate

    Miniştrii Familiei şi Muncii, Gabriela Firea şi Marius Budăi, au semnat, marţi, ordinul comun privind aprobarea Normelor de aplicare a “Programului social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii”.

  • Ce spune Nicolae Ciucă despre pensii

    Conform premierului, în şedinţa coaliţiei de guvernare care a avut loc luni seară s-au decis următoarele:

    Pentru pensiile pe contributivitate, am decis creşterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei.

    Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin ţintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel:

    1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 şi 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 şi 3.000 de lei. Sumele vor fi împărţite în două tranşe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.

    Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi şi anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

    „Vom acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărţită în două tranşe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta şi din iarna viitoare. Am convenit, de asemenea, ca alocaţiile de stat pentru copii să fie actualizate cu rata inflaţiei, persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizaţie, iar indemnizaţiile pentru veteranii şi văduvele de război să fie actualizate cu rata inflaţiei, începând din 2018, însemnând o creştere totală de aproximativ 30 de procente. Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial şi trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflaţia crescută. De aceea, PNL s-a opus ferm unor creşteri mai mici de 15% şi a obţinut în negocieri creşteri totale care depăşesc 15,8%”, transmite Ciucă.

  • Premierul Nicolae Ciucă, susţine că pensiile militare nu sunt speciale, ci de serviciu

    La Bruxelles am discutat despre înlocuirea pragului de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR cu un indicator de disciplină financiară, afirmă premierul Nicolae Ciucă, după ce au apărut informaţii că România trebuie să se încadreze în plafonul de 9,4% pentru pensii.

    „În timpul vizitei la Bruxelles şi în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu oficialii europeni, inclusiv cu dna preşedinte a Comisiei Europene, am prezentat că unul dintre subiectele discutate a fost acela ca acest plafon de 9,4% din PIB pentru pensii să poată fi înlocuit cu un alt indicator, un indicator de disciplină financiară, care practic este prevăzut în PNRR, fiind vorba despre jalonul care obligă să realizăm reforma pensiilor. Totodată, discutăm despre un alt jalon care ne obligă să realizăm şi reforma salatrizării. Ca atare, despre asta e vorba legat de acel procent de 9,4%”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    El susţine că pensiile militare nu sunt speciale, ci de serviciu.

    „În ceea ce priveşte pensiile militare, am discutat şi acest subiect, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei, şi am discutat pe marginea raportului prezentat de Banca Mondială, în care scrie foarte clar că pensiile militare nu intră la categoria pensii speciale, ci la capitolul pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate, iar la nivelul nostru continuăm să susţinem reforma sistemului de pensii pe bază de contributivitate şi continuăm ca în demersurile pe care le vom face în continuare cu Comisia Europeană să ajungem foarte clar la înţelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă şi celelalte state europene, conform cărora nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu”, încheie Ciucă.

    România trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% negociat prin PNRR în privinţa pensiilor, iar pensiile militare sunt speciale, a transmis, potrivit unor surse, Comisia Europeană autorităţilor de la Bucureşti.

  • Nicolae Ciucă a venit cu veşti importante pentru toată România. Premierul a vorbit despre ajutoarele pentru energie şi sumele exacte care vor fi oferite unui număr de 4 milioane de români

    Ajutoarele pentru energie sunt bani care vin din fonduri europene, bani care vor viza asigurarea acestui sprijin pentru plata energiei, a termiei, a lemnelor de foc, pe lunile noiembrie-martie, precizează premierul Nicolae Ciucă.

    „Despre ajutoarele pentru susţinerea cetăţenilor vulnerabili în plata cheltuielilor pentru energie, sunt măsuri care au fdost anunţate de ministrul Boloş, banii sunt din acei 10% din fondul de coeziune, decizie luată la nivelul UE, pentru a se asigura protecţia cetăţenilor vulnerabili, combaterea sărăciei energetice şi asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri”, spune Nicolae Ciucă.

    Premierul afirmă că valoarea nominală, specifică acestui procent de 10%, este de 2,1 miliarde de euro.

    „Din această sumă, o componentă va fi alocată pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile şi la nivelul ministerului Investiţiilor se lucrează la formula tehnică. Discutăm de aproximativ 800 sau 900 de miliarde de euro. Deci sunt bani care vin din fonduri europene, sunt bani care vor viza asigurarea acestui sprijin pentru plata energiei, a termiei, a lemnelor de foc, pe lunile noiembrie-martie şi ca atare discutăm de două calupuri, pentru noiembrie 2022- martie 2023 şi noiembrie 2023-martie 2024. Ele vor fi asigurate în sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, pentru această iarnă iar pentru iarna viitoare, în luna septembrie”, încheie Ciucă.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, menţiona miercuri seara, după şedinţa BPN, că românii vulnerabili vor primi ajutor pentru energie în valoare de 700 de lei.

  • Ciucă despre legile Justiţiei: aduc un echilibru între toate viziunile care domină magistratura

    „Pachetul de legi ale Justiţiei a fost promulgat astăzi de preşedintele Klaus Iohannis, încheind un traseu de analize şi dezbateri în care au fost implicaţi toţi actorii din domeniu, atât de pe plan intern, cât şi extern. În forma finală se regăsesc recomandările preexistente ale Comisiei de la Veneţia, MCV, instanţelor judiciare şi organizaţiilor profesionale”, scrie Nicolae Ciucă pe Facebook.

    Acesta îi mulţumeşte ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, „pentru toată munca pe care el şi echipa sa au depus-o în redactarea acestor legi, atât de importante pentru parcursul european al ţării noastre”.

    „Un rezultat al dezbaterilor intense este faptul că noile legi aduc un echilibru între toate viziunile care domină magistratura din România, forma lor finală fiind unanim acceptată de toate părţile consultate. Prin aceste noi legi, sistemul judiciar românesc se modernizează, se aliniază la valorile şi la principiile europene şi se consolidează independenţa justiţiei”, scrie premierul.