BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Politicianul în care românii au cea mai mare încredere. Probleme mari pentru Iohannis dacă se decide să candideze împotriva lui

    Sondajul Sociopol arată că lista de persoane publice este condusă de către Raed Arafat, în care au încredere jumătate din români (50%) Pe următoarele două locuri, la strânsă concurenţă,ca de obicei în ultimele sondaje, sunt Gabriela Firea (25%) şi Klaus Iohannis (24%). Un sfert din români au încredere în aceşti doi oameni politici
    În Laura Codruţa Kovesi au încredere o cincime din români (19%) – nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare.

    În Călin Popescu Tăriceanu au încredere aproape o cincime din români (17%), în timp ce Liviu Dragnea au încredere 15%, un nivel uşor mai ridicat faţă de sondajele anterioare.

    În Mugur Isărescu au încredere tot o şesime din români (14%), acesta prezentând o eroziune marcată faţă de sondajele anterioare Sociopol. Dacian Cioloş are încrederea a 13% dintre cei chestiionaţi.

    În Victor Ponta şi în Viorica Dăncilă au încredere 12% din români – niveluri asemănătoare cu cele din sondajele anterioare, în timp ce Ludovic Orban are parte de încrederea a 8% dintre românii chestionaţi, cu o uşoară creştere faţă de sondajele anterioare

    Lista este încheiată de Traian Băsescu, în care au încredere doar 7% din români – nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Studiu: 90% din angajatori utilizează social media în recrutarea de personal

    Potrivit studiului, cei mai mulţi oameni de HR folosesc social media pentru a posta anunţuri de recrutare (38%) şi pentru a aborda candidaţi (33%) şi doar 4% utilizează canalele online de socializare pentru a desfăşura diverse acţiuni, în timp ce 25% folosesc online-ul pentru a promova imaginea companiei la care lucrează.

    „Aproximativ 48% dintre respondenţi utilizează social media pentru a recruta diferite tipuri de candidaţi, 19% folosesc canalele de social media pentru a recruta entry level, juniori şi specialisti, iar 15% recrutează prin intermediul reţelelor de socializare persoane entry level sau juniori. Doar 11% dintre oamenii de HR din România folosesc social media pentru a recruta specialişti, manageri şi top manageri”, spun reprezentanţii My HR Lab.

    „Profesioniştii activi în domeniul resurselor umane folosesc în general LinkedIn pentru a desfăşura acţiuni de recrutare. Site-urile care promovează joburi se regăsesc de asemenea printre opţiunile lor, în timp ce 31% dintre respondenţi au indicat Facebook ca fiind unul dintre cele trei canale pe care le utilizează pentru a recruta candidaţi”, potrivit comunicatului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 publicate pe EDU.ro. Contestaţiile la examenul de Evaluare Naţională se pot depune până la ora 19:00.

    Primele rezultate la examenul de EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 au fost afisate pe site-ul Evaluare.edu.ro. Intre orele 14.00 – 19.00, se pot depune contestaţiile pentru probele de limba şi literatura romană, matematică, limba maternă. După soluţionarea contestaţiilor, notele finale ale examenului de evaluare naţională vor fi făcute publice pe data de 23 iunie 2018.

    La examenul de Evaluare Naţională din 2017 s-au înscris 144.929 de elevi, dintre care au fost prezenţi 140.712 candidaţi. Peste 150.000 de elevi s-au înscris în 2018 examenul de Evaluare Naţională.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul intrărilor în şomaj, la un nou minim istoric. „Companiile au ajuns să caute candidaţi în aproape toate cotloanele. Numai cine nu vrea nu se angajează“

    Şomajul scăzut (o rată de 3,58% a şomajului întregistrat în aprilie 2018) şi numărul redus de intrări noi în şomaj reprezintă, aparent, o veste bună pentru piaţa muncii, însă presiunea creată de lipsa candidaţilor pentru companii a ajuns la cote foarte ridicate.

    „Se caută oameni chiar şi în zonele defavorizate, se duc companiile peste tot după ei, nu mai există acea polarizare din trecut. În trecut aveam regiuni, sate aflate la o depărtare mai mare de oraşele medii sau mari unde oamenilor le era foarte greu să facă naveta. Însă acum mi se pare că firmele au ajuns aproape în toate cotloanele, iar dacă cineva este chiar dispus să muncească, va face o navetă mai lungă sau se va muta, dacă are această posibilitate şi nu are persoane în îngrijire. În continuare mai există zone cu şomeri, dar sunt acei şomeri care nu vor să muncească“, a explicat Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Work Service Group.

    În 2017, numărul intrărilor în şomaj a ajuns la circa 550.000 de persoane, fiind în scădere uşoară faţă de anul 2016 (cu 2.500 de persoane), dar la cel mai mic nivel din ultimii 11 ani. În 2007, de exemplu, într-un an de boom economic şi când a fost cel mai mare val al migraţiei externe (peste 500.000 de români au părăsit ţara în primul an de la aderarea României la UE), numărul intrărilor în şomaj a fost de peste un milion de persoane.

    „Mă aştept ca în următoarea perioadă piaţa muncii să fie la fel de dură ca până acum, va continua bătălia pe candidaţi şi nu mă aştept ca ritmul cererilor din partea angajatorilor să încetinească. Cred că, pe fondul acestei lipse a forţei de muncă, salariile vor creşte într-un ritm mai rapid. Totuşi, nu cred că şomajul scăzut are o influenţă asupra plecărilor în străinătate. Faptul că sunt joburi în România nu înseamnă că oamenii nu mai pleacă, de aceea vor fi în continuare un număr semnificativ de români care vor emigra“, a mai spus Sorina Donisa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie – Bogdan Badea CEO, eJobs: Un blocaj numit dorinţă

    Doar că, mult mai ancoraţi în contextul în care se află, mult mai conectaţi la ce, cum şi cât să ceară şi, poate chiar mai important, mult mai conştienţi de rolul lor în piaţa muncii, candidaţii îşi revendică partea leului. Prinşi într-un tumult din care nu mai ştiu cum să iasă, angajatorii vor soluţii imediate. Că asta înseamnă mai multă creativitate din partea lor, flexibilitate şi o repoziţionare generalizată în raport cu piaţa, cu candidaţii şi cu propriii angajaţi, angajatorii dau dovadă de o deschidere mai mare decât oricând. Pentru că au înţeles că orice zi pierdută îi costă şi orice om bun pe care a pus mâna competiţia mai repede îi costă şi mai mult.

    Efervescenţa de pe piaţa muncii a ajuns la un nivel fără precedent, iar candidaţii sunt într-o poziţie mai privilegiată decât oricând. Ştiu şi ei acest lucru şi au încredere în şansele lor, iar asta le dă o oarecare detaşare atunci când vine vorba de relaţionarea cu potenţialii angajatori.

    Potrivit unui studiu derulat de eJobs România anul trecut, 60% dintre cei intervievaţi erau siguri că ar putea să-şi găsească un job în mai puţin de trei luni, iar 25% credeau că au nevoie de cel mult o lună în acest scop. Ritmul galopant în care s-a creat clivajul între cerere şi ofertă i-a prins oarecum pe nepregătite pe angajatori, care încearcă să recupereze anii în care grija pentru propria reputaţie organizaţională a fost lăsată în plan secund (asta, în cele mai fericite dintre cazuri). Înţeleg acum că nu mai este suficient să ofere salarii; trebuie să ofere şi experienţe profesionale. Nu mai este îndeajuns să promită stabilitate, angajaţii vor şi oportunităţi de dezvoltare. Iar respectul pentru muncă trebuie dublat de respectul pentru viaţa personală a fiecărui om care lucrează în companie.

    Este, deci, poate mai complicat decât oricând să faci angajări în 2018. Mult mai complicat decât este să te angajezi, cel puţin. Cu toate acestea, uşor-uşor, lucrurile încep să se mişte, iar cifrele arată că toate eforturile pe care le depun companiile pentru a-şi găsi mai repede şi mai bine angajaţii potriviţi nu sunt în zadar. În ultimul an, de când a fost introdusă posibilitatea de a programa interviuri de angajare şi de a le confirma cu aplicanţii, eJobs România a înregistrat peste 300.000 de astfel de programări. Cu alte cuvinte, 300.000 de români au fost aduşi mai aproape de un loc de muncă. 300.000 de candidaţi au răspuns la demersurile companiilor care aveau nevoie de ei. Mai clar de atât, asta înseamnă 822 de interviuri programate zilnic. Puse într-un context mai larg, numărul ar putea aproape să acopere numărul de şomeri de la nivel naţional – aproximativ 330.000, la finalul lunii martie, potrivit ANOFM.

    Cifrele acestea vin ca o gură de aer proaspăt pentru acele companii care intraseră într-un blocaj puternic şi în special pentru cele care fac recrutări în masă. Şi, în egală măsură, pentru acei candidaţi care au totuşi dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Într-un top 5 al domeniilor cel mai active din punctul de vedere al angajărilor (în funcţie de numărul de joburi postate pe ejobs.ro) se află companiile din comerţ şi retail (cu 9.265 de locuri de muncă disponibile pe eJobs), urmate de cele din sectorul prestărilor de servicii (6.529 de joburi), call center şi BPO (4.577 locuri de muncă), industria alimentară (4.383 locuri de muncă), construcţii (4.473 locuri de muncă) sau IT şi telecom (4.227 locuri de muncă).

    Este interesant cum în urmă cu câţiva ani am fi vorbit cu siguranţă despre ce trebuie să facă un candidat pentru a obţine jobul pe care şi-l doreşte. Cum să-şi scrie CV-ul, unde să caute, cum să aplice, cum să se îmbrace la interviu, ce să spună, dar mai ales ce să nu spună pentru a-şi creşte şansele de angajare.

    În 2018, adăugăm o audienţă suplimentară, dar cu nevoi la fel de mari (poate chiar mai mari) de suport şi consiliere – angajatorii. Este firesc să se întâmple aşa, dacă ne gândim că am ajuns la o rată a şomajului de 3,8%, sub media europeană şi cu mult sub media naţională a ultimilor 20 de ani. Au început să se rescrie regulile jocului şi toată lumea încearcă să se adapteze din mers. Doar că volatilitatea pieţei nu e confortabilă pentru nimeni. Astăzi, da, puterea să în mâinile candidaţilor, dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine?

  • Ce spun specialiştii în resurse umane: Abilitatea de a vorbi în public este un avantaj la interviurile de angajare

    „În cadrul unui sondaj realizat pe un eşantion de 60 de specialişti şi manageri din HR şi industrii conexe, peste 98% dintre respondenţi s-au declarat de acord cu afirmaţia conform căreia „candidaţii pentru anumite poziţii sunt avantajaţi dacă ştiu să vorbească în public”, în vreme ce peste 73% dintre ei au fost de acord că „vorbitul în public este o abilitate care se poate dezvolta”, arată autorii studiului.

    Peste 53% din respondenţi au afirmat că se consideră la un nivel satisfăcător de pregătire pentru a vorbi în public, iar 27% au recunoscut că se simt puţin sau foarte puţin pregătiţi în acest sens.

    „Aproape în unanimitate (peste 96%), profesioniştii în HR incluşi în sondaj au afirmat că ar recomanda cursurile de public speaking ca instrument de dezvoltare a angajaţilor, peste 85% dintre ei fiind totodată de părere că un astfel de curs este potrivit inclusiv pentru dezvoltarea propriei cariere”, menţionează iniţiatorii sondajului.

    În privinţa atributelor principale ale unui discurs public persuasiv, 73% dintre respondenţi au considerat că vorbitul în public se poate învăţa, iar mai mult de două treimi au afirmat că spontaneitatea este importantă inclusiv într-o prezentare de business. Totodată, 48% au fost de acord că povestea personală transmite un mesaj puternic şi 36% că pregătirea unui discurs face diferenţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BACALAUREATUL olimpicilor. Rata de promovare, 75,59%. Un singur candidat a avut media 10

    “Cele mai multe medii obţinute, respectiv 33, au fost între 9 şi 9.99, iar alte 24 de medii au fost între 8 şi 8.99. Medii între 7 şi 7.99 au luat 22 de candidaţi, iar între 6 şi 6.99, 16 dintre absolvenţii de liceu prezenţi. La această sesiune, un singur candidat a promovat cu media 10”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Este vorba despre rezultatele obţinute de candidaţii înscrişi la sesiunea specială de bacalaureat pentru absolvenţii de liceu aflaţi în pregătire sau în etapele de selecţie pentru alcătuirea echipelor care vor reprezenta România atât la olimpiadele internaţionale pe discipline, cât şi la diverse competiţii sportive europene sau mondiale.

    “Au susţinut examenul şi trei absolvenţi ai unităţilor de învăţământ militar, nominalizaţi de Ministerul Apărării Naţionale pentru concursul de admitere în instituţii de învăţământ de profil din SUA”, precizează ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-i întreabă Elon Musk, Richard Branson şi alţi oameni de succes pe candidaţi în timpul interviurilor de angajare

    Elon Musk, fondator Tesla

    “Stai pe suprafaţa pământului. Mergi o milă în sud, o milă la vest şi o milă în nord. Ajungi exact de unde ai plecat. Unde te afli?”

    Un răspuns corect este Polul Nord

    Tony Hsieh, CEO Zappos

    “Pe o scară de la 1 la 10 cât de ciudat eşti?”

    Răspunsul nu trebuie să fie nici 1, nici 10. Întrebarea e menită să testeze spiritul angajatului şi să vadă dacă s-ar potrivi în companie.

    Larry Ellison, CTO şi preşedinte executiv Oracle

    “Eşti cea mai deşteaptă persoană pe care o cunoşti?”

    Dacă răspunzi “da” atunci eşti angajat, dacă răspunzi “nu” atunci eşti întrebat atunci care este acea persoană mai deşteaptă ca tine şi caută să o angajeze pe acea persoană.

    Peter Thiel, cofondator PayPal

    “Spune-mi ceva adevărat cu care aproape nimeni nu este de acord”

    Le testează originalitatea gândirii, dar şi curajul de a-şi spune părerea într-un context dificil

    Richard Branson, fondator Virgin Group

    “Ce nu ai avut ocazia să adaugi în CV?”

    Branson spune că un CV este foarte important dar argumentează că dacă s-ar angaja oameni doar după ce ar scrie despre ei pe o hârtie atunci nimeni nu ar mai face interviuri.

    Drew Houston, fondator Dropbox

    “Cine este cel mai bun din lume la ceea ce faci tu?”

    “Cine te influenţează?”

    “Ce ai învăţat anul acesta?”

    Hannah Paramore, preşedintele Paramore

    “Câţi ani aveai când ai lucrat prima dată?”

    Ea vrea să caute persoane care au o disciplină a muncii şi persoanele care lucrat de la vârste mai fragede au şanse mai mari a se angaja în compania ei.

     

  • Topul celor mai căutate limbaje de programare. Ce trebuie să învăţaţi pentru a avea un salariu de 5.000 de euro pe lună

    Concurenţa de pe piaţa de recrutare, în special pe zona de IT, a dus la apariţia unor noi metode de identificare a candidaţilor, bazate pe metadata şi abordarea personalizată, precum şi la noi oportunităţi de afaceri pentru antreprenori.
     
    Una dintre firmele care încearcă să uşureze munca managerilor de HR oferind profiluri personalizate este AMP Networks, fondată de Alexandru Popa, un tânăr cu background în electronică, reprofilat anul trecut pe zona de recrutare.
     

  • Pretenţiile angajatorilor, exagerate sau justificate? ”Toţi vor să vorbeşti cel puţin două limbi străine, să ai peste 5 ani experienţă, abilităţi tehnice, capacitatea de a lucra în acelaşi timp la mai multe proiecte, trebuie să fii comunicativ, empatic şi amuzant”

    Anunţurile de angajare care solicită prea multe abilităţi de la candidaţi ajung să îi frustreze pe unii specialişti care reuşesc să obţină acele joburi, pentru că, atunci când ”intră în pâine“, îşi dau seama că sunt supracalificaţi. În acelaşi timp, angajatorii formulează anunţuri de recrutare «stufoase» din dorinţa de a avea candidaţi cât mai bine pregătiţi şi de a scurta procesul de recrutare. Cine are dreptate şi ce e de făcut într-o astfel de situaţie?

    ”Toţi vor să vorbeşti cel puţin două limbi străine, să ştii foarte bine PowerPoint şi Excel şi să ştii să faci prezentări. Astea sunt din oficiu; în plus, trebuie să ai peste cinci ani de experienţă în domeniu, plus abilităţi tehnice, să ştii să lucrezi cu bugete şi să coordonezi activităţi. Unde mai pui că trebuie să ai capacitatea de a lucra în acelaşi timp la mai multe proiecte, trebuie să fii comunicativ, empatic şi amuzant. Şi toate cerinţele astea pentru un amărât de job de specialist marketing“, spune Maria, 35 de ani, angajată în departamentul de marketing al unei companii mari din domeniul IT din România.

    Frustrările ei nu sunt singulare, fiind împărtăşite şi de către unii colegi de-ai săi care s-au angajat în companie în urmă cu 5-6 ani şi cărora li s-a cerut să cunoască şi limba germană, pe lângă engleză. între timp, aceştia nu au folosit deloc germana la locul de muncă şi se îngrijorează că ar putea să rămână fără această competenţă.

    Pretenţiile angajatorilor, exagerate sau justificate? ”Toţi vor să vorbeşti cel puţin două limbi străine, să ai peste 5 ani experienţă, abilităţi tehnice, capacitatea de a lucra în acelaşi timp la mai multe proiecte, trebuie să fii comunicativ, empatic şi amuzant”