BusinessMagazin

Tag: Ciolos

  • Cioloş: Avem nevoie de dezvoltarea capacităţii producţiei agricole europene, care stagnează

     Dacian Cioloş a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la o conferinţă organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, că diversificarea producţiei agricole este impusă de perpectivele creşterii populaţiei la nivel internaţional, dar şi de pretenţiile şi exigenţele tot mai mari ale consumatorilor.

    “Legat de provocările la care trebuie să răspundem în agricultura europeană, avem nevoie de dezvoltarea capacităţii de producţie agricolă, în condiţiile în care, în ultimii ani, productivitatea din agricultura europeană stagnează, după 20 de ani de evoluţie foarte importantă. În acelaşi timp, trebuie să integrăm în toate aspectele legate de creşterea potenţialului producţiei agricole din UE şi aspecte legate de buna gestiune a resurselor naturale. Creşterea şi diversificarea producţiei agricole ne este impusă de perpectivele creşterii populaţiei la nivel internaţional, dar în acelaşi timp şi de pretenţiile şi exigenţele tot mai mari ale consumatorilor din ţările dezvoltate, vis-a-vis de calitatea şi siguranţa alimentară şi diversitatea produselor de pe piaţă”, a spus Cioloş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Cioloş: Facilitatea pentru vinul din Moldova, un semnal politic şi sprijin pentru perioada dificilă

     Cioloş a subliniat că decizia luată recent de CE, şi care interesează România, este facilitatea pentru vinul din Republica Moldova, apreciind că dincolo de impactul economic, pe care speră să îl aibă pentru economia Republicii Moldova, a fost şi un semnal politic clar, dat în numele Uniunii Europene de către Comisia Europeană.

    “A fost şi un semnal politic clar, dat în numele Uniunii Europene de către Comisia Europeană, cum că această apropiere, a Republicii Moldova de UE, nu vine doar dintr-o parte. Republica Moldova a făcut paşi curajoşi legaţi de viitorul ei din următorii ani şi la fel face şi Uniunea Europeană faţă de Republica Moldova. Urmează parafarea acordului de asociere, care o să îşi arate rezultatele în următorii ani, dar şi un program structural de finanaţare pentru mediul rural. O să avem o conferinţă la Chişinău, cu toţi miniştrii agriculturii, la începutul anului viitor. A fost un semnal politic, pentru Moldova, şi un sprijin în perioada dificilă prin care trece”, a declarat Cioloş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş, despre Bruxelles ca “Înalta Poartă”: Oricât de înaltă ar fi, tot are o clanţă pe undeva

     “Preşedintele Băsescu, unii dintre dumneavostră vorbeau aici de «Înalta Poartă», de ce face, ce taie şi spânzură Bruxelles-ul. Eu vreau să vă spun că oricât de înaltă ar fi o poartă, tot are o clanţă undeva. Important e să ştii să o găseşti să o deschizi şi să treci dincolo”, a spus oficialul european.

    El le-a cerut fermierilor români să renunţe la ideea delimitării “noi aici, în România, ei acolo în Europa”, având în vedere faptul că sunt beneficiarii unei politici comunitare, respectiv Politica Agricolă Comună.

    “Măcar dumneavoastă, în agricultură să ieşiţi din ideea asta – noi aici, în România, ei acolo, în Europa. Ieşiţi din ideea asta, sunteţi unul puţinele sectoare care beneficiază de o politică comună, Politica Agricolă Comună”, a spus comisarul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV – Cioloş: Laptele vărsat în câmp, un gest extrem. “Iresponsabilitatea” pune lacătul pe ferme

     “Producătorii de lapte români culeg, în covârşitoarea lor majoritate pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardaţi cu informaţii despre scandaluri legate de calitatea şi siguranţa produselor româneşti. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care şi-au făcut treaba corect şi care se văd în situaţia de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilităţii altora”, a spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Cioloş cred că “fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii oneşti nu au nicio şansă” şi că această “situaţie nfericită” obligă la căutarea de soluţii.

    El consideră că problema încrederii în produsele naţionale trebuie abordată “frontal”, printr-un “sistem agroalimentar performant local” şi a remarcat faptul că în România “încrederea consumatorilor se construieşte încă în mare parte pe activitatea şi pe legitimitatea autorităţilor de control”, condiţie necesară, dar nu suficientă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş: Energia României ar trebui concentrată pe pregătirea absorbţiei banilor din 2014-2020

    “Per global, România a câştigat faţă de perioada bugetară actuală, România a câştigat mai mult şi eu cred că tocmai acum obiectivul este, dincolo de analiza ce a câştigat şi ce a pierdut sau dacă ar fi putut câştiga sau pierde mai mult, obiectivul ar trebui să fie pregătirea absorbţiei acestor bani pe care România i-a avut”, a afirmat Cioloş, într-o conferinţă de presă la finalul vizitei făcute în aceste zile la Bucureşti.

    De asemenea, Cioloş a arătat că România a avut o alocare importantă şi pentru perioada bugetară actuală, 2007-2013, însă are probleme cu absorbţia.

    “Cred că acolo ar trebui să se concentreze energia, cum să ne pregătim sau cum să se pregătească România pentru a absorbi banii pe care i-a primit deja prin această alocare”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat

    “În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.

    Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.

    În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.

    Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.

    Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.

    Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.

    La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

  • Firmele afectate de “criza castraveţilor” din primăvară vor fi despăgubite până la 15 octombrie

    Suma este asigurată din fonduri europene de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar banii vor fi plătiţi până la 15 octombrie prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a anunţat ministrul de resort, Valeriu Tabără.

    Destinatarii sunt “o asociaţie care este recunoscută în plan naţional şi alţi şase producători privaţi. Aceştia sunt cei care s-au înregistrat la MADR, la APIA şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi despăgubiţi”, a spus Tabără, precizând că suma este mult mai mică decât cea de 9 milioane de euro estimată iniţial, întrucât vânzările de castraveţi şi roşii şi-au revenit rapid.

    Comisia Europeană a suplimentat, în schimb, fondul total de compensaţii pentru agricultorii europeni afectaţi de criză, de la 210 milioane de euro la 227 de milioane de euro.

    “Comisia Europeană, cu implicarea directă a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a rezolvat într-o perioadă relativ scurtă de timp suma alocată pentru a asigura despăgubirile de sută la sută pentru ţările membre afectate şi fermierii afectaţi”, a precizat ministrul.

  • Meciul politic Schengen, sau revolta “ramelor” de la Bucuresti

    Desi multi au considerat discursul sau de la alegerea Elenei
    Udrea in fruntea PDL Bucuresti drept o scapare, Baconschi a tinut
    sa contrazica aceasta prezumtie favorabila lui, venind in fata
    presei cu o reactie umorala, disproportionata si departe de
    orientarea diplomatiei romanesti. Astfel, a anuntat Baconschi,
    Romania ar chiar putea denunta unilateral Mecanismul de Cooperare
    si Verificare – MCV (pe neindeplinirea caruia Franta isi justifica
    partial refuzul) si chiar ar putea tine in sah Uniunea Europeana in
    dosarul de aderare al Croatiei.

    Reactia presedintelui de delimitare fata de afirmatiile lui
    Baconschi, demna de un Traian Basescu aflat in prima sa campanie
    electorala pentru prezidentiale, i-a adus ministrului Baconschi
    contestarea chiar din partea partenerilor de guvernare din UNPR,
    care nu au facut un secret din faptul ca vizeaza fotoliul
    Externelor pentru Cristian Diaconescu, dar si zvonul ca ministrul
    ar putea fi inlocuit din functie de premierul Emil Boc, ca urmare a
    declaratiilor sale despre Croatia si denuntarea MCV.

    Presedintele Traian Basescu, nu fara a apela la registrul sau
    special de limbaj (romanii nu sunt “rame”, ca sa suporte orice din
    partea Frantei si a Germaniei, spune el), a linistit temerile
    Croatiei si a aratat ca reactia Romaniei va avea la baza
    considerente financiare, in principal amanarea unei consistente
    achizitii de echipament pentru securizarea frontierelor,
    intamplator produs de concernul franco-german EADS. Comisarul
    european Dacian Ciolos a salutat reactia presedintelui, aratandu-se
    incantat de felul cum “Romania si-a aparat cu demnitate pozitia” si
    de faptul ca “Romania invata si sa spuna ‘nu’”.

    Toate datele arata insa ca, sub presiunea temelor de politica
    interna, cancelariile occidentale importante (Franta, Germania si
    Olanda) vor cere amanarea aderarii Romaniei la Schengen, cel mai
    optimist termen luat deja in calcul fiind toamna acestui an.

  • Revista presei economice din Romania

    Interesul marilor grupuri IT pentru dezvoltarea afacerilor din
    Romania deschide sezonul de vanatoare a celor mai potriviti
    angajati, scrie Gandul: HP anunta ca va angaja, in 2011, circa 600 de
    oameni     pentru centrul de servicii Global eBusiness Operations
    (GeBOC) din Bucuresti. In perioada iulie-septembrie, in plina
    criza, romanii au cheltuit peste 300 milioane de euro cu cardul in
    strainatate, cea mai mare suma inregistrata pana in prezent si cu
    25% mai mult decat in trimestrul al doilea.

    Evenimentul Zilei il citeaza pe comisarul european Dacian
    Ciolos, cu anuntul ca din 2014, toti fermierii care nu isi cultiva
    pamantul nu vor mai primi niciun fel de subventie la hectar, in conditiile in care in
    Romania sunt aproape 3 milioane de hectare de terenuri agricole
    nelucrate. Telefoanele mobile si alte electronice, in general, s-au
    ieftinit fata de anul 2009 si cu pana 50%, in cazul comertului
    online, intrucat a crescut oferta – din ce in ce mai multi
    considera comertul online o afacere profitabila in criza.

    Guvernul va aloca la rectificarea bugetara peste 570 de milioane de
    lei pentru plata drepturilor de asistenta sociala, o mare parte din
    fondurile suplimentare de la buget urmand sa provina din colectarea
    TVA, noteaza Adevarul. ONU a emis un raport in care
    avertizeaza asupra riscului cauzat de scumpirea produselor de
    consum, in conditiile in care recoltele sub asteptari din 2010 au
    dus la majorarea preturilor alimentelor, iar inflatia continua sa
    creasca in tot mai multe state.

    In loc sa combata evaziunea fiscala, sa scoata mai multi bani din
    contractele semnate cu baietii destepti din economie si sa umfle
    mai putin buzunarele regilor asfaltului, Guvernul va introduce de anul viitor un impozit pe
    avere    , masura la care opt tari UE au renuntat in ultimii ani,
    scrie Romania Libera. Pentru vacanta de Craciun, ziarul
    propune o selectie a celor mai ieftine bilete de avion catre orase
    precum Torino, Viena, Zürich, Geneva, Budapesta sau Salzburg.

    Brokerii se bat pe banii Bursei, constata Ziarul Financiar:
    un grup de actionari a propus conducerii BVB reducerea capitalului social cu circa 9 milioane de
    euro    , echivalentul lichiditatilor de care dispune principalul
    operator bursier, si distribuirea sumei catre cei 850 de actionari.
    Cresterea economica va trebui sa se bazeze pe mobilizarea
    resurselor interne si pe atragerea fondurilor europene, sustine
    Catalin Pauna, senior economistul biroului Bancii Mondiale din
    Romania.

  • UE cere inapoi de la Romania 46,3 mil. euro cheltuite incorect pentru agricultura

    Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate
    reglementarile UE sau procedurile de control al cheltuielilor
    agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt
    responsabile de acordarea platilor si de controlarea cheltuielilor
    efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia
    are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat
    fondurile in mod corect.

    Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria,
    Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,
    Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania,
    Slovenia, Spania, Suedia, Tarile de Jos si Regatul Unit.

    Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare
    rurala, a declarat referitor la aceasta decizie: “Facem tot ce ne
    sta in putinta pentru a realiza un control optim al cheltuielilor
    agricole in scopul de a ne asigura ca banii contribuabililor nu
    sunt cheltuiti in mod necorespunzator”.

    Cele mai semnificative corectii:

    GRECIA – 210,9 milioane de euro imputate Greciei pentru un sistem
    LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole si de informatii
    geografice) de slaba calitate si pentru deficiente legate de
    controalele vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata
    agricola. La aceasta se adauga 54,7 milioane de euro pentru
    culturile de vita-de-vie – specializarea parcelelor, registrele
    viticole ineficiente si deficientele in gestionarea si controlul
    schemelor de ajutoare pentru exercitiile financiare 2003-2007. O a
    treia transa de bani – 50,16 milioane de euro – sunt imputate
    Greciei pentru ca nu a redus ajutoarele in cazul nerespectarii
    cerintelor din sectorul veterinar referitoare la mentinerea
    registrelor pentru ovine si pentru inexistenta criteriilor de risc
    specifice in ceea ce priveste controalele primelor suplimentare in
    zonele defavorizate.

    ROMANIA – 41,7 milioane de euro se imputa Romaniei pentru
    deficiente ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative
    si ale modului de aplicare a sanctiunilor pentru anul de cerere
    2008. La aceasta se adauga 4,65 milioane de euro la capitolul audit
    financiar – pentru plati intarziate aferente anului 2008.

    PORTUGALIA – 40,69 milioane de euro pentru deficiente ale
    sistemului LPIS-GIS, ale analizei riscurilor pentru control, pentru
    numarul insuficient si calitatea redusa a controalelor la fata
    locului, pentru aplicarea incorecta a sanctiunilor, pentru
    orientari necorespunzatoare si deficiente ale controalelor
    administrative vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata,
    inclusiv masurile de dezvoltare rurala pe suprafata.