BusinessMagazin

Tag: cancer

  • A murit UMBERTO ECO

     Umberto Eco a murit vineri seară, la ora 22.30, la locuinţa sa şi, conform La Repubblica, acesta suferea de cancer.

    “Doliu pentru cultură, ne-a părăsit Umberto Eco; suntem profund îndureraţi”, a reacţionat Editura Bompiani, conform TGcom24.it.

    “Doliu imens pentru dispariţia lui Umberto Eco”, a reacţionat premierul Italiei, Matteo Renzi.

    “Umberto Eco este un exemplu extraordinar de intelectual european, îmbinând în mod unic inteligenţa trecutului cu o capacitate inepuizabilă de anticipare a viitorului”, a adăugat şeful Guvernului de la Roma.

    Filosoful Umberto Eco, supranumit “părintele semioticii interpretative”, profesor emerit al Universităţii din Bolonia şi fondator al Departamentului de comunicare al Universităţii din San Marino, a decedat joi seara, în locuinţa sa din Alessandria, a anunţat familia sa, potrivit ziarului La Repubblica. Umberto Eco suferea de câţiva ani de cancer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O aplicaţie creată de români depistează cancerul de piele

    Tratarea melanomului în Regatul Unit costă mai mult de 100 de milioane de lire sterline anual, dar cancerul de piele poate fi tratat uşor şi mai ieftin dacă este detectat în avans. O aplicaţie dezvoltată de o echipă de la o universitate din România, denumită SkinVision, oferă o nouă armă împotriva bolii“, scrie publicaţia americană Business Insider.

    Publicaţia internaţională axată pe tehnologie TechCrunch se întreabă dacă: „Este posibil ca o aplicaţie să te prevină în privinţa cancerului de piele? Start-up-ul din zona sănătăţii SkinVision foloseşte tehnologia inteligentă şi algoritmi vizuali pentru a identifica modificările ce ar putea conduce la melanom“, iar Mashable include aplicaţia într-o listă a start-up-urilor cu impact în medicina preventivă. Aplicaţia a atras nu doar atenţia presei internaţionale, ci şi pe a investitorilor străini, care au finanţat-o deja cu circa 4,5 milioane de euro, în mai multe runde de finanţare, dintre care cea mai recentă, de aproximativ 3 milioane de euro, în vara anului trecut.

    Până în prezent, circa 500.000 de utilizatori au downloadat aplicaţia, iar, până la finalul anului, numărul acestora va ajunge la două milioane, potrivit lui Mircea Popa, cofondator al proiectului. Popa face parte dintr-o echipă formată din aproximativ 40 de persoane – angajaţi şi colaboratori, împărţiţi între birourile din Amsterdam, Bucureşti, Cluj-Napoca şi chiar şi Australia. El îşi petrece mare parte din timp la Bucureşti, unde, într-un birou din zona Floreasca, lucrează la trecerea aplicaţiei în următoarea etapă: interconectarea utilizatorilor cu medicii şi cu clinicile de pe piaţa locală.

    Povestea start-up-ului românesc începe în 2011, când Victor Anastasiu, cel care a deschis primul fond de investiţii de tip seed din România (SeedMoney), şi Mircea Popa au văzut potenţialul unui software dezvoltat de profesorul Mircea Olteanu (de la Universitatea Politehnică), ce permitea identificarea anomaliilor din cadrul unor tipare. „Ştiam că software-ul de analiză a imaginii este foarte bun în a deosebi tipare, iar ţesuturile sunt construite pe baza unor tipare, aşa că anomaliile pot fi identificate fiindcă reprezintă un tipar diferit“, descrie Mircea Popa modul cum s-au gândit la aplicabilitatea software-ului în medicină. SkinVision se bazează pe o tehnologie numită „geometrie fractală“ – o ramură a matematicii care poate fi folosită pentru a simula creşterea naturală a ţesuturilor. Alături de ei s-au aflat medicii Kostas Koutsioukis şi Cristina Cotruţa, care i-au ajutat să stabilească dezvoltarea medicală a acestui produs. „Provocarea este să faci să lucreze împreună matematicieni şi medici, ceea ce nu este tot timpul simplu – ei vorbesc limbi diferite“ – descrie Mircea Popa una dintre dificultăţile de la început în dezvoltarea aplicaţiei, ce a presupus combinarea unor discipline diferite – matematică, programare şi medicină.

    În 2009 apăruse App Store-ul, al cărui potenţial l-au identificat, iar în 2011 şi-au lansat aplicaţia în magazinul Apple, sub numele skinScan. Iniţial, aceasta permitea utilizatorilor să facă poza unei aluniţe şi să primească un răspuns printr-un algoritm automat care stătea pe un server. În funcţie de cât de bună era poza, aceasta indica, pe baza a trei culori, verde, galben sau roşu, cât de mare este riscul prezentat de o aluniţă. „Un proiect de genul acesta nu se termină niciodată, dar până la prima versiune am lucrat vreo 7-8 luni“, descrie Popa una din etapele de dezvoltare a produsului.

    Proiectul lor a atras atenţia investitorilor, iar în februarie 2012 au obţinut prima finanţare, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, de la fondul de investiţii specializat pe soluţii de sănătate Personal Healthcare Solutions (PHS), cu sediul în Olanda. După această finanţare au mutat birourile companiei în Amsterdam, acesta fiind un aspect impus de fondul de investiţii, dar şi pentru că doreau să vândă produsul la nivel global, iar şansele le erau îmbunătăţite din hubul olandez. „Piaţa locală este mică, nu sunt foarte mulţi investitori, iar investitorii străini sunt mai relaxaţi să investească într-o companie aflată într-un mediu legislativ pe care îl cunosc. Domeniul medical nu este reprezentantiv în România, iar dacă vreau să lansez un produs, mă duc într-o piaţă care ar putea să fie folosită ca model, ţara respectivă devine un cap de pod, iar dacă am reuşit acolo, înseamnă că mai sunt trei paşi de făcut, nu şapte cum ar fi de aici.“ Mircea Popa nu exclude totuşi dezvoltarea anumitor produse aici: „Dacă eu fac un business către consumator, pot să folosesc anumite experienţe din România, dar apoi trebuie să îmi pun alte probleme, scalare, piaţă, cui vând etc“.

     

  • Alan Rickman, unul dintre cei mai mari actori de la Hollywood, s-a stins din viaţă la 69 de ani

    Actorul britanic Alan Rickman, cunoscut pentru filme precum Harry Potter, Greu de Ucis sau Robin Hood, a murit la 69 de ani. Starul de cinema suferea de cancer, potrivit familiei, transmite BBC.

    “Actorul şi regizorul Alan Rickman a murit din cauza unui cancer la vârsta de 69 de ani. A murit înconjurat de familie şi de prieteni”, se afirmă în declaraţia oficială dată publicităţii de familia artistului.

    Alan Rickman a devenit unul dintre cei mai îndrăgiţi actori britanici, graţie vocii sale inconfundabile şi, mai ales, felului în care a interpretat câteva personaje memorabile, precum profesorul Snape din franciza “Harry Potter” şi Hans Gruber în filmul de acţiune “Die Hard”.

    Starul britanic a câştigat un premiu BAFTA în 1992, cu rolul şerifului din Nottingham din filmul “Robin Hood: Prince of Thieves”. În acel an, Alan Rickman a fost nominalizat la BAFTA şi cu rolul din filmul “Truly Madly Deeply”.

    Printre celelalte roluri care au contribuit la cimentarea statutului său de vedetă a cinematografiei britanice se află cele interpretate în filmele “Raţiune şi simţire/ Sense and Sensibility” (1995) şi “Michael Collins” (1996), care i-au adus alte două nominalizări la premiile BAFTA.

    În 1996, a câştigat un premiu Primetime Emmy pentru evoluţia sa din miniseria TV “Rasputin”. Pentru acelaşi rol, actorul britanic a fost recompensat şi cu Globul de Aur, în anul următor.

    S-a remarcat apoi şi în comedia romantică “Pur şi simplu dragoste/ Love Actually”, dar a impresionat şi în numeroase spectacole de teatru.

    “Actorii sunt agenţi ai schimbării. Un film, un spectacol de teatru, o compoziţie muzicală sau o carte pot face diferenţa. Pot schimba lumea”, obişnuia să spună starul britanic, potrivit site-ului cotidianului The Guardian.

    Actorul britanic a strâns în urma filmelor sale o avere de 16 milioane de dolari. În urma sa rămâne soţia sa, Rima Horton, pe care a întâlnit-o la vârsta de 18 ani. 

  • Legendarul muzician britanic David Bowie a murit la două zile după ce a împlinit 69 de ani. Cântăreţul suferea de cancer – FOTO, VIDEO

     “10 ianuarie 2016 – David Bowie a murit liniştit, astăzi, înconjurat de familia sa, după o curajoasă luptă de 18 luni cu cancerul”, au anunţat reprezentanţii lui David Bowie, pe contul oficial de Facebook al artistului.

    Aceştia au precizat că înţeleg faptul că multe persoane vor fi afectate la aflarea acestei informaţii. Totodată, reprezentanţii artistului au solicitat să fie respectată intimitatea familiei în aceste momente dureroase.

    Pe de altă parte, anunţul decesului lui David Bowie a fost primită cu tristeţe de fanii artistului. Mulţi dintre aceştia au comentat pe reţelele de socializare spunând că speră ca acest anunţ să fie o farsă.

    Potrivit revistei People, anunţul referitor la decesul legendarului muzician britanic a fost confirmat însă de fiul artistului, Duncan Bowie, prin intemediul unui mesaj publicat pe Twitter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DESCOPERIRE revoluţionară: Metoda care ar putea stopa dezvoltarea cancerului, identificată după 30 de ani – FOTO

    Până acum s-a ştiut că proteina RAS este responsabilă în mod direct de 30% dintre toate formele de cancer şi este implicată în mod indirect de dezvoltarea celorlalte boli.

    Cercetătorii au încercat să găsească o variantă de a constrânge acţiunea proteinei timp de mai bine de 30 de ani, iar acum oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Toronto au descoperit o metodă prin care să „oprească” proteina RAS, folosind un medicament experimental, descoperire ce ar putea reprezenta un adevărat succes în lupta împotriva cancerului.

    “Timp de câteva decenii oamenii de ştiinţă au încercat să inhibe o proteină numită RAS, insă în ciuda eforturilor nu am avut parte de un progres. Dimpotrivă, aceasta a fost denumită o proteină indestructibilă”, a declarat profesorul Michael Ohh, de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Toronto.

    În mod normal, proteina RAS ajută la dezvoltarea celulelor, însă aceasta poate să cauzeze şi o creştere incontrolabilă a celulelor “mutante” sau neregulate. Ca rezultat, RAS joacă un rol important în dezvoltarea unor forme de cancer, în special cel pancreatic.

    Profesorul Ohh şi echipa sa au descoperit acum o altă proteină, SHP2, ce s-a dovedit a fi extrem de eficientă în inhibarea proteinei RAS.

    “Laboratorul nostru este cunoscut pentru cercetarea într-o arie diferită a cancerului, dar la cererea unui coleg am intrat acum cinci ani în domeniul RAS-ului, pentru a studia mutaţiile unei forme rare de leucemie la copii. Am fost surprinşi să descoperim că nimeni nu a identificat SHP2 ca un întrerupător al proteinei RAS”, a continuat profesorul Michael Ohh.

    Astfel, oamenii de ştiinţă au fost şocaţi să descopere că medicamentul ce inhibă proteina RAS, bazat pe SHP2, a redus tumorile pe care a fost experimentat cu peste 80%.

    “Rezultatele inhibatorului au fost incredibile – am fost chiar şocaţi! Nimic nu a mai avut un asemenea efect până acum”, a mai declarat Ohh.

    Studiul a fost recent publicat în revista Nature Communications, iar acum oamenii de ştiinţă vor lucra cu un chirurg de la Universitatea din Carolina de Nord, pentru a încerca medicamentul pe şoareci ce au tumori pancreatice asemănătoare cu cele ale oamenilor. 

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.

  • Unele dintre cele mai consumate alimente cauzează cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra pericolelor existente

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit raportului, consumul de bacon, cârnaţi şi şuncă măreşte riscul apariţiei cancerului.

    Potrivit raportului carnea procesată, precum salamul, cârnaţii, micii, carnea tocată, costiţa sau şunca, intră în categoria “cancerigenă pentru oameni”, cea mai ridicată treaptă de avertizare dintre cele cinci, alături de alcool şi ţigări.

    Cercetările indică o legătură puternică între consumul ridicat al cărnii procesate şi cancerul de colon. Potrivit acestora, există deja dovezi solide că produsele din carne procesată, consumate chiar şi în cantităţi mici, ar creşte riscul de cancer la colon.

    Cei din industria carnurilor au retaliat deja, spunând că raportul institutului este “dramatic şi alarmist”, potrivit Business Insider.

    “Nu este potrivit să se sugereze că efectele negative ale baconului sau ale cârnaţilor sunt comparabile cu pericolele fumatului”, este de părere Ian Johnson, Insititutul de cercetare al hranei din Marea Britanie.

    În urma cercetărilor din laborator, experţii au constat că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc în apariţia cancerului îl constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi.

    Deşi baconul este pe lista elementelor care ar creşte riscul de cancer la colon, precum tutunului sau azbestul, acesta nu are aceeaşi gravitate ca elementele prezentate anterior. Băuturile alcoolice sunt pe această listă din 2012.

    Potrivit cercetătorilor, consumul a 50 de grame de carne procesată în fiecare zi creşte riscul de cancer la colon cu 18%.

    “Riscul de a dezvolta un cancer la colon cauzat de consumul de carne procesată este încă mic, dar aceasta creşte în funcţie de cantitatea de carne consumată”, este de părere Kurt Straif, şeful IARC, agenţia internaţională de cercetare în domeniul cancerului.

  • Unele dintre cele mai consumate alimente cauzează cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează asupra pericolelor existente

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit raportului, consumul de bacon, cârnaţi şi şuncă măreşte riscul apariţiei cancerului.

    Potrivit raportului carnea procesată, precum salamul, cârnaţii, micii, carnea tocată, costiţa sau şunca, intră în categoria “cancerigenă pentru oameni”, cea mai ridicată treaptă de avertizare dintre cele cinci, alături de alcool şi ţigări.

    Cercetările indică o legătură puternică între consumul ridicat al cărnii procesate şi cancerul de colon. Potrivit acestora, există deja dovezi solide că produsele din carne procesată, consumate chiar şi în cantităţi mici, ar creşte riscul de cancer la colon.

    Cei din industria carnurilor au retaliat deja, spunând că raportul institutului este “dramatic şi alarmist”, potrivit Business Insider.

    “Nu este potrivit să se sugereze că efectele negative ale baconului sau ale cârnaţilor sunt comparabile cu pericolele fumatului”, este de părere Ian Johnson, Insititutul de cercetare al hranei din Marea Britanie.

    În urma cercetărilor din laborator, experţii au constat că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc în apariţia cancerului îl constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi.

    Deşi baconul este pe lista elementelor care ar creşte riscul de cancer la colon, precum tutunului sau azbestul, acesta nu are aceeaşi gravitate ca elementele prezentate anterior. Băuturile alcoolice sunt pe această listă din 2012.

    Potrivit cercetătorilor, consumul a 50 de grame de carne procesată în fiecare zi creşte riscul de cancer la colon cu 18%.

    “Riscul de a dezvolta un cancer la colon cauzat de consumul de carne procesată este încă mic, dar aceasta creşte în funcţie de cantitatea de carne consumată”, este de părere Kurt Straif, şeful IARC, agenţia internaţională de cercetare în domeniul cancerului.

  • Malaria, un posibil leac împotriva cancerului. Tratamentul a fost descoperit din întâmplare

    Cercetătorii danezi de la Universitatea Copenhaga doreau să găsească o modalitate pentru a le proteja pe femeile însărcinate împotriva malariei, o boală ce poate să producă o serie de probleme medicale severe, deoarece atacă placenta. Însă ei au descoperit că proteinele de malarie pot să atace în acelaşi timp şi cancerul. Se pare că noua metodă este eficientă în cazul a 90% din tipurile cunoscute de cancer.

    Oamenii de ştiinţă au combinat un fragment de proteină, folosit de vaccinul contra malariei, cu o toxină. Secvenţa proteică poate fi introdusă apoi în celulele canceroase pentru a elibera toxina, distrugând celulele tumorale.

    Savanţii au descoperit că în ambele cazuri proteinele de malarie se ataşează de acelaşi carbohidrat. Noul tratament ar putea exploata similarităţile dintre cele două situaţii medicale.

    Acel carbohidrat asigură o creştere rapidă a placentei. Cercetătorii danezi au arătat că el asigură aceeaşi funcţie şi în cazul tumorilor – iar parazitul malariei se ataşează de celulele canceroase exact în acelaşi fel, putând apoi să se le distrugă.

    Oamenii de ştiinţă căutau de foarte mult timp o metodă care să le permită să exploateze similarităţile dintre placentă şi tumori.

    “Timp de decenii, savanţii au căutat similarităţi între creşterea placentei şi a tumorilor. Placenta este un organ, care, într-un interval de câteva luni, creşte de la câteva celule până la un organ care are o greutate de aproximativ 1 kilogram, furnizând embrionului oxigen şi nutrimente într-un mediu relativ străin. Dintr-un anumit punct de vedere, tumorile fac acelaşi lucru, cresc cu agresivitate, într-un mediu relativ străin”, a spus Ali Salanti, cercetător la Universitatea Copenhaga.

    Metoda a fost deja testată pe celule de laborator şi pe şoareci cu cancer, precizează autorii studiului, publicat în revista Cancer Cell. Ei speră, de asemenea, ca primele teste pe pacienţi umani să fie realizate în următorii patru ani.

    În testele pe şoareci, animalele au fost implantate cu trei tipuri diferite de cancere umane. Metoda savanţilor danezi a redus cu trei sferturi tumorile din cazurile de limfom non-Hodgkin, a eliminat complet cancerul de prostată în cazurile a doi dintre cei şase şoareci şi a reuşit să păstreze în viaţă cinci din şase şoareci care avea cancer osos metastazat, în comparaţie cu grupul de control, în cadrul căruia toate animalele cu cancer au murit.

  • Şeful companiei care a vrut să vândă o pastilă cu 750 de dolari în loc de 13,5 dolari se apără cu versurile lui Eminem

    Medicamentul Daraprim, folosit de bolnavii de SIDA şi cancer, s-a scumpit cu 5500%, după ce o companie americană a decis să vândă o pastilă cu 750 de dolari în loc de 13,5 dolari, la o lună după ce a cumpărat patentul. Această decizie a stârnit consternare în rândul comunităţii medicale internaţionale, transformându-l pe Martin Shkreli, fondatorul Turing Pharmaceuticals, în cel mai detestat om din industria farmaceutică.
     
    Martin Shkreli a încercat să-şi apere decizia dar nu a facut-o prea bine. “Dacă era o companie care vindea maşini Aston Martin la preţul de vânzare al unei biciclete, atunci noi am fi cumpărat acea companie şi vindeam produsul la preţuri de Toyota. Nu cred că acest lucru ar fi ceva de condamnat”, s-a apărat Shkreli.
     
    De asemenea, el a spus într-un interviu pentru CBS că motivul pentru care a mărit preţul medicamentului este pentru a face compania profitabilă. Compania are cheltuieli mari pentru cercetare, dezvoltarea noilor medicamente, dar şi costuri de operare, marketing etc.
    Diferenţa este, scriu cei de la Business Insider, este că majoritatea companiilor încearcă să strângă fonduri de la investitori înainte de a lansa un nou medicament.
     
    În cadrul unui alt interviu pentru Bloomberg TV, Shkreli a declarat că plănuieşte să extindă programul pentru medicamente gratuite. “Nu vom refuza niciodată un pacient care are nevoie de tratament, chiar dacă nu este capabil să plătească”, a spus el.
    Cu toate acestea, imaginea lui Shkreli este afectată de declaraţiile lui de pe Twitter. Acesta a răspuns cu un vers al rapperului Eminem:
    “Când mass-media mă arată cu degetul, le arăt şi eu degetul înapoi, dar nu este arătătorul şi nici degetul mic”. De asemenea el, a distribuit un clip al lui Eminem, al melodiei The Way I am.
     
    El s-a şi lăudat că a donat 5 milioane de dolari către diferite fundaţii caritabile şi că cercetătorii companiei sale au drepturi de autor pe medicamentele dezvoltate şi primesc 1-2% din vânzări.
     
    CNBC suţine că în urma scandalului iscat Martin Shkreli a anunţat că va scădea preţul medicamentului, dar nu a precizat cât.