BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Nio, unul dintre principalii rivali chinezi ai Tesla, cu o capitalizare bursieră de 60 mld. dolari, anunţă când va debuta pe piaţa din Europa

    Producătorul chinez de maşini electrice Nio a anunţat că, începând cu luna septembrie, va începe oficial livrările în Norvegia, mişcare ce reprezintă primul debut pe o piaţă externă al companiei, scrie CNBC.

    Anul acesta, Nio plănuieşte să vândă în Norvegia SUV-ul ES8, urmat de sedanul ET7 în 2022. Grupul estimează că staff-ul local va creşte de la 15 la 50 de oameni în 2021.

    Divizia din Norvegia va începe operaţiunile prin intermediul unui magazin în capitala Oslo, inaugurarea urmând să aibă loc în cursul trimestrului 3. De asemenea, compania va deschide anul viitor patru showroom-uri mai mici în alte părţi ale ţării nordice.

    Peste jumătate (54,3%) din maşinile vândute anul trecut în Norvegia au fost electrice, în creştere cu 12,3% faţă de 2019.

    Automobilele cu propulsie electrică au marcat vânzările auto din Norvegia în ultimii trei ani, 2020 fiind dominat de Audi e-tron, 2019 de Tesla Model 3 şi 2018 de Nissan Leaf.

    Alţi producători chinezi de maşini electrice au început deja să vândă în Norvegia. Xpeng, societate listată pe bursa din New York, a vândut 100 de SUV-uri G3 în decembrie 2020.

     

  • Grupul chinez Haier e aproape gata cu fabrica de frigidere din Prahova: „Vrem să rămânem aici multă vreme. Am putea face noi investiţii în România“

    ♦ Compania a început deja recrutările, având 100 de salariaţi ♦ Ţinta e să ajungă la 400 de salariaţi până în mai şi la 600 până în iulie ♦ „La începutul anului viitor vom ajunge să lucrăm la capacitate maximă şi să avem 800 de salariaţi“ ♦ Pe lângă fabrică, grupul chinez va avea şi un centru de cercetare-dezvoltare în România.

    Grupul chinez Haier va inaugura fabrica de 70 mil. euro din Prahova în luna iunie a acestui an, lucrările fiind aproape gata. Compa­nia a început deja şi recrutările de personal pentru că vrea să ajungă la 800 de salariaţi până la începutul lui 2022, când fabrica va ajunge să producă la capacitate maximă, adică circa 600.000 de frigidere pe an.

    „Vom începe să producem din acest an, dar pentru 2021 ne-am propus 200.000-300.000 de frigidere dat fiind că fabrica va fi funcţională doar în semestrul doi. Din 2022 vom ajunge la capacitate maximă, adică 600.000-700.000 de unităţi pe an. Tot începând de anul viitor vom avea toate produsele pe care ni le dorim în producţie“, spune Alessia Ianni, cooling transformation project manager la Haier Europe.

    Ea a fost cea care a coordonat întregul proiect încă de acum doi ani de când era doar un plan strategic. La momentul acela se decisese doar importanţa unei fabrici de frigidere în Europa. A urmat faza lungă de fezabilitate şi acum execuţia pe care tot ea o coordonează.

    „Toate produsele ce vor fi realizate în Prahova vor merge spre Europa. Va fi prima fabrica de frigidere a Haier în Europa. România a fost aleasă ca un hub de export.“ Grupul chinez mai are alte 30 de fabrici frigidere în lume, având un portofoliu larg de branduri. Motivul pentru care gigantul a ales să mai deschidă o alta în Europa a fost pentru a avea un lanţ cât mai scurt de producţie.

    „Ideea a pornit de la faptul că strategia noastră e gândită să fim cât mai aproape de consumator. Atunci am decis că trebuie să construim în Europa. Apoi, am făcut o analiză lungă, în care am studiat mai multe ţări din toată Europa. Am selectat zona Balcanilor, iar după nouă luni în care am vizitat personal toate statele de pe lista scurtă am ales o serie de finaliste, printre care România şi Bulgaria.“ În final a câştigat România, iar printre motivele amintite de Alessia Ianni se numără oamenii educaţi şi bine pregătiţi. Un alt motiv a fost poziţia strategică a României din punct de vedere logistic, la intersecţia a trei coridoare de transport. Astfel, poate primi componente din China, poate livra către Occident, dar şi către regiune. Nu în ultimul rând, piaţa locală are o bază importantă de furnizori deja existenţi.

    „Când decizi să construieşti o fabrică trebuie să vezi dacă ai furnizori în apropiere. În cazul României există deja furnizori pentru industria auto şi nu numai.“ Executivul spune că după ce au hotărât să investească în România nu a fost uşor să aleagă zona unde să amplaseze fabrica. Două luni au călătorit prin ţară, vizitând parcuri industriale. Au ales Ploieştiul pentru că e aproape de Aeroportul Henri Coandă şi de Bucureşti totodată, fapt ce permite demararea unor colaborări cu universităţi din Capitală pentru atragerea de talente.

    „Important a fost să găsim terenul pe care să îl cumpărăm. În iunie 2019 ştiam că România e alegerea. Acum un an am început să plasăm comenzile de echipamente, iar apoi imediat a început pandemia. Nu am amânat însă nicio investiţie din cauza Covid-19, aşa că suntem aproape gata, iar în vară începem producţia, mai exact în iunie.“

    Compania anunţase anterior că va demara activitatea în primăvara lui 2020. Investiţia în noua unitate de producţie va sări de 70 mil. euro, iar parţial va fi finanţată cu ajutor de stat. Este vorba de 25 mil. euro.

    „Ajutorul de stat nu a fost motiv pentru a alege România, dar ne-a ajutat. Arată că România e deschisă investitorilor străini.“

    În fabrica din Ariceştii Rahtivani din judeţul Prahova, Haier va produce frigidere sub trei branduri – Haier (premium), Candy (mediu) şi Hoover (tech).

    O parte vor fi vândute în România, iar restul în Europa. Frigiderele vor fi atât freestanding, cât şi built-in. Managerul spune că se va pune accent pe tehnologie şi caracteristicile tehnice, astfel încât să poată acoperi toate segmentele de piaţă.

    Gigantul chinez Haier, listat la bursa din Shanghai, este prezent pe cinci continente cu 25 de parcuri industriale, zece centre de cercetare şi dezvoltare şi cu un total de aproape 100.000 de salariaţi. La nivel mondial, pe 160 de pieţe, grupul a avut venituri de 25 mld. euro în 2019.

    Iar planurile companiei nu se opresc aici.

    Noua fabrică se întinde pe 63.000 mp, în timp ce suprafaţa totală de teren este mai mult decât dublă, respectiv 130.000 mp (13 hectare). Proiectul este amplasat în Ariceştii Rahtivani, lângă Ploieşti, în Parcul Industrial Allianso. Terenul este deţinut de chinezii de la Haier.

    „Am dezvoltat proiectul din România faţă de ce ne gândeam iniţial. Ne propusesem o fabrică de 57.000 mp, dar am crescut la 63.000 mp. Am cumpărat încă trei hectare de teren, aşa că acum avem în total 13 hectare. Astfel, şi valoarea investiţiei a crescut de la 52-53 mil. euro la 72,5 mil. euro. Avem o abordare modulară a fabricii pentru că gândim pe termen lung şi vrem să rămânem aici multă vreme. Am putea face noi investiţii în România.“

    România mai are o singură fabrică de frigidere, cea a Arctic din Găeşti. Prin comparaţie, fabrica Arctic din Dâmboviţa, a turcilor de la Arcelik, are o capacitate de 2,6 milioane de unităţi pe an, fiind cea mai mare fabrică de frigidere din Europa Continentală.

    Haier Europe are un hub în Turcia unde produse aragazuri, maşini de spălat şi uscătoare, are o fabrică de maşini de spălat în Italia şi nişte fabrici în Rusia, însă acestea sunt dedicate pieţei- mamă şi ţărilor din jur.

    Alessia Ianni spune că Haier e o companie mare, aşa că poate atrage furnizori să vină în România. „Chiar şi noi ne putem gândi să dezvoltăm businessul din România pe viitor. Credem că e important să nu ai un singur hub, cum ar fi cel din Turcia al Haier, e important să nu depinzi de o singură ţară.“

    Pe lângă producţie, Haier dezvoltă în România şi un centru de cercetare-dezvoltare. De altfel, compania a început deja recrutarea pentru acesta. În total, compania vrea să aibă 800 de salariaţi în România când fabrica va funcţiona la capacitate maximă. Dintre aceştia, 50 vor fi în centrul de cercetare-dezvoltare.

    „Am început recrutările. Astăzi avem deja 100 de oameni angajaţi în cadrul Haier Tech, iar ţinta e să ajungem la 400 de salariaţi până în mai. În iulie vrem să fim 600 de oameni şi să se lucreze în două schimburi, iar la începutul anului viitor vom ajunge să lucrăm la capacitate maximă şi să avem 800 de salariaţi.“

    Managerul Haier a venit ultima dată în România acum mai bine de un an şi a avut ea primul interviu cu cel ce avea să devină director de fabrică. Ba chiar a fost faţă în faţă.

    „Pandemia schimbă toată lumea. Interviurile acum se ţin online. Totuşi, remarcăm că interesul e mare. Oamenii au fost surprinşi că am început recrutarea cu mai bine de un an în avans. Am vrut ca salariaţii să fie implicaţi în tot procesul, încă de la început, de-asta am făcut asta.“

    Campania de recrutare se desfăşoară online, în special pe social media. Haier a început să promoveze locurile de muncă pe Facebook, care va rămâne canalul principal, dar va extinde platformele pentru a cuprinde şi LinkedIn şi altele.

  • Geely din China vrea să lanseze un nou brand de maşini electrice pentru a ataca Tesla

    Constructorul auto chinez Zhejiang Geely Holding Group intenţionează să lanseze un nou brand de maşini electrice, potrivit unor surse familiare cu situaţia citate de Bloomberg. Proprietarul Volvo încearcă în acest fel să devină mai competitiv pe un segment al pieţei de maşini electrice dominat de Tesla.

  • Ţara care îşi deschide încet, dar sigur drum spre dominaţia globală şi ar putea depăşi SUA peste doar câţiva ani

    China a ieşit în forţă din criza economică cauzată de pandemie în 2020, fiind singura mare economie care a reuşit să crească atunci.

    ♦ Aducerea pandemiei rapid sub control le-a permis fabricilor să reînceapă producţia când restul ţărilor lumii erau paralizate în lockdown, iar acum o explozie a exporturilor, de la măşti  de protecţie la laptopuri, dă energie relansării ecomomice ♦ În inima UE, în Germania, producătorul chinez de electrocasnice Midea a preluat în 2016 producătorul de roboţi industriali de ultimă generaţie Kuka, o companie pe care orice guvern ar fi putut-o considera strategică.

    China a ieşit în forţă din criza economică cauzată de pandemie în 2020, fiind singura mare economie care a reuşit să crească atunci. Urmarea este că ponderea ei în economia mondială a avansat cu cel mai rapid ritm din ultimele decenii, ceea ce înseamnă că China are şansa să ia de la SUA titlul de cea mai mare economie a lumii mai curând decât se credea.

    Potrivit traiectoriei actuale, schimbarea se va produce cel mai devreme în 2028, arată calculele Brookings Institute. Estimarea anterioară prevedea că ecomomia chineză va deveni primul număr mondial cu doi ani mai târziu, scrie Bloomberg.

    Sprintul Chinei continuă. Aducerea pandemiei rapid sub control le-a permis fabricilor să reînceapă producţia când restul ţărilor lumii erau paralizate în lockdown, iar acum o explozie a exporturilor, de la măşti  de protecţie la laptopuri, dă energie relansării ecomomice. China exportă şi vaccinuri anti-Covid, un instrument formidabil de diplomaţie şi geopolitică. O Chină puternică înseamnă mai mult curaj în expansiunea comercială  şi politică, inclusiv în Occident. Beijingul n-a dus lipsă de curaj nici până acum. China este implicată într-o multitudine de proiecte energetice şi de infrastructură în Europa de Est, chiar şi în state membre ale UE.

    În inima UE, în Germania, producătorul chinez de electrocasnice Midea a preluat în 2016 o companie pe care orice guvern ar fi putut-o considera strategică. Este vorba de producătorul de roboţi industriali de ultimă generaţie Kuka. La vremea aceea, sentimentele faţă de această mişcare au fost împărţite. Au existat semnale de alarmă, dar a dominat mesajul că preluarea va deschide companiei noi orizonturi pe una dintre cele mai importante pieţe, China. Însă în 2018 conducerea Kuka a fost schimbată, ceea ce a ridicat mari semne de întrebare. Între timp, producţia companiei a fost mutată în China.

    Şocul a fost atât de mare la Berlin încât în 2018 guvernul a blocat, pentru prima dată, preluarea unei companii germane de către una chineză. Este vorba de producătorul de maşini-unelte Leifeld Metal Spinning. De atunci s-a ridicat problema unei strategii comune europene privind China, sau măcar una clară din partea Germaniei. Însă nici acum nu există vreo astfel de strategie, la acest lucru contribuind şi faptul că statele europene sunt prinse la mijloc în confruntarea economică şi politică mai încinsă dintre SUA şi China.

    Totuşi, Germania a schimbat anul trecut o lege privind comerţul extern înăsprind condiţiile în care o companie germană poate fi preluată. Iar presiunile străine cresc pentru ca Berlinul să adopte o atitudine mai dură faţă de politicile chineze, ceea ce probabil se va şi întâmpla, spun analiştii. Doar că nu vor fi schimbări semnificative încă de la început. Guvernul de la Berlin a sperat până acum că va putea influenţa comportamentul Chinei, de a-i da un impuls să implementeze reforme progresiste, prin comerţ şi interese de afaceri, notează CNBC. Această iniţiativă are şi un nume – „Wandel durch handel“, schimbare prin comerţ. Însă a devenit clar că prin comerţ Germania nu va schimba nimic la nivel politic în China. Din contră, spun unii, Germania s-a trezit cu o dependenţă economică periculoasă de o superputere autoritară. Apoi, este dependentă  pentru securitate de SUA, rivalul Chinei. Un sondaj al Camerei de Comerţ Germane din China arată că 96% din firmele germane cu afaceri în China nu intenţionează să renunţe la ele, iar multe au înregistrat creşterea vânzărilor pe piaţa chineză când pieţele din SUA şi Europa aveau probleme. Aceasta arată cum ascensiunea Chinei este importantă pentru economiile exportatoare cum este cea a Germaniei, dar şi cea a Braziliei sau a Coreii de Sud.

    China este o piaţă de consum imensă. Volkswagen, companie germană şi unul dintre cei mai mari producători auto din lume, vinde în China mai multe maşini decât în Germania. Producătorul german de roboţi industriali Hahn Automation s-a dus de bună voie în China, intenţionând să investească acolo milioane de euro în fabrici noi în următorii trei ani. Companiile germane caută China cu toate că aceasta nu are aceleaşi reguli de joc pentru ele ca pentru firmele chineze.

    De obicei, europenii nu pot produce în fabrici chineze decât prin parteneriate cu firme locale. Însă în ultimii ani, Beijingul şi-a mai relaxat această politică. Ieşirea din lockdown mai devreme a Chinei şi recuperarea ulterioară s-au manifestat şi în alte moduri.

    China a depăşit SUA devenind cel mai mare beneficiar de investiţii străine directe din lume în 2020, în timp ce pentru prima dată lista Fortune 500 a celor mai mari companii din lume în funcţie de venituri conţine mai multe firme cu sediul în China, inclusiv Hong Kong, decât în SUA. De asemenea, China a ajuns înaintea SUA ca principalul partener comercial al Uniunii Europene. China joacă un rol mai mare şi pe pieţele financiare şi în politicile unor instituţii globale cum este Fondul Monetar Internaţional. 

  • Masterplanul Chinei pentru dominaţie tehnnologică: Beijingul vrea ca peste 50% din populaţie să trecă pe 5G şi toarnă bani în cipuri şi inteligenţă artificială

    China vrea să investească semnificativ mai mult în tehnologie şi în cercetare pe zona de cipuri şi inteligenţă artificială în următorii cinci ani, în contextul în care Beijingul a adoptat un plan prin care vrea să combată influenţa globală a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.

    Premierul chinezi Li Keqiang a subliniat segmentele cheie în care China speră să realizeze descoperiri majore, iar printre acestea se numără cipurile, sistemele de operare, procesoarele de computer şi cloud computing – toate fiind zone în care firmele americane sunt cele mai influente.

    Mai mult, Beijingul vrea ca 56% din populaţia ţării să treacă pe tehnologia 5G. La nivel naţional, bugetele de cercetare anuale vor creşte cu peste 7%.

    China vrea să-şi reducă dependenţa de Vest pentru componente cruciale precum cipurile de computer, o temă care a devenit din ce în ce mai arzătoare în contextul în care toată lumea trece printr-o criză a cipurilor.

    Totodată, Beijingul pariază pe tehnologii emergente, de la vehicule pe hidrogen la biotehnologie, în timp ce vrea să se asigure că producătorii chinezi de cipuri vor concura cot la cot cu Intel Corp. şi cu Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    „Inovaţia rămâne în centrul ambiţiei de modernizare a Chinei. Ne vom întări capacităţile în ştiinţă şi tehnologie pentru a oferi un sprijin strategic dezvoltării întregii ţări”, a declarat premierul chinezi Li Keqiang, vineri.

    Discursul lui Li a atins mai multe dintre temele incluse în planul cincinal publicat astăzi de Beijing, care prioritizează inovaţiile în zone precum quantum computing, reţele neuronale şi bănci de ADN. Acest plan pe cinci ani pune accent pe înlocuirea furnizorilor americani, astfel încât să reducă dependenţa de Washington.

  • Ungaria va deveni prima ţară a Uniunii Europene care va începe să-şi vaccineze cetăţenii cu serul Sinopharm din China

    Ungaria a început astăzi să folosească vaccinul anti-COVID-19 produs de compania chineză Sinopharm, potrivit Euronews.

    „Este o zi importantă. Astăzi începem vaccinarea cu dozele chineze. Cei responsabili cu apărarea vor fi vaccinaţi de săptămâna viitoare”, a declarat Premierul Viktor Orban pe Facebook.

    Ungaria a devenit prima ţară a Uniunii Europene care a aprobat utilizarea vaccinului chinez pe 29 ianuarie.

    Autorităţile au cumpărat deja cinci milioane de doze de la Sinopharm, suficient pentru a imuniza 2,5 milioane de oameni, adică un sfert din populaţia ţării. Totuşi, vaccinul nu a fost aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor.

    Mişcarea vine într-o perioadă pe care guvernul de la Budapesta a catalogat-o drept al treilea val de infecţii.

    Oficialii ungari, incluzând aici şi prim-ministrul Viktor Orban, au criticat în mod constant programul de vaccinare al Uniunii Europene, subliniind numărul redus de doze din ultimele săptămâni.

    „Dacă vaccinurile nu vin dinspre Bruxelles, trebuie să le obţinem din altă parte… Nu ne putem lăsa cetăţenii să moară doar pentru că Bruxellesul livrează atât de încet dozele”, a spus Orban.

    Ungaria şi-a vaccinat până acum 662.816 de cetăţeni, 6,78% din populaţia ţării, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Un nou producător de smartphone-uri, intră pe piaţa din România. “Nu ţintim 20-30% din piaţă acum, pornim de la 0, întâi vrem să ieşim din categoria alţi producători în topul vânzărilor”

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    “Acţionăm ca un hub pentru Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova, unde vivo va intra de asemenea în curând. Operaţiunile din aceste pieţe vor fi conduse de aici, de la Bucureşti.
    Suntem în discuţii pentru a construi parteneriate pe piaţa locală cu jucători din retail şi cu operatori de telefonie mobilă. În prezent ce putem anunţa este că produsele noastre vor fi disponibile la eMAG dar suntem în discuţii şi cu alte companii”, a declarat Bianca Anda Caloian, marketing specialist în cadrul vivo România.

    Compania are răbdare şi pentru primul an îşi propune să sară din categoria <<alţii>> din rapoartele de piaţă, a declarat Seon Hwang, vicepreşedinte şi director de marketing al vivo. Pentru a face acest lucru pe piaţa din România, compania ar trebui să aibă o cotă de piaţă de peste 3-4%, conform datelor ZF.

    “Vrem să devenim un jucător de top pe piaţă. În Europa situaţia de pe piaţă este diferită, operatorii de telefonie mobilă au aproximativ o jumătate din piaţă iar companiile de retail precum eMAG sunt jucători cheie pe acest segment. E o piaţă total diferită deci trebuie să o înţelegem, obiectivul nostru de creştere este pe termen lung. Propunerea noastră este formată din telefoane cu baterii cu capacitate ridicată, cu încărcare rapidă, cu procesoare Snapdragon la un preţ accesibil.  Volumele de vânzăeri vor veni pe măsură ce vom câştiga încrederea consumatorilor, în următorii ani. Nu ţintim cote de piaţă de 20-30%, e mult prea mult pentru noi acum. În acest an poate că vom reuşi să sărim din categoria alţii din rapoartele de piaţă ale GfK. Noi începem de la zero, deci nu putem ajunge instantaneu la cote de piaţă de 40 – 50%”.

    Avem răbdare să creştem şi credem că avem produse la un nivel de preţ potrivit pentru România, a completat Thomas Kahmann, director de PR al companiei. “Avem răbdare, nu ne grăbim, nu suntem prima companie din China care intră pe piaţa din Europa. România este o piaţă unde trebuie să aduci produse de top, aspiraţionale – este foarte clar acest lucru. Dar pe de altă parte o bucată foarte, foarte mare din piaţa de smartphone-uri Android din România este formată din modele cu preţuri sub 300 de euro.”

    Marca de smartphone-uri vivo a fost întemeiată în Dongguan, China, în 2011. Compania va aduce iniţial pe piaţa locală smartphone-uri din seria Y. În vârful gamei Y se află modelul vivo Y70, un smartphone mid-range, bazat pe un procesor Qualcomm Snapdragon 665, cu unitate grafică Adreno 610, care suportă încărcarea rapidă a acumulatorului prin tehnologia vivo FlashCharge de 33 de waţi. Telefonul are ecran AMOLED, senzor de amprente în ecran, memorie de 8GB de RAM şi stocare de 128GB. Memoria poate fi extinsă prin cardul microSD de până la 1TB, iar suportul pentru memorie poate fi folosit şi pentru două carduri SIM simultan.

    Piaţa din România este dominată autoritar de compania Samsung, cu o cotă de piaţă de circa 50%. Locul doi după numărul de telefoane vândute este ocupat de Huawei, cu aproximativ 20% din piaţă. După valoarea vânzărilor pe locul doi în România este Apple, care vinde unele dintre cele mai scumpe modele de smartphone-uri.
     

  • Ford renunţă la planul de a produce vehicule electrice cu grupul chinez Zotye. Care sunt motivele

    Ford Motor a decis să renunţe la planurile de creare a unui joint venture cu grupul chinez Zotye Automobile, a anunţat recent gigantul american, potrivit Reuters.

    Compania a declarat că industria vehiculelor electrice din China şi politicile guvernamentale ale Beijingului s-au schimbat semnificativ de când au fost semnate acordurile, mai precis în 2017 şi 2018. Totuşi, Ford nu a specificat ce schimbări au dus la decizia de a încheia parteneriatul cu Zotye.

    Săptămâna trecută, Ford a declarat că societatea sa mixtă cu grupul chinez Chongqing Changan Automobile va începe să producă modele electrice Mustang Mach-E. Grupul a mai adăugat că va folosi un „model de business mai flexibil în China” prin care îşi va utiliza operaţiunile deja existente în ţară şi alte regiuni.

    În 2017, în timpul unei vizite a fostului preşedinte Donald Trump în China, Ford şi Zotye au declarat că vor investi împreună 756 de milioane de dolari pentru a lansa un joint venture dedicat vehiculelor electrice. Ulterior, companiile au semnat un memorandum pentru o nouă societate care ar produce vehicule electrice pentru industria de ride-hailing.

    Vânzările de maşini electrice, hibride şi pe bază de hidrogen din China ar trebui să ajungă la 20% din totalul vânzărilor auto până în 2025, de la 5% în prezent, spun autorităţile de la Beijing.

    În prima jumătate a anului trecut, Tesla a devenit cel mai mare comerciant de automobile electrice din China.

     

  • Rivalul chinez al Starbucks a intrat în faliment în Statele Unite, după ce în China s-a descoperit anul trecut o fraudă generalizată

    Luckin Coffee, lanţul chinez de cafenele ce era considerat de mulţi ca fiind principalul rival al Starbucks, a falimentat în Statele Unite la nu mai puţin de un an de la recunoaşterea rapoartelor false ce arătau vânzări de sute de milioane de dolari, scrie Financial Times.

    Luckin, ce a fost listată pe Wall Street în 2019, a fost scoasă de pe platforma Nasdaq după publicarea scandalului, iar Comisia de Securitate şi Schimb Valutar a Statelor Unite a amendat compania chineză cu 180 de milioane de dolari după ce a descoperit că firma a modificat extrasurile de cont şi a creat baze de date false pentru a umfla profiturile.

    Însă, directorii Lukin văd falimentul ca un lucru bun, acesta putând opri sumedenia de procese în care compania a fost implicată în Statele Unite, lucru ce va permite restructurarea lanţului de cafenele.

     

  • Viktor Orban bate palma cu Beijingul: Chinezii vor deschide un campus universitar în Ungaria, primul din Uniunea Europeană

    Ungaria va găzdui singura universitate chineză care va opera în interiorul Uniunii Europene, ceea ce arată cât de apropiate sunt relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban şi Beijing, potrivit FT.

    Guvernul ungar va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan din Shanghai pentru a-şi construi noul campus din Budapesta. Acesta ar urma să devină funcţional în 2024.

    Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul naţionalist al lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.

    În octombrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că mutarea prin care Orban a atacat Central European University încalcă angajamentele Ungariei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi a declanşat o procedură de infringment.

    Agnes Szunomar, cercetătoare în cadrul Hungarian Academy of Sciences, a declarat că acordul guvernului cu Universitatea Fudan „arată o dragoste necondiţionată între Ungaria şi China”.

    „Multe ţări din Europa au diverse acorduri cu universităţile chineze şi multe universităţi europene cooperează cu universităţile din China”, a adăugat Agnes Szunomar.

    Cu toate acestea, ea a adăugat că acordul prin care Fudan va ajunge în Budapesta evidenţiază faptul că Ungaria este dispusă să îşi submineze propriul sistem educaţional prin aducerea unor competitori globali de prestigiu care au mai multe resurse decât orice instituţie din Ungaria.