BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Kaufland: 2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. Din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti

    „Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Kaufland, parte a grupului german Schwarz, şi al doilea cel mai mare jucător din comerţul alimentar din România după cifra de afaceri din 2020 – 12,8 mld. lei – şi 148 de magazine, are 2.400 de furnizori locali, adică peste 80% din furnizorii totali, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. (…) În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an”, au spus reprezentanţii Kaufland.
    Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Aceştia au menţionat că în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%. Însă, iarna, din cauza producţiei mai mici din România, mare parte din produse sunt importate. 

    “În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp deschis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un număr foarte redus de producători locali au forţa financiară de a investi în sere încălzite, având în vederea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ridicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil”, au spus oficialii Kaufland România.

    Aceştia au subliniat că în prezent peste 70 de articole sunt româneşti din categoria legume şi fructe comercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plăcintar, gulii, hrean, păstărnac, sfeclă roşie, ţelină, salată sau spanac. ZF a scris că în magazinul Kaufland de pe Barbu Văcărescu, în data de 19 ianuarie, ţelina era din Germania şi salata verde din Italia. În ceea ce priveşte merele, acestea proveneau din România şi Polonia.

    Kaufland a oferit următoarele precizări pentru categoriile de legume prezentate în materialul ZF:

    • Conopida – este specifică sezonului din România în perioda septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depozitat peste iarnă sau în extra sezon. În afara lunilor menţionate, îl importăm.
    • Broccoli – nu există producţie suficientă în România.
    • Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.
    • Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 
    • Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.
    • Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 
    • Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 
    • Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an. Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale”, au mai spus reprezentanţii Kaufland.

     

  • Novak Djokovic va plăti jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian

    Novak Djokovic va plăti cheltuieli de judecată în valoare de jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian. Tenismenul a fost expulzat din Australia.

    Novak Djokovic a părăsit Australia după ce Curtea Federală a naţiunii a confirmat decizia de a-i revoca permisul de intrare din cauza temerilor că prezenţa sa ar întări sentimentul anti-vaccinare. Nu era de latitudinea instanţei să decidă asupra fondului deciziei, ci doar dacă aceasta a fost ilogică sau nerezonabilă din punct de vedere legal, a declarat duminică judecătorul-şef James Allsop.

    „Respect decizia Curţii şi voi coopera cu autorităţile relevante în legătură cu plecarea mea din ţară. Acum îmi voi face ceva timp pentru a mă odihni şi pentru a mă recupera”, a spus Djokovic, citat de BBC.
    Decizia de duminică este o lovitură pentru speranţele lui Djokovic de a câştiga cel de-al 21-lea titlu record de Grand Slam la simplu.

    Mai mult decât atât, conform Telegraf, jucătorul sârb va trebui să suporte şi cheltuielile de judecată pentru procesul din Australia, suma ajungând la aproximativ 500.000 de dolari (438.000 de euro). Ca urmare a deciziei de a nu folosi o cale de atac suplimentară, echipa legală a lui Djokovic a fost de acord cu termenii impuşi.

    După 10 zile de „lupte juridice”, trei judecători au dat ceea ce pare a fi o decizie finală cu privire la prezenţa lui Novak Djokovic în ţară pentru Australian Open. Decizia ministrului australian al imigraţiei, Alex Hawke, de a anula viza lui Djokovic, este menţinută. Numărul 1 mondial la masculin se confruntă acum şi cu o posibilă interdicţie de trei ani de a intra în ţară.

  • Primii bani din PNRR au venit, dar sunt blocaţi până când guvernul Ciucă va elabora legea pentru cheltuirea lor. Adrian Câciu, ministrul finanţelor: Reprezintă o urgenţă construcţia unui cadru legal pentru a putea cheltui aceşti bani

    ♦ Comisia Europeană a virat joi, 2 decembrie, 1,8 miliarde de euro în conturile României, prima tranşă de granturi din PNRR, un plan de 29,2 mld. de lei, din care jumătate sunt împrumuturi ♦ România trebuie să vină cu legi şi proiecte pentru cheltuirea banilor.

    Prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), de 1,8 mld. de euro, a fost virată joi în conturile României. Banii însă nu pot fi cheltuiţi încă, pentru că nu există un cadru legislativ, reiese din declaraţia ministrului de finanţe Adrian Câciu.

    „Reprezintă o urgenţă construcţia unui cadru legal pentru a putea cheltui aceşti bani. Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri. Trebuie să punem rapid aceşti bani la treabă în folosul comunităţilor din întreaga ţară“, a scris, joi, ministrul Adrian Câciu pe Facebook.

    Contactaţi de ZF, atât ministrul finanţelor Adrian Câciu, cât şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene Dan Vîlceanu nu au răspuns solicitărilor privind detaliile legate de traseul acestor bani, care sunt cele mai avansate proiecte etc.

    României i-a fost aprobat de către Comisia Europeană o finanţare de 29,2 mld. de euro prin mecanismul european Next Generation EU, care are un buget total de 800 de mld. de euro. Din cele 29,2 mld. de euro, 14,2 mld. de euro sunt granturi, fonduri nerambursabile, iar restul sunt împrumuturi, la dobânzi mai mici decât cele din piaţă.

    „Această primă tranşă, care va fi urmată până la finalul anului şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ţinte, care nu sunt nici puţine şi nici uşoare. Fac deci un apel la toţi colegii din ministere şi instituţiile publice implicate să considere aceste ţinte ca primă prioritate în activitatea lor“, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dan Vîlceanu, potrivit unei comunicări a instituţiei.

    Detalii privind modul în care se vor folosi aceşti bani nu se găsesc însă în nicio comunicare a instituţiilor interne, iar miniştrii care vor coordona fluxul de bani nu au răspuns solicitărilor ZF până la închiderea ediţiei print.

    Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor – jaloane şi ţinte, mai transmit reprezentanţii MIPE. În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Dintre acestea, potrivit aceeaşi surse, cinci obiective sunt atinse, iar până la finalul primului trimestru din 2022 vor fi atinse 45. Printre cele cinci obiective atinse se numără legea reorganizării companiei de drumuri CNAIR, legea privind securitatea reţelelor 5G sau creşterea numărului caselor de marcat cu jurnal electronic conectate la sistemul IT.

    Banii din PNRR sunt condiţionaţi de aceste obiective.

    Pe lângă atingerea obiectivelor, guvernul trebuie să aibă capacitatea de a elabora proiecte prin care să se absoarbă banii din PNRR şi în acelaşi timp să utilizeze banii europeni rămaşi din exerciţiul financiar multianul 2014-2020, dar şi să demareze absorbţia de fonduri din exerciţiul financiar multianual 2021-2027. Fără fondurile europene din exerciţiul financiar trecut (unde rata de absorbţie este puţin peste 50% pe programele operaţionale), România ar trebui să absoarbă circa 80 de miliarde de euro în următorii 7-10 ani.

    „Voi demara, în scurt timp, o serie de informări ale administraţiilor locale astfel încât primarii să înceapă să acceseze fonduri atât din PNRR, cât şi din alte programe, astfel încât gradul de absorbţie să fie cât mai mare“, scrie ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi fost ministru de finanţe Dan Vîlceanu pe pagina sa de Facebook.

    Comisia Europeană a aprobat PNRR la finalul luni septembrie 2021, anunţul fiind făcut de Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, când a vizitat România. Ea a scris de asemenea pe o reţea de socializare joi, când a fost anunţată acordarea primei tranşe de bani către România, că „implementarea“ este cuvântul-cheie.

    Împreună vom asigura tranziţia verde şi tranziţia digitală (în România – n. red.), vom moderniza sistemul de sănătate şi vom consolida administraţia publică. Acum, cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a transmis şefa executivului european.

  • Ce se mai întâmplă cu finanţele statului: cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

    Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, deja un record şi aproape cât au fost cheltuielile cu dobânzile în anii 2010 şi 2011 cumulat, arată datele publice agregate de ZF.

    Rostogolirea datoriei vechi este greoaie. Datoria publică a ajuns la aproape 550 de mld. de lei la august 2021, cele mai recente date publicate de Finanţe, deşi suntem în decembrie. Nivelul de 45% din PIB, considerat altădată o linie roşie de economişti pentru datoria publică a unei economii cum este cea a României, a fost depăşit.

    „Cred că astăzi am depăşit 50% din PIB. Sunt foarte multe linii roşii sau linii de atenţionare. Dacă o ţii din împrumut în împrumut ajungi cu dobânzile în creştere. Cu siguranţă vedem de la an la an cheltuielile cu dobânzile în creştere din cauza creşterii datoriei publice”, spune, pentru ZF, Adrian Benţa, consultant fiscal.

    Cheltuiala statului cu dobânzile a ajuns de la 8,8 mld. de lei în 2011, la 12,9 mld. lei în 2018 şi la 14,5 mld. lei în 2020, anul în care datoria publică a sărit de la 35% din PIB la mai bine de 45% din PIB. În 2021 la 10 luni deja guvernul a plătit pe dobânzi 15,5 mld. lei, cu 11% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Potrivit deficitului bugetar programat, de peste 83 mld. lei, Finanţele se mai împrumută, în ultimele două luni din an, cu peste 35 de miliarde de lei.

    Ideal ar fi, dacă creşte datoria publică şi implicit dobânzile, să se vadă şi o creştere a cheltuielilor de investiţii din bugetul de stat, pentru că finanţarea nevoilor curente nu aduce niciun beneficiu pe termen lung, pe când investiţiile aduc creştere economică şi venituri mai mari bugetului de stat în viitor. Cheltuielile de la bugetul de stat cu investiţiile au scăzut însă. În primele 10 luni din an cheltuielile de capital, investiţiile din buget, au scăzut cu 10%, iar octombrie la octombrie au scăzut cu 30%.

    „Ca să se menţină cât de cât deficitul bugetar. Probabil că şi din cauza acestei instabilităţi politice nu s-au mai făcut plăţi”, este de părere Adrian Benţa.

    Finanţele însă, în nota care însoţeşte execuţia bugetară la 10 luni, se laudă cu o creştere a investiţiilor: „Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 mld. lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei.”

    Creşterea deficitului şi datoriei publice ar fi o creştere cât de cât sănătoasă dacă banii s-ar duce în investiţii pentru dezvoltare, este de părere Adrian Benţa. Cât timp investiţiile din bugetul de stat au scăzut puternic faţă de 2020, iar cheltuielile per ansamblu au crescut, este limpede că cei mai mulţi bani care se adaugă datoriei publice nu se duc în investiţii pentru dezvoltare.

    „Ideea este ce faci cu datoria. Dacă nu îi pui în dezvoltare şi îi duci în consum, prin consum practic exporţi bugetul, pentru că România are un deficit comercial important.”

    Din ultimii 10 ani, ca pondere în PIB statul a cheltuit cel mai mult cu investiţiile în 2011, când 22,7 mld. de lei, cheltuieli de capital, au însemnat 4,1% din PIB. În cifre absolute, cele mai mari cheltuieli cu investiţiile de la bugetul de stat au fost în 2020 – 33,2 mld. lei, adică 3,2% din PIB. În primele 10 luni din 2021, cu cheltuieli de la bugetul de stat pentru investiţii de 19,6 mld. lei (1,7%) din PIB, Finanţele se îndreaptă către un record negativ al ultimilor cinci ani la acest capitol.

     

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Prudenţii nemţi devin şi mai prudenţi cu cheltuielile din cauza inflaţiei

    Retailerii din Germania se pregătesc de Crăciun, însă consu­ma­torii nemţi, renumiţi pentru prudenţa lor financiară, dau semne că nu vor cheltui prea mult, îngrijoraţi fiind de creş­terea puternică a inflaţiei din ultima vreme. Revenirea în forţă a pan­demiei va reprezenta de ase­me­nea un factor în deciziile de a cheltui. În acest context, având în vedere că Germania este motorul de creştere al întregii Europe, îşi va schimba Banca Centrală Europeană abordarea privind inflaţia şi politica monetară?

    Inflaţia germană a urcat cu 4,6% în octombrie în termeni anuali, cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării cu trei decenii în urmă, fiind aşteptată să depăşească 5% până în decembrie, scrie Financial Times.

    Banca centrală germană a avertizat că inflaţia din cea mai mare economie a Europei se va menţine probabil cu mult peste 3% ceva vreme, iar negocierile salariale viitoare ar urma să aducă majorări semnificative, notează Reuters.

    Creşterea accentuată a preţurilor reprezintă un subiect delicat într-o ţară în care abordarea oamenilor faţă de bani poartă încă amprenta hiperinflaţiei din anii ‘20 şi ‘40, care a şters economiile majorităţii nemţilor. Subiectul devine din ce în ce mai sensibil pe fondul criticilor aduse politicilor monetare ultrarelaxate ale Băncii Centrale Europene.

    „Germania este o ţară a eco­no­miilor, iar dezbaterea privind inflaţia are legătură cu cea potrivit căreia oa­menii de acolo se simt furaţi de aceste dobânzi negative“, arată Carsten Brzeski, de la ING, potrivit Financial Times.

    „Preţurile ajung la cer, puterea noastră de cumpărare se topeşte“, avertiza Bild, cel mai vândut tabloid din Germania, recent. Acesta sugera cititorilor să investească în proprietăţi, acţiuni sau metale preţioase pentru a-şi proteja banii de „Doamna Inflaţie“, o referire la Christine Lagarde, preşedinta BCE.

    Recentele politici ale băncii centrale sunt de multă vreme criticate în Germania, cu avertismente că acestea riscă să ducă la o inflaţie scăpată de sub control. Acum că preţurile cresc dramatic, criticile respective se intensifică.

    Otmar Issing, economist german şi fost executiv al BCE, scria recent că banca „se expune unui risc ridicat“, susţinând că inflaţia va scădea anul viitor şi că va putea cumpăra în continuare obligaţiuni şi menţine dobânzile scăzute. Econo­miştii spun că o explicaţie im­portantă privind neliniştea nemţilor le­gată de inflaţie are legătură cu abor­da­rea lor conservatoare cu privire la bani.

    În plus, populaţia în curs de îmbătrânire a ţării este mai vulnerabilă faţă de efectul inflaţiei asupra economiilor şi pensiilor.

    Există însă mai mulţi factori care sugerează că inflaţia germană se va tempera anul viitor. Însă, dacă inflaţia va rămâne totuşi ridicată, dezbaterea politică germană se va intensifica probabil, avertizează Volker Wieland, consilier guvernamental.

     

  • Japonia va da drumul la stimulente de 350 miliarde de dolari în timp ce Vestul îşi restrânge cheltuielile de stat

    În timp ce riscul supraîncălzirii economiilor în urma stimulentelor masive lansate pentru combaterea impactului pandemiei creează îngrijorare în SUA şi Europa, Japonia se pregăteşte să distribuie direct 100.000 de yeni (872 dolari) gospodăriilor cu copii cu vârste de sub 18 ani ca parte a unui uriaş pachet economic, relatează Financial Times.

     

  • Bucureştenii cheltuie în comerţul modern alimentar circa 18 mld. lei anual, aproape un sfert din sumele lăsate la casele hipermarketurilor şi supermarketurilor din România

    ♦ Vânzările magazinelor din Capitală pot ajunge să fie şi cu 40% mai mari decât cele din provincie ♦ Pentru unii retaileri însă nu există diferenţe semnificative ♦ Diferenţele de vânzări între Bucureşti şi alte localităţi sunt date de mai mulţi factori, însă contează foarte mult formatul de magazin.

    Magazinele de co­merţ modern din Bu­cureşti au avut anul trecut vânzări de 16,6-18  mld. lei, adică 22-24% din totalul încasărilor celor zece reţele stră­ine la nivel na­ţio­nal, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor comunicate de retaileri şi a celor din piaţă. Datele ilustrează astfel importanţa Capitalei pentru jucătorii din comerţul ali­mentar local, care au deschis în acest oraş 825 de magazine sub diferite for­ma­te moderne – hipermarketuri, super­mar­­keturi, magazine de dis­count, proxi­mitate sau cash&carry -, dintr-un total de aproape 3.700 la nivel naţio­nal. Astfel, ponderea Bucu­reş­tiului în totalul universului de ma­gazine moderne e similară cu cea din totalul cifrei de afaceri, respectiv 23%.

    „Un magazin în Bucureşti are de re­gulă vânzări mai mari decât unul din provincie dat fiind că şi salariul me­diu este mai mare, iar rata şoma­jului este mai mică“, spun oficialii Metro Cash&Carry.

    În cazul comerciantului german, în momentul de faţă Capitala are cel mai mare număr de maga­zine, mai exact cinci, iar în total, cu cele din ţară, reţeaua însumează 30 de unităţi proprii. Reprezentanţii companiei nu spun însă şi cu cât contribuie acestea la vânzări.

    „Bucureştiul este un oraş unic, cu o istorie bogată şi un potenţial enorm. Începerea unei afaceri poate fi dificilă şi creşterea acesteia poate fi şi mai dificilă, dar Capitala are câteva avan­taje care o fac un loc excelent pen­tru a conduce un business. Însă, Bu­cu­reştiul este un loc care presu­pu­ne şi anu­mite riscuri“, adau­gă repre­zen­tanţii Metro.

    În funcţie de format şi reţea, vân­zările în Bucureşti pot fi apropiate de ce­le din provincie (în cazul unui discounter local) sau pot fi cu până la 40% mai mari (în cazul unui retailer multiformat), arată datele ZF oferite de jucătorii locali.

    „Nu există diferenţe notabile în ceea ce priveşte media vânzărilor în­tre un magazin din zona Bucureşti-Il­fov şi unul din reţeaua naţională. Având în vedere că puţin peste 10,5% din reţeaua noastră de maga­zine se află în această zonă, putem estima o contribuţie proporţională“, spun reprezentanţii Penny.

    Capitala şi localităţile din apro­pie­re contribuie cu puţin peste 10% la cifra de afaceri a lanţului de ma­ga­zine de tip discount Penny în Ro­mânia. Re­tailerul german a obţi­nut anul tre­cut o cifră de afaceri netă de 4,73 mld. lei, cu circa 20% mai mare decât în 2019, ultimul an de dinainte de pande­mie. Trendul ascendent continuă şi în 2021.

    În cazul altor retaileri există însă di­fe­renţe de vânzări, Capitala cân­tă­rind mai greu în bilanţ datorită fap­tu­lui că aici puterea de cumpărare e mai mare. „În medie, magazinele din toate formatele operate de Carrefour în Bu­cureşti (hipermarket, supermar­ket, proximitate, online şi un mix de discount şi cash&carry – n.red.) vând cu aproape 40% mai mult decât magazinele din provincie. Mai mult, acestea generează 35,2% din totalul pro­fitului operaţional (EBIT)“, ex­plică oficialii Carrefour. Contribuţia ma­re la profit şi vânzări vine din fap­tul că în coşul de cumpărături se gă­sesc alte produse decât în provincie.

    „Bucureşti este cel mai mare şi cel mai dezvoltat centru urban din România. Populaţia este numeroasă şi mult mai densă decât în orice altă regiune a ţării, ceea ce ridică potenţialul volumului de vânzări.“

    În acelaşi timp, spun reprezentanţii Carrefour, locuitorii din Capitală au o putere de cumpărare ridicată, datorită investiţiilor, dinamismului mediului de afaceri şi a altor factori economici, ceea ce se traduce pentru retailer printr-un potenţial semnificativ din punct de vedere al valorii coşului de cumpărături.

    Un angajat din Bucureşti a câştigat, în medie, 4.700 de lei net în prima parte din 2021. În Teleorman, salariul mediu este aproape la jumătate faţă de Capitală (2.600 de lei net/lună). În 22 de judeţe salariul mediu este mai mic de 3.000 de lei net/lună, pe când media naţională e de circa 3.550 de lei.

    Bucureşti, cel mai mare şi cel mai dezvoltat centru urban din România, contribuie cu 50% la businessul lanţului de magazine Cora în România. Este vorba de businessul de hipermarketuri dat fiind că abia în acest an reţeaua a lansat, tot în Capitală, primele două magazine de proximitate.

    „Bucureştiul, cu cele patru magazine din zece (pe formatul de hipermarket – n.red.), reprezintă jumătate din businessul Cora în România“, spun reprezentanţii companiei.

    Cele mai bune magazine de retail din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, toate în Bucureşti şi fiecare cu afaceri de sub 100 mil. euro anual. În anii buni, acestea ajungeau la acest prag.

    „În Bucureşti avem opt hipermarketuri, printre care se numără şi Auchan Titan, unul dintre cele mai mari magazine din ţară din punct de vedere al suprafeţei“, spun reprezentanţii companiei franceze care are şi alte formate în portofoliul local.

    Hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele de proximitate ori cash&carry sunt cele care au de regulă vânzări mai mari în Bucureşti faţă de provincie, pe când la discounteri ele sunt uneori aliniate. Discounterii sunt şi cei care acoperă uniform ţara şi care mizează pe preţuri mici, asfel că sunt populari în localităţile mai puţin dezvoltate, unde şi oferta de comerţ modern e mai mică.

    „Planurile noastre de extindere a reţelei au în vedere, în egală măsură, toate zonele ţării şi suntem interesaţi atât de oraşele mari, aşa cum este Bucureştiul, cât şi de localităţile de mărime medie şi mică, aşa cum demonstrează inaugurările de magazine de anul acesta, din oraşe precum Târgovişte, Motru sau Chişineu Criş„, explică reprezentanţii Lidl.

    În concluzie, expansiunea continuă în Bucureşti, mai mulţi jucători străini având planuri de dezvoltare.  Mai mult, Capitala e cea mai importantă piaţă pentru comerţul modern local ca vânzări, motiv pentru care şi cele mai multe magazine sunt deschise aici.

  • PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”; este nevoie de eliminarea birocraţiei şi implicarea mediului privat

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este privit de mediul de afaceri cu pesimism, pe de-o parte din cauza birocraţiei excesive şi pe de altă parte din cauza temerii că fondurile vor fi cheltuite polarizat, clientelar, a fost una dintre concluziile evenimentului online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”, organizat de Sierra Quadrant, companie de pe piaţa insolvenţei din România.

    Cele aproape 60 de proiecte de reformă care sunt cuprinse în PNRR au nevoie de legi noi, dar şi de licitaţii publice care să meargă foarte bine.

    „Sper să nu vă surprind foarte tare sau să vă arunc în depresie dacă vă spun că eu nu cred că România are capacitatea per se. Va fi cam la fel ca în 2005-2007. Nu eram pregătiţi, de pildă, pentru trecerea la plăţi directe, la subvenţia pentru agricultură.  Ne-am trezit că ne blocăm aderarea la Uniunea Europeană pentru că aveam Red Flags, aveam steguleţe roşii“, a spus, în cadrul evenimentului, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea şi unul dintre artizanii PNRR.

    Temerea mediului de afaceri este că valul mare de fonduri europene care vor veni va fi cheltuit clientelar, cu „câştigători polarizaţi”.

    „Acum o să vă spun aşa, foarte onest, care este percepţia mediului privat. Noi simţim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite în acelaşi mod ca până acum. Adică vor fi nişte câştigători foarte polarizaţi şi o bună parte din banii aceştia nu va ajunge, în mod transparent, la economie, la economia reală. Asta este percepţia generală a mediului privat, acela în care mă învârt eu, e adevărat”, a spus Mihai Matei, CE-ul Essensys Software şi preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

    Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piaţa insolvenţei din România, a organizat joi, 28 octombrie, conferinţa online „PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”.

    Conferinţa – cea de-a treia dintr-o serie de 12 întâlniri –  a abordat problematica implementării PNRR, un proiect în valoare de peste 29 de miliarde de euro esenţial pentru modernizarea economiei României şi pentru pregătirea tranziţiei la economia verde.

    Pentru alocarea finanţărilor din PNRR este nevoie de o reformă reală, au mai concluzionat speakerii evenimentului. Mihai Matei a dat exemplul unei licitaţii din România prin comparaţie cu o licitaţie internaţională:

    „La o licitaţie pe acelaşi buget şi de complexitate similară, documentaţia solicitată în România ajunge la circa 1.000 de pagini, mai mult chestiuni de formă, în timp ce la o licitaţie internaţională documentaţia are doar 150 de pagini. Trebuie să fii un pic masochist să vrei să faci chestia asta”, a mai spus el.

    Statul trebuie să ajungă să fie văzut de mediul privat ca un partener viabil, pentru că, pe partea de investiţii publice, interesele s-ar complementa, a mai spus Matei: „Există diferenţe foarte mari între mediul public şi mediul privat, iar aceste decalaje despre care vorbim în tranziţia digitală, de exemplu, mediul privat este foarte capabil să ofere soluţii clare moderne, inovative, soluţii disruptive pentru anumite provocări pe care le avem. Ce nu poate mediul privat să facă este că nu poate să suplinească potenţialul şi capacitatea statului, deci măsurile de investiţii publice.”

     

  • Sondaj: Un sfert dintre românii îşi ţin cardul de credit intact; majoritatea utilizatorilor cheltuiesc maxim 1000 lei pe lună

    Unul din patru români care deţin un card de credit păstrează constant suma disponibilă intactă (24%) sau acoperă integral sumele utilizate în fiecare lună (36%), rezultă dintr-un sondaj realizat Finzoom pentru CEC Bank, în rândul utilizatorilor de internet din România.

    Chiar şi în situaţiile când există sume neacoperite, o bună parte dintre respondenţi (45%) au doar solduri mici, de sub 2.500 lei, posesorii de carduri de credit arătând prudenţă în folosirea sumelor disponibile.

    Majoritatea utilizatorilor a identificat avantajele cardului de credit şi ştiu să-l folosească, astfel încât să nu plătească costuri suplimentare, reiese din răspunsurile furnizate în cadrul sondajului. Doar 11% dintre respondenţi susţin că folosesc cardul de credit pentru retrageri de numerar, operaţiuni pentru care cele mai multe bănci percep dobânzi mai mari decât pentru plăţile la comercianţi.

    Un procentaj de trei ori mai mare (33%) susţine că a optat pentru sistemul de plată în rate fără dobândă. În prezent, oferta de pe piaţa din România include carduri de credit cu între 3 şi 24 de rate fără dobândă.

    Principalul motiv pentru care românii îşi fac un card de credit este că pot cumpăra acum şi plăti mai târziu (29% dintre răspunsuri). Accesul rapid la bani este motivaţia pentru 20% dintre respondenţi, iar 14% sunt atraşi de costurile reduse, dacă rambursează sumele utilizate la timp.

    Sumele cheltuite lunar de pe cardul de credit sunt în medie între 300 şi 1.000 de lei, pentru 37% dintre cei participanţii la sondaj, în timp ce 24% cheltuie sub 300 de lei. Sume de 1.000 – 2.500 lei cheltuie lunar 18% dintre respondenţi.

    Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi folosesc cardul de credit de 1-2 ori pe lună (45%), iar 24% fac mai mult de 5 operaţiuni lunar. Doi din 10 respondenţi realizează 3-5 operaţiuni lunar.

    În ceea ce priveşte reticenţele faţă de cardurile de credit, cei mai mulţi (40%) menţionează costuri (dobânda şi comisioanele). Apoi, urmează tentaţia de a cheltui mai mult decât îşi permit (28%) şi teama că nu-şi vor permite să ramburseze creditul (20%).

    Sondajul privind utilizarea cardurilor de credit a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna septembrie, pe un eşantion de peste 2.000 de respondenţi din toată ţara.