BusinessMagazin

Tag: card

  • Şoferii pot să cumpere poliţa RCA direct de pe telefon

    Aplicaţia, care se poate instala gratuit, permite accesul la mai multe oferte RCA şi achiziţionarea celei potrivite prin intermediul cardului bancar, fără a avea taxe sau comisioane suplimentare. Sistemul este realizat în parteneriat cu Safety Broker.

    Şoferii completează mai multe câmpuri, precum datele autovehiculului şi datele de contact, iar acestea sunt păstrate în memoria aplicaţiei, facilitând procesul în cazul unor achiziţii viitoare.

    Aplicaţia permite şi achiziţionarea de roviniete, prin card bancar sau SMS, şi funcţionează pe dispozitive mobile cu sisteme iOS sau Android.

  • Românii au plătit anul trecut taxe şi impozite cu cardul de 133 milioane lei, în creştere cu 36%

     Clienţii care şi-au achitat taxele şi impozitele cu cardul au realizat peste 372.000 de plăţi electronice, în urcare cu 31% comparativ cu 2012, iar valoarea medie a unei taxe, de 358 de lei, s-a apreciat cu 4%.

    La sfârşitul anului trecut, plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul direct la POS la sediile administraţiilor fiscale era acceptată de 176 de primării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul orizont pentru tranzacţiile mobile: un milion de plăţi

    “În prezent, numărul tranzacţiilor online de pe smartphone sau tabletă se află într-o creştere puternică, semn că utilizatorii nu numai că s-au obişnuit cu efectuarea de plăţi online, dar şi că tot mai mulţi dintre aceştia preferă să facă acest lucru de pe un dispozitiv mobil. Pentru acest an, apreciem că rata medie a cumpărăturilor online de pe dispozitive mobile se va dubla, la peste 12% la nivelul întregii pieţe”, a declarat Eram.

    Anul trecut, piaţa locală de plăţi online s-a situat la aproximativ 7 milioane de tranzacţii, din care 400.000 de tranzacţii (circa 6% din total) au fost realizate de pe dispozitive mobile. Din totalul plăţilor efectuate de pe dispozitivele mobile, 60% au fost realizate de pe smartphone-uri, iar restul de pe tablete.

  • Cetelem şi-a lansat platforma de e-banking

    Aplicaţia de e-banking Client Cetelem permite clienţilor vizualizarea şi gestionarea contractelor de credit, inclusiv a extraselor de cont de card într-un mod rapid, 24 de ore din 24, fără a necesita contactul direct cu un operator şi fără a depinde de programul de funcţionare al Cetelem.

    Platforma Client Cetelem facilitează şi transferul de bani din contul cardului de credit în orice alt cont personal sau solicitarea unui credit de nevoi personale, pentru care se primeşte răspuns imediat. Pentru autorizarea fiecărei tranzacţii este generată câte o parolă unică.

    Cetelem are parteneriate cu comercianţi de electronice precum Flanco sau Domo, cu magazine de bricolaj precum Dedeman, Praktiker sau Obi, dar şi cu retaileri online. În afară de creditul de consum în magazine, Cetelem IFN are în ofertă carduri de credit sub sigla MasterCard, credite auto, credite de nevoi personale cu acordare prin telefon sau internet şi asigurări. La jumătatea anului trecut, compania avea un stoc de credite de 900 milioane de lei, cu 6% peste nivelul de la sfârşitul anului 2012.

    Cetelem este controlată de BNP Paribas Personal Finance, companie membră a BNP Paribas Group, cu mai mult de 16.000 de angajaţi şi operaţiuni în peste 20 de ţări.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Orange a lansat un serviciu pentru alimentarea cartelelor mobile din alte ţări. Cum funcţionează Orange Top-Up

     Serviciul “Orange Top-Up” permite transferul de credit către cartelele mobile prin introducerea numărului de telefon vizat, alegerea unei sume şi plata online cu cardul, potrivit unui comunicat al Orange.

    Utilizatorul primeşte un mesaj sms pentru confirmarea tranzacţiei şi poate selecta, opţional, ca destinatarul operaţiunii să fie de asemenea informat prin sms.

    Serviciul este disponibil în trei monede – euro, dolari SUA şi rand sud-african – şi cinci limbi: engleză, franceză, spaniolă, italiană şi portugheză.

    Orange Top-Up se adresează celor care au membri ai familiei sau prieteni care locuiesc sau lucrează în alte ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul limitează la 0,2 şi 0,3% comisioanele interbancare percepute la plăţile cu carduri

     “Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

    De asemenea, Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air şi Bancpost au lansat un card de credit cu dobândă de 31% pe an

    Bancpost, controlată de banca de stat elenă Eurobank, a lansat în parteneriat cu Wizz Air un card de credit cu limită maximă de 38.000 de lei (circa 8.400 de euro) care permite acumularea de puncte convertibile în servicii şi zboruri gratuite la achiziţionarea de pe wizzair.com.

    Dobânda anuală efectivă pentru un card de credit Wizz MasterCard World este de 31,45% pe an, pentru o valoare totală a creditului de 5.367 lei, calculat pe o perioadă de un an, considerând dobânda variabilă pentru cumpărături de 26% pe an, comision de emitere de zero lei şi comision de administrare anual de 45  lei.  Suma totala de plata este, în acest caz, 6.198 lei.

    Beneficiarii cardului Wizz Bancpost sunt persoanele fizice cu vârsta cuprinsă între 23-65 ani cu venituri nete de minimum 500 de lei. Limita minimă de creditare este de 500 de lei, iar cea maximă ajunge la 38.000 de lei. Rata anuală a dobânzi pentru cumpărături este de 26%, în timp ce rata anuală a dobânzii pentru retrageri de numerar ajunge este de 29,73%.

    Bancpost, controlată de banca de stat elenă Eurobank, vrea să vândă circa 50.000 de carduri de credit emise în parteneriat cu compania aeriană low-cost Wizz Air în următorii cinci ani.

    Wizz Bancpost este un card de credit MasterCard World emis de Bancpost prin intermediul căruia tot ce se cumpără se transformă în puncte care pot fi utilizate pentru utilizarea serviciilor şi zborurilor pe wizzair.com. Toţi deţinătorii de carduri primesc acces gratuit la Wizz Discount Club, prin care beneficiază de o reducere de 45 lei pe fiecare segment de zbor, dar şi acces gratuit la MasterCard Business Lounge din aeroportul Henri Coandă din Bucureşti.

    Bancpost este cel mai mare jucător de pe piaţa locală de carduri, cu cotă de piaţă de 16%, potrivit oficialilor băncii. În 2013, banca a înregistrat o creştere de 28% a numărului de carduri emise faţă de anul anterior şi un avans de 20% a tranzacţiilor de retragere de numerar.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.