BusinessMagazin

Tag: China

  • Ce s-ar întâmpla dacă Apple ar încerca să-şi producă telefoanele exclusiv pe teritoriul american, după ce producerea lor în China pare imposibilă?

    Într-o lume globalizată, lanţurile de aprovizionare au devenit o reţea complexă în care costul, nu naţion-alitatea, dictează deciziile. Dar ce s-ar întâmpla dacă Apple ar încerca să-şi producă telefoanele exclusiv pe teren american?

     

    Este imposibil de făcut un iPhone „Assembled in USA” sau doar prea scump?

     

     

    2012.

    CEO-ul de la Apple, Timothy D. Cook, i-a anunţat la televizor pe americani că emblematica sa companie de tehnologie îşi propune să construiască un computer Mac în SUA. Ar fi fost primul produs Apple fabri-cat de muncitori americani după ani de zile. Iar un Mac Pro, un computer top-of-the-line, ar fi fost scos pe piaţă cu o inscripţie neobişnuită: „Assembled in USA”. În cale i-a stat… un şurub foarte mic. 

    Când Apple a început să producă computerul de 3.000 de dolari în Austin, Texas, a avut probleme în a găsi toate şuruburile de care avea nevoie, au povestit pentru The New York Times trei persoane care au lucrat la proiect. Apple producea pe atunci în China, unde avea la dispoziţie fabrici locale care puteau livra rapid  cantităţi vaste de şuruburi de orice fel de mărime. În Texas, deşi se spune că acolo totul este mare,  oferta de şuruburi nu era. Pentru aceste componente, colaboratorul Apple era o companie numită Caldwell. În urmă cu un deceniu, adică în 2002, producătorul putea livra fără problemle şuruburi de orice fel în cantităţi mari, aşa cum avea nevoie grupul de tehnologie. Dar cererea s-a redus pe măsură ce in-dustria manufacturieră s-a mutat în China. Caldwell a trebuit să-şi înlocuiască utilajele cu unele mai precise, destinate unei producţii mai specializate. Apple şi-a comandat în cele din urmă şuruburile din China. Dar acestea au fost doar una din problemele care au amânat timp de luni de zile lansarea vânzărilor cumputerului “Assembled in USA”.

     

    2019.

    Preşedintele Americii, Donald Trump, cere companiilor americane “să înceapă să-şi construiască nebuniile de calculatoare şi alte chestii în ţară”. A fost vizat şi Apple. Micul şurub-problemă din 2002 a fost dat ca exemplu de obstacol în calea producţiei în SUA. Nicio ţară, cu atât mai puţin SUA, nu se putea compara cu China la avantajele pe care i le ofereau costurile, infrastructura, pregătirea muncitorilor şi flexibilitarea fabricilor. Totuşi, Apple începuse în 2017 să producă versiuni mai ieftine de iPhone în India. 

     

    2025.

    Trump cere din nou ca Apple să-şi producă iPhone-urile în SUA. 

     

    2030. 

    Directorul executiv al Apple, Tim Cook, urcă pe scenă, face scheme cu noua sa baghetă magică Apple şi strigă „Apple-cadabra!”, fluturând o cârpă neagră.

    Şi face să apară ca prin magie în faţa publicului iPhone-ul fabricat în America! Asamblat cu mulţi bani, oameni, timp… şi sclipici, scrie The Wall Street Journal.

     Pe termen scurt, protecţionismul comercial al preşedintelui american Donald Trump ar putea însemna iPhone-uri mai scumpe. Obiectivul său pe termen mai lung este de a reloca producţia de înaltă tehnolo-gie în SUA, inclusiv vaca muls de bani a Apple.

     „Armata de milioane şi milioane de fiinţe umane, care înşurubează mici şuruburi pentru a face 

    iPhone-uri – genul ăsta de lucruri vor veni în America”, a declarat secretarul pentru comerţ Howard Lut-nick la Face the Nation, o emisiune a CBS. „Dar producţia va fi automatizată”, a adăugat el.

     Doar că iPhone-urile conţin o varietate de piese sofisticate, provenite din multe ţări şi asamblate îm-preună în principal în China, unde producţia de electronice a fost perfecţionată de-a lungul unei gen-eraţii. America nu are fabrici care să semene cu cele chinezeşti şi nici nu are forţă de lucru calificată pentru a asambla iPhone-uri la scara la care o face China.

    WSJ a adunat un grup de experţi în producţie şi tehnologie pentru a afla cât de greu ar fi pentru Apple să aducă producţia de iPhone în SUA. Răspunsul scurt? Ar fi mai uşor de învăţat un vultur pleşuv să folo-sească o şurubelniţă.

     Experţii au fost unanim de acord. Ar fi imposibil de produs în SUA toate  componentele dintr-un iPhone şi aparatele să fie asamblate în fabrici americane. Însă transferul unei părţi din producţie în America nu ar fi o idee total nebunească. În interiorul unui iPhone există piese din peste 40 de ţări diferite, cu cele mai complexe şi specializate componente provenind de la şase state, spune Gary Gereffi, profesor emerit la Universitatea Duke, care de decenii studiază producţia globală. În prezent, multe dintre aceste piese sunt fabricate în – sau în apropiere de – China, care beneficiază de proximitatea cu Taiwan, Coreea de Sud şi Japonia. Singura cale realistă către asamblarea iPhone-ului în SUA este ca Apple să-şi reconstruiască lanţul de aprovizionare prin transferarea unora dintre componen-tele sale cheie de producţie în regiunea mai largă America de Nord, spune Gereffi, cu unele piese fabri-cate în Mexic şi Canada – poate chiar în Europa de Vest. Dacă în SUA ar începe în următorii trei până la cinci ani o operaţiune de asamblare, aceasta ar depinde totuşi şi de piese din Asia. Chiar dacă fi-nanţarea nu ar fi un obstacol, Gereffi estimează că ar dura 3-5 ani pentru a se ajunge la amploarea şi calitatea necesare pentru ca americanii din diverse fabrici să poată munci împreună la producţia pur americană.

    Pe termen scurt, protecţionismul comercial al preşedintelui american Donald Trump ar putea însemna iPhone-uri mai scumpe. Obiectivul său pe termen mai lung este de a reloca producţia de înaltă tehnolo-gie în SUA, inclusiv vaca muls de bani a Apple. „Armata de milioane şi milioane de fiinţe umane, care înşurubează mici şuruburi pentru a face iPhone-uri – genul ăsta de lucruri vor veni în America”, a declarat secretarul pentru Comerţ Howard Lutnick. „Dar producţia va fi automatizată”, a adăugat el.

    Asamblarea iPhone-ului în SUA ar necesita un număr semnificativ crescut de mâini muncitoare, atât umane, cât şi robotice. Nu ar fi imposibil de cumpărat echipamentul de producţie necesar, dar ar putea fi mai dificil de găsit suficienţi oameni capabili să-l pună la treabă, spune Tinglong Dai, profesor de busi-ness la Universitatea Johns Hopkins, care studiază lanţurile globale de aprovizionare. „Avem o penurie gravă de forţă de muncă”, spune el, „şi ne-am pierdut arta de a produce la scară mare”. Foxconn, care asamblează iPhone-uri, a declarat că are 300.000 de angajaţi în Zhengzhou, China, alias „iPhone City”. Ca răspuns la taxele vamale ale lui Trump, Apple intenţionează să aprovizioneze piaţa cu mai multe iPh-one-uri asamblate în India, potrivit WSJ. India are, de asemenea, o forţă de muncă semnificativă în producţia manufacturieră. SUA nu au. Găsirea de muncitori este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă fabricile americane existente. Apoi, există decalajul de competenţe. 

    Într-un interviu din 2017 pentru Fortune, Cook a spus că stimulentul pentru a asambla în China nu era forţă de muncă ieftină. „Produsele pe care le avem necesită echipamente cu adevărat avansate”, a spus el, dând din cap către utilajele sofisticate cu care este fabricat iPhone-ului. “În SUA, dacă ai organiza o întâlnire a inginerilor pentru utilaje  nu sunt sigur că ai putea umple o cameră. În China, ai putea umple mai multe terenuri de fotbal.” Roboţii pot ajuta cu ambalare şi testare, dar pentru sarcini precum dirijar-ea cablurilor, lipirea şi, da, înşurubarea de şuruburi mici încă este nevoie de oameni, spune Dai. Pentru toate acestea va fi nevoie de mulţi bani. Mulţi bani şi multe resurse. Preşedintele Trump a subliniat dorinţa Apple de a cheltui 500 de miliarde de dolari pentru producţia din SUA. Dar angajamentul compa-niei este în mare parte pentru o fabrică din Houston destinată producţiei de servere AI, nu de iPhone-uri. Apple ar trebui să cheltuiască mai mult pentru a construi ecosistemul de producţie pentru un iPhone All-American. Şi chiar dacă ar fi să fie aşa, se pune întrebarea dacă compania ar fi capabilă să menţină cali-tatea iPhone-ului în timp ce vinde aparatele la preţurile actuale.

     

    „Nu”, este răspunsul tuturor.

    Un iPhone de 1.000 de dolari fabricat complet în SUA ar fi un produs de calitate scăzută, cel puţin la în-ceput, explică Dai. „SUA au capacitatea de a produce piese pentru smartphone-uri în unele regiuni, dar ce s-ar produce acolo n-ar fi de cea mai bună calitate.” America ar trebui să recupereze zeci de ani de experienţă pe care Japonia îi are în ceea ce priveşte camerele foto, sau pe care Coreea de Sud îi are în ceea ce priveşte ecranele.

    Există un impuls pentru producţia americană de semiconductori. TSMC, cel mai mare producător de ci-puri din lume şi partener al Apple, a promis că va construi mai multe fabrici în Arizona. Dar deocamdată cele mai avansate cipuri ale companiei, inclusiv Apple, pot fi produse doar în Taiwan.

    În 2017, în timpul primei administraţii a lui Trump, Foxconn a anunţat planuri de a construi ecrane TV în Wisconsin la o fabrică cu 

    13.000 de muncitori. Colosul taiwanez şi-a restrâns drastic angajamentul – a creat doar aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Costurile de producţie s-au dovedit a fi „de patru până la cinci ori mai mari” decât în China, spune Jeff Fieldhack, director de cercetare la Counterpoint Research.

    Înainte ca Trump să împingă America în război comercial cu China, estimează Fieldhack, Apple ar fi putut începe să producă în SUA în cinci ani, presupunând că banii nu ar fi fost o problemă.

    Dar cu noile taxe vamale şi tarife care ameninţă să crească preţurile nu doar la componentele iPhone, ci şi pe cele ale materialelor necesare construirii  fabricii – cheresteaua, oţelul, betonul – drumul lung devine şi mai lung.   

     

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Apple „vrea să procure toate iPhone-urile pentru SUA din India” pentru a reduce dependenţa de China

    Compania de tehnologie, evaluată la 3 miliarde de dolari, intenţionează să facă această schimbare până la sfârşitul anului 2026, a anunţat Financial Times. Această decizie vine în contextul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite şi China, generate de politicile tarifare agresive ale administraţiei Trump.

    În ciuda faptului că smartphone-urile au fost parţial exceptate de la cele mai mari tarife impuse de SUA, Apple este în continuare expusă unei taxe de 20% asupra tuturor produselor chinezeşti, ca parte a răspunsului administraţiei americane la rolul Chinei în producerea de fentanil.

    În prezent, Apple produce majoritatea iPhone-urilor în China, dar a început să-şi extindă capacitatea de producţie în India, colaborând cu companii precum Tata Electronics şi Foxconn. Pentru a atinge obiectivul propus, Apple va trebui să îşi dubleze capacitatea de producţie în India, ceea ce ar însemna fabricarea a peste 60 de milioane de unităţi anual destinate pieţei americane.

  • Apple îşi ia rămas-bun de la China? iPhone-urile pentru piaţa americană vor fi produse în India pentru a evita tarifele lui Trump

    Apple intenţionează să mute asamblarea tuturor iPhone-urilor vândute în Statele Unite în India până anul viitor, potrivit unui articol publicat vineri de Financial Times, care citează surse familiare cu planurile companiei. Această decizie de a se îndepărta de China vine pe fondul tarifelor reciproce impuse de preşedintele american Donald Trump, măsuri care au afectat puternic economia asiatică.

    Compania a investit constant în extinderea capacităţii sale de producţie în India, colaborând cu producători contractuali precum Foxconn şi Tata Electronics. În luna martie, Foxconn — principalul partener de producţie al Apple în India — a exportat smartphone-uri în valoare de 1,31 miliarde de dolari, un record lunar. Aceasta sumă este echivalentă cu exporturile totale realizate în lunile ianuarie şi februarie la un loc, potrivit datelor vamale. La rândul său, Tata Electronics a înregistrat o creştere de 63% a exporturilor de iPhone faţă de luna anterioară, ajungând la 612 milioane de dolari în martie.

    După noile anunţuri privind tarifele, făcute de Trump la începutul lunii, Apple a accelerat exportul de iPhone-uri produse în India către SUA, pentru a evita taxele suplimentare aplicate produselor fabricate în China, potrivit raportului Financial Times. În 2024, piaţa americană a reprezentat aproximativ 28% din totalul celor 232,1 milioane de iPhone-uri livrate la nivel global, conform datelor furnizate de International Data Corporation.

    Extinderea operaţiunilor în India face parte din strategia Apple de diversificare a lanţului de aprovizionare, dar compania avansează mai rapid şi mai decis decât anticipează mulţi investitori. Obiectivul este ca, până la sfârşitul anului 2026, toate cele peste 60 de milioane de iPhone-uri vândute anual în SUA să provină din India. Pentru a atinge acest ţel, Apple va trebui să îşi dubleze capacitatea de producţie din India, după ce a investit masiv, timp de două decenii, în dezvoltarea unei linii de producţie de top în China — un factor esenţial în transformarea sa într-un gigant tehnologic de 3 trilioane de dolari.

    Asamblarea iPhone-urilor este etapa finală a procesului de producţie, în care sute de componente sunt integrate pentru a construi produsul finit. În pofida mutării producţiei, Apple continuă să depindă în mare măsură de furnizorii din China pentru aceste componente.

    Iniţial, Trump a impus tarife reciproce de peste 100% pentru importurile din China, dar a suspendat temporar aplicarea acestora pentru smartphone-uri. Cu toate acestea, dispozitivele rămân supuse unei taxe separate de 20%, aplicabilă tuturor importurilor din China.

    Prin comparaţie, India a fost vizată de un tarif de 26%, dar aplicarea acestuia a fost suspendată, în timp ce autorităţile de la New Delhi negociază un acord comercial bilateral cu SUA. La începutul acestei săptămâni, în timpul unei vizite de patru zile în India a vicepreşedintelui american JD Vance, cele două ţări au semnat termenii de referinţă pentru viitorul pact comercial.

    „Credem că aceasta este o mişcare importantă pentru ca Apple să-şi poată menţine creşterea şi ritmul actual,” a declarat Daniel Newman, director executiv al firmei de cercetare Futurum Group, pentru Financial Times. „Vedem, în timp real, cum o companie de talia Apple se mişcă cu o viteză uimitoare pentru a contracara riscul tarifar.”

  • Reacţia tranşantă a Chinei după războiul comercial început de Trump: SUA trebuie să anuleze complet toate măsurile tarifare unilaterale dacă Washingtonul doreşte reluarea discuţiilor comerciale

    China i-a transmis Statelor Unite că trebuie „să anuleze complet toate măsurile tarifare unilaterale” dacă Washingtonul doreşte reluarea discuţiilor comerciale, într-unul dintre cele mai ferme mesaje ale Beijingului privind escaladarea războiului comercial dintre cele două superputeri economice ale lumii, scrie FT. 

    Beijingul a declarat, de asemenea, că „nu există negocieri economice sau comerciale între China şi Statele Unite”, în ciuda declaraţiilor repetate ale preşedintelui Donald Trump că cele două părţi poartă discuţii.

    Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus în ultimele zile că războiul comercial este „nesustenabil” şi că „va fi nevoie de o dezescaladare din partea ambelor tabere”.

    He Yadong, purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului din China, a declarat joi: „Măsurile tarifare unilaterale au fost iniţiate de SUA.”

    „Dacă SUA îşi doreşte cu adevărat să rezolve problema, ar trebui… să anuleze complet toate măsurile tarifare unilaterale împotriva Chinei şi să caute o soluţie printr-un dialog egal.”

    Trump şi-a exprimat dorinţa de a negocia un acord cu preşedintele Xi Jinping, dar China a insistat că nu va ceda în faţa a ceea ce consideră a fi un act de intimidare economică.

    Beijingul a subliniat în mod repetat că SUA trebuie să facă primul pas pentru a reduce tensiunile din criza actuală, care riscă să ducă la o ruptură economică profundă între cele două ţări.

    China a declarat în mod constant că „uşa sa rămâne deschisă” pentru negocieri, dar condiţionarea acestor discuţii de eliminarea unilaterală a tarifelor de către SUA reprezintă o înăsprire clară a poziţiei sale.

    Întrebat miercuri cât de curând ar putea reduce tarifele impuse Chinei, Trump a răspuns: „Depinde de ei.” Casa Albă a subliniat, de asemenea, că preşedintele nu va elimina unilateral tarifele aplicate produselor chinezeşti.

    Washingtonul şi Beijingul sunt angajate într-o escaladare continuă, cu măsuri şi contra-măsuri, încă din februarie, când Trump a început să majoreze tarifele asupra importurilor din China. Taxele impuse de SUA produselor chineze au ajuns la 145%, în timp ce Beijingul a aplicat tarife de retorsiune de până la 125%.

    Marţi, Bessent a declarat că nivelul ridicat al tarifelor din ambele părţi echivalează practic cu un „embargo” comercial.

    Trump a relaxat unele dintre tarifele generale, oferind scutiri pentru smartphone-uri, semiconductori şi produse electronice.

    Marţi, preşedintele a spus că tarifele vor fi reduse „substanţial” şi că un acord va fi încheiat „destul de repede”. Totuşi, joi, Beijingul a declarat că orice informaţii potrivit cărora China şi SUA s-ar apropia de un acord sunt „ştiri false”.

    „Nu au existat consultări sau negocieri între China şi Statele Unite privind tarifele, cu atât mai puţin un acord”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun.

    Vorbind cu jurnaliştii joi, Trump a afirmat că oficiali din SUA şi China s-au întâlnit în acea zi, dar a refuzat să ofere detalii. Casa Albă şi Departamentul Trezoreriei nu au răspuns imediat solicitărilor de informaţii privind această întâlnire.

    Ministrul de finanţe al Chinei, Lan Fo’an, şi guvernatorul băncii centrale, Pan Gongsheng, se află joi la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI.

    Întrebat despre afirmaţia Chinei că declaraţiile sale privind negocierile comerciale ar fi „ştiri false”, Trump a răspuns: „Au avut o întâlnire în această dimineaţă… Nu contează cine sunt ei, e posibil să dezvăluim mai târziu, dar au avut întâlniri în această dimineaţă şi ne-am întâlnit cu China.”

    He Yadong a spus: „Cel care a legat clopoţelul de gâtul tigrului trebuie să fie cel care îl şi dezleagă”, făcând referire la un proverb chinezesc care înseamnă că cel care creează o problemă ar trebui să o şi rezolve.

    El a mai spus că Beijingul a menţinut „o atitudine deschisă faţă de consultări şi dialog”, dar că „presiunile, ameninţările şi şantajul nu sunt metodele corecte pentru a relaţiona cu China”.

    „Războiul comercial a fost iniţiat unilateral de către SUA… dacă vor să negocieze, trebuie să dea dovadă de sinceritate şi să revină pe calea corectă a unui dialog egal şi a unor consultări reale”, a declarat He Yadong.

  • Gata cu iPhone-urile produse în China? Apple vrea să mute asamblarea în India pentru a se îndepărta chinezi

    Gigantul american Apple vrea să mute asamblarea iPhone-urilor pe care le vinde pe piaţa americană în India în 2026, în încercarea de a se îndepărta de China, în contextul războiului comercial declanşat de tarifele lui Donald Trump, potrivit FT.

    Mutarea va avea loc mai repede decât se aşteptau investitorii, întrucât Apple vrea să mute în India până la finalul anului 2026 asamblarea pentru cele 60 de milioane de iPhone-uri pe care compania le vinde anual pe piaţa din SUA.

    Dacă Apple se ţine de plan, producţia de Iphone-uri din India se va dubla în mai puţin de un an. Spre comparaţie, gigantul american a avut nevoie de două decenii de investiţii pentru a stabili fluxurile de producţie din China.

    Apple se bazează pe China în ceea ce priveşte producţia, având parteneri de producţie precum Foxconn. Însă relaţia Apple cu producţia din China a lăsat compania americană expusă în faţa tarifelor comerciale impuse de preşedintele american Donald Trump.

    Chiar dacă preşedintele american a anunţat o excepţie de la tarife pentru importurile de electronice din China, administraţia Trump a subliniat că această mutare este una termporară.

    Trump a lovit China cu tarife comerciale de 145%, iar ca răspuns China a pus tarife de 125% pe bunurile americane. Pieţele de tranzacţionare au reacţionat, iar temerile legate de poziţia Apple au şters 700 de miliarde dolari din valoarea de piaţă a gigantului american.

    Apple şi-a construit treptat o relaţie cu capacităţile de producţie din India, prin contracte cu producători ca Tata Electronics sau Foxconn. Eforturile Apple în India au accelerat în ultimii ani, pe măsură ce compania americană s-a confruntat cu provocări în producţia din China.

    Compania se confruntă şi cu atitudinea Beijingului, care este tot mai dificilă pe măsură ce relaţiile dintre China şi SUA se deteriorează. Totuşi, Apple încă produce o parte importantă din iPhone-uri în China.

  • Au început să apară primele victime ale războiului comercial. Mai multe fabrici gigant îşi reduc drastic producţia şi fac concedieri pe bandă rulantă

    Fabricile din China reduc producţia şi disponibilizează angajaţi, în contextul intensificării taxelor vamale care au dus la scăderea abruptă a comenzilor pentru o gamă variată de produse, de la blugi la electrocasnice, scrie Financial Times.

    În condiţiile în care tot mai multe produse chinezeşti sunt afectate de tarife de până la 145%, directorii de fabrici se confruntă cu o realitate dură: partenerii americani îşi suspendă comenzile, iar liniile de producţie se opresc.

    Anul trecut, aproximativ 15% din totalul exporturilor Chinei au fost direcţionate către SUA. Acum, pe reţelele de socializare, muncitorii postează fotografii cu hale goale şi notificări de închidere temporară, semn al adâncirii crizei.

    „Războiul comercial a dus la suspendarea producţiei pentru cel puţin o săptămână în multe fabrici care produc de la tălpi de pantofi la prize şi sobe portabile”, au declarat mai mulţi angajaţi. Alţi directori susţin că au fost nevoiţi să taie orele suplimentare şi să elimine lucrul în weekend, într-o încercare disperată de a-şi echilibra costurile.

    Wang Xin, preşedintele Shenzhen Cross-Border E-Commerce Association, organizaţie ce reprezintă peste 2.000 de comercianţi, afirmă că mulţi dintre aceştia sunt „extrem de neliniştiţi” şi au cerut fabricilor şi furnizorilor să întârzie sau chiar să anuleze livrările.

    Trei recrutori din provincia Guangdong, colaboratori ai mai multor producători, confirmă că numeroase fabrici reduc activitatea, iar cele mai dependente de comenzile din SUA şi-au suspendat complet producţia.

    „Nu ştim cât de răspândite sunt aceste închideri”, spune Han Dongfang, fondatorul China Labour Bulletin, un ONG care monitorizează îndeaproape sectorul manufacturier. „Dar este clar că reorganizarea industriei chineze va fi un proces de durată, iar costurile umane vor fi semnificative.”

    Sectorul electronic, în mod tradiţional un colos al angajărilor în China, pare momentan protejat – smartphone-urile şi alte echipamente electronice fiind scutite de cele mai dure tarife impuse de Washington. Totuşi, guvernele locale din oraşe-cheie, precum Shenzhen şi Dongguan, au lansat programe speciale pentru „stabilizarea comerţului exterior”.

    Săptămâna trecută, autorităţile din Shenzhen au anunţat subvenţii pentru participarea firmelor la târguri internaţionale şi extinderea asigurărilor de export, cu scopul de a proteja companiile afectate de comenzile anulate din SUA.

    Un manager de la Ningbo Taiyun Electric a declarat că fabrica a fost închisă pe 12 aprilie, dar că a fost reluată o producţie redusă de aparate de îndreptat părul şi fiare de călcat. „Mai avem câteva comenzi din Europa şi încercăm să atragem altele. Sperăm ca politica americană să se schimbe curând.” Compania nu a oferit, însă, un comentariu oficial.

    China, care a încheiat anul trecut cu un excedent comercial record de aproape 1 miliard de dolari, a reacţionat prin introducerea unei taxe suplimentare de 125% asupra importurilor din SUA. În timp ce Donald Trump continuă să declare că este dispus să poarte discuţii cu preşedintele Xi Jinping, Beijingul pare să nu se grăbească să ceară o întrevedere.

  • Primele victime ale războiului comercial: Marile fabrici chineze sunt forţate să îşi reducă producţia şi să dea afară oameni pe bandă rulantă după ce au fost lovite în plin de taxele vamale

    Fabricile din China reduc producţia şi disponibilizează angajaţi, în contextul intensificării taxelor vamale care au dus la scăderea abruptă a comenzilor pentru o gamă variată de produse, de la blugi la electrocasnice, scrie Financial Times.

    În condiţiile în care tot mai multe produse chinezeşti sunt afectate de tarife de până la 145%, directorii de fabrici se confruntă cu o realitate dură: partenerii americani îşi suspendă comenzile, iar liniile de producţie se opresc.

    Anul trecut, aproximativ 15% din totalul exporturilor Chinei au fost direcţionate către SUA. Acum, pe reţelele de socializare, muncitorii postează fotografii cu hale goale şi notificări de închidere temporară, semn al adâncirii crizei.

    „Războiul comercial a dus la suspendarea producţiei pentru cel puţin o săptămână în multe fabrici care produc de la tălpi de pantofi la prize şi sobe portabile”, au declarat mai mulţi angajaţi. Alţi directori susţin că au fost nevoiţi să taie orele suplimentare şi să elimine lucrul în weekend, într-o încercare disperată de a-şi echilibra costurile.

    Wang Xin, preşedintele Shenzhen Cross-Border E-Commerce Association, organizaţie ce reprezintă peste 2.000 de comercianţi, afirmă că mulţi dintre aceştia sunt „extrem de neliniştiţi” şi au cerut fabricilor şi furnizorilor să întârzie sau chiar să anuleze livrările.

    Trei recrutori din provincia Guangdong, colaboratori ai mai multor producători, confirmă că numeroase fabrici reduc activitatea, iar cele mai dependente de comenzile din SUA şi-au suspendat complet producţia.

    „Nu ştim cât de răspândite sunt aceste închideri”, spune Han Dongfang, fondatorul China Labour Bulletin, un ONG care monitorizează îndeaproape sectorul manufacturier. „Dar este clar că reorganizarea industriei chineze va fi un proces de durată, iar costurile umane vor fi semnificative.”

    Sectorul electronic, în mod tradiţional un colos al angajărilor în China, pare momentan protejat – smartphone-urile şi alte echipamente electronice fiind scutite de cele mai dure tarife impuse de Washington. Totuşi, guvernele locale din oraşe-cheie, precum Shenzhen şi Dongguan, au lansat programe speciale pentru „stabilizarea comerţului exterior”.

    Săptămâna trecută, autorităţile din Shenzhen au anunţat subvenţii pentru participarea firmelor la târguri internaţionale şi extinderea asigurărilor de export, cu scopul de a proteja companiile afectate de comenzile anulate din SUA.

    Un manager de la Ningbo Taiyun Electric a declarat că fabrica a fost închisă pe 12 aprilie, dar că a fost reluată o producţie redusă de aparate de îndreptat părul şi fiare de călcat. „Mai avem câteva comenzi din Europa şi încercăm să atragem altele. Sperăm ca politica americană să se schimbe curând.” Compania nu a oferit, însă, un comentariu oficial.

    China, care a încheiat anul trecut cu un excedent comercial record de aproape 1 miliard de dolari, a reacţionat prin introducerea unei taxe suplimentare de 125% asupra importurilor din SUA. În timp ce Donald Trump continuă să declare că este dispus să poarte discuţii cu preşedintele Xi Jinping, Beijingul pare să nu se grăbească să ceară o întrevedere.

  • Ucraina impune sancţiuni firmelor chineze după ce a acuzat Beijingul că înarmează Rusia. Cum răspunde China acuzaţiilor

    Ucraina a impus vineri sancţiuni împotriva a trei companii chineze, la o zi după ce preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că China ar fi furnizat arme Rusiei.

    Ministerul chinez de externe a respins vineri acuzaţia lui Zelenski ca nefondată, scrie Reuters. Deşi a menţinut legături economice strânse cu Rusia în timpul războiului de trei ani purtat de Moscova în Ucraina, China a încercat să proiecteze o imagine de neutralitate şi neagă orice implicare în război.

    Administraţia lui Zelenski a publicat vineri o listă actualizată a entităţilor sancţionate. Lista, care include şi companii ruseşti, a numit Beijing Aviation And Aerospace Xianghui Technology Co. Ltd, Rui Jin Machinery Co. Ltd, şi Zhongfu Shenying Carbon Fiber Xining Co. Ltd, toate descrise ca fiind înregistrate în China.

    Acesta nu a oferit detalii cu privire la motivul pentru care acestea au fost adăugate pe lista de sancţiuni, care interzice societăţilor să facă afaceri în Ucraina şi îngheaţă activele acestora.

    Ucraina a exportat bunuri în valoare de 8 miliarde de dolari în China în 2021, în principal materii prime şi produse agricole, în timp ce a importat din China puţin sub 11 miliarde de dolari, în principal produse fabricate, potrivit guvernului ucrainean.

    Joi, Zelenski a declarat reporterilor la Kiev că guvernul său are dovezi că firmele chineze furnizează Rusiei ceea ce el a descris drept artilerie şi praf de puşcă şi că entităţi chineze produc unele arme pe teritoriul rus. El nu a oferit nicio dovadă pentru această afirmaţie.

    Cu o săptămână înainte, Zelenski declarase că cetăţeni chinezi luptă de partea Rusiei în războiul cu Ucraina, inclusiv doi care au fost luaţi prizonieri. Un diplomat chinez a fost convocat la Ministerul ucrainean de Externe pentru a oferi o explicaţie.

    Oficialii ucraineni şi americani au declarat ulterior că bărbaţii s-au înrolat din proprie iniţiativă pentru bani.

  • Războiul comercial continuă: China a oprit complet importurile de gaz natural lichefiat din SUA. Specialist în gaze naturale: Vor exista consecinţe pe termen lung. Nu cred că importatorii chinezi de LNG vor mai semna vreodată noi contracte pentru gaz lichefiat american

    Importurile Chinei de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA s-au oprit complet de mai bine de 10 săptămâni, potrivit datelor din transporturi maritime care arată cum războiul comercial dintre China şi SUA s-a extins şi asupra cooperării energeticem, scrie FT. 

    De la sosirea unui tanc de LNG de 69.000 de tone din Corpus Christi, Texas, în provincia chineză Fujian, pe 6 februarie, nu au mai avut loc alte livrări între cele două ţări.

    Un al doilea transport a fost redirecţionat către Bangladesh după ce nu a reuşit să ajungă în China înainte ca aceasta să impună, pe 10 februarie, un tarif vamal de 15% asupra gazului lichefiat american. Între timp, tariful a fost majorat la 49%, ceea ce face ca gazul din SUA să devină neprofitabil pentru cumpărătorii chinezi, cel puţin în viitorul apropiat.

    Această îngheţare a importurilor de LNG din SUA repetă o blocadă similară, care a durat mai bine de un an în timpul primului mandat al lui Donald Trump.

    Dar efectele confruntării pot avea implicaţii profunde, consolidând relaţiile energetice ale Chinei cu Rusia şi ridicând semne de întrebare în legătură cu extinderea masivă a terminalelor LNG, de mai multe miliarde de dolari, aflate în construcţie în SUA şi Mexic.

    „Vor exista consecinţe pe termen lung,” a spus Anne-Sophie Corbeau, specialist în gaze naturale la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universităţii Columbia. „Nu cred că importatorii chinezi de LNG vor mai semna vreodată noi contracte pentru gaz lichefiat american.”

  • China îşi schimbă negociatorul de top pentru probleme economice, în plin război comercial cu SUA. „Din perspectiva conducerii Chinei, aceştia au considerat că este nevoie de altcineva pentru a detensiona situaţia”

    China l-a numit miercuri pe Li Chenggang în funcţia de viceministru al comerţului şi reprezentant de top pentru negocierile comerciale internaţionale, înlocuindu-l pe Wang Shouwen, scrie CNBC.

    Numirea îl face pe Li, în vârstă de 58 de ani, un membru cheie al echipei de negociere a Chinei, într-un moment în care Beijingul se află într-un război comercial cu SUA.

    „Din perspectiva conducerii Chinei, aceştia au considerat că este nevoie de altcineva pentru a detensiona situaţia”, a declarat Alfredo Montufar-Helu, directorul Centrului pentru China din cadrul The Conference Board.

    Deşi i-a recunoscut lui Wang experienţa în negocierile cu SUA în primul mandat prezidenţial al lui Trump, Montufar-Helu a spus că Li are „istoricul profesional potrivit pentru a prelua acest nou rol, având în vedere vasta sa experienţă în probleme comerciale în cadrul Ministerului Comerţului.”

    Li lucrează în cadrul Ministerului Comerţului din China din 2010 şi a fost reprezentantul Chinei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi în mai multe alte organizaţii internaţionale.