BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • McDonald’s vrea să renunţe la brandul McCafe şi să dezveţe populaţia de consumul de cafea la Starbucks

    McDonald’s încearcă mai nou să concureze cu lanţurile de cafenele, prin rebranduirea unui McCafe din Sydney, Australia. Localul a fost redenumit The Corner, iar McDonald’s încearcă astfel să propună alternativa la cafenelele de lux, precum Starbucks, ce par să fie tot mai populare.

    Mâncarea oferită la noul local nu seamănă cu meniurile obişnuite de la restaurantele McDonald’s: un bar de salate şi sandwich-uri, dar cu ingrediente de mai bună calitate, precum şi diverse produse de patiserie, notează Huffington Post. “Singura asemănare este că acest loc a fost un McCafe, însă ceea ce oferim este total diferit de ceea ce oferă un McCafe clasic”, a declarat Kyle Jarvis, manager al The Corner, celor de la Daily Telegraph. “Dacă cei care intră aici caută un cheeseburger, vor fi foarte dezamăgiţi”.  

    Reprezentanţii McDonald’s nu au făcut comentarii pe această temă, astfel că planurile de dezvoltare pentru The Corner rămân necunoscute. Lanţul de fast-food a îmregistrat scăderi ale veniturilor în 2014 şi a încercat să simplifice meniul în ultimele luni.

    Piaţa de cafea din Statele Unite este estimată la aproape 28 de miliarde de dolari, iar analiştii de la IBIS World consideră că va ajunge la 33,7 miliarde până în 2018. Această valoare include atât vânzarea directă cât şi veniturile cafenelelor.

  • Fondatorul Starbucks dezvăluie secretul care face clienţii să devină dependenţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn. 

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Starbucks deschide joi prima cafenea din Constanţa şi ajunge la zece unităţi în România

    Cafeneaua din Maritimo Shopping Center este situată la intrarea a doua a centrului comercial, având şi o terasă pentru clienţi, a anunţat Starbucks România într-un comunicat.

    În septembrie, lanţul de cafenele urmează să deschidă o unitate în complexul de birouri Novo Park din nordul Capitalei, dezvoltat de compania Genesis Development, deţinută de omul de afaceri Liviu Tudor, fiind a opta din Bucureşti.

    Starbucks a închiriat în Novo Park 200 de metri pătraţi, la parterul clădirii D (complexul este format din şapte clădiri de birouri), având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din Bucureşti.

    Până la sfârşitul anului, compania vrea să-şi dubleze reţeaua de cafenele pe piaţa locală, la 18 unităţi.

    Starbucks a intrat pe piaţa din România în aprilie 2007, deschizând prima cafenea din Europa Centrală şi de Est, ca rezultat al unui joint-venture încheiat cu partenerul său european, grupul elen Marinopoulos. Grecii au pierdut franciza lanţului de cafenele în România, acţionariatul fiind schimbat la începutul anului cu un joint venture între mai mulţi antreprenori bulgari şi compania-mamă.

    Starbucks are peste 20.000 de cafenele în 65 de ţări şi este cunoscută ca fiind cea mai importantă marcă de cafea din lume.

  • Starbucks deschide în septembrie a zecea cafenea din România, în complexul de birouri Novo Park

     Cel mai mare lanţ de cafenele din lume a închiriat 200 de metri pătraţi în complexul de birouri Novo Park, la parterul clădirii D, având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din Bucureşti.

    “Atragerea Starbucks în complexul de birouri Novo Park este o reuşită importantă pentru cei peste 8.000 de angajaţi care lucrează în clădirile noastre, precum şi pentru ceilalţi angajaţi din zona Pipera”, a declarat Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development.

    Novo Park este format din şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de aproximativ 75.000 mp închiriabili şi cuprinde 1.100 de locuri de parcare. Printre chiriaşii Novo Park se numără Hewlett-Packard (HP), Mondelez România (cunoscută anterior sub denumirea de Kraft Foods), Garanti Bank, Ringier, Sodexo, Infineon Technologies, Yokagawa, Luxoft şi UniCredit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspectorii antifraudă au închis mai multe localuri din zona Dorobanţi

    În noaptea de vineri spre sâmbătă,  inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală au verificat activitatea a 27 de restaurante şi cafenele situate în zona Dorobanţi -Primăverii. În urma controalelor efectuate, inspectorii antifraudă au descoperit abateri de la prevederile legale pentru care au dispus sancţiuni în valoare totală de aproximativ 700.000 lei.

    De asemenea, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind circulaţia şi comercializarea băuturilor alcoolice şi pentru lipsa emiterii bonurilor fiscale obligatorii, unsprezece localuri au fost închise pe o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni.

    Pe 2 iunie, zece cafenele de pe Bulevardul Decebal au fost închise, pentru perioade cuprinse între o lună şi trei luni, de inspectorii antifraudă fiscală, pentru neemiterea bonului fiscal sau comercializarea de băuturi alcoolice fără banderole fiscale.

     Localurile respective pot contesta măsura în instanţă, iar până la o decizie definitivă în favoarea sancţiunii îşi pot continua activitatea.

    Ca urmare a acţiunilor de control efectuate până în prezent, în scopul prevenirii evaziunii fiscale, s-a constatat o îmbunătăţire a conformării voluntare, astfel că un număr din ce în ce mai mare de localuri de profil realizează activităţi comerciale fiscalizate, respectiv înregistrează veniturile şi emit bonuri fiscale, potrivit DGAF.

  • Zece cafenele de pe Bulevardul Decebal, închise de inspectorii antifraudă fiscală – VIDEO

    Vineri noapte, în Bucureşti, 81 de inspectori antifraudă fiscală au verificat activitatea restaurantelor şi cafenelelor de pe Bd. Decebal, informează Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF).

    Au fost constatate 43 abateri, pentru sancţionarea cărora inspectorii DGAF au dispus sancţiuni în valoare totală de 481.571 de lei. De asemenea, inspectorii antifraudă fiscală au dispus suspendarea activităţii comerciale, pentru perioade cuprinse între una şi trei luni, a 10 localuri, care încălcau obligativitatea legală de emitere a bonului fiscal sau comercializau băuturi alcoolice fără banderole fiscale.

    Localurile respective pot contesta măsura în instanţă, iar până la o decizie definitivă în favoarea sancţiunii îşi pot continua activitatea.

    Ca urmare a acţiunilor de control efectuate până în prezent, în scopul prevenirii evaziunii fiscale, s-a constatat o îmbunătăţire a conformării voluntare, astfel că un număr din ce în ce mai mare de localuri de profil realizează activităţi comerciale fiscalizate, respectiv înregistrează veniturile şi emit bonuri fiscale, potrivit DGAF.

  • În 2008 avea cele mai tari cafenele din România. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    „Ceea ce ne defineşte este cum reuşim să ne ridicăm după ce am căzut.“ Citatul, preluat de pe un agregator online de citate celebre, a fost postat săptămâna trecută pe contul de Facebook al lui Tudor Dragomir Niculescu, fostul proprietar al lanţului de cafenele Turabo. 

    Puţini dintre foştii săi parteneri de afaceri mai ştiu de el, iar piaţa aproape l-a uitat, mai ales că apariţiile sale publice au fost din ce în ce mai rare odată cu intrarea în insolvenţă a grupului în 2011. În 2009, anul de vârf al Turabo, lanţul număra afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi şi săli de evenimente, la începutul lui 2010 mai rămăseseră 14 cafenele, iar în 2012 niciuna dintre unităţile brandului nu mai era deschisă.

    Din anul 2009 încoace, afacerile lui Niculescu au început să scadă, iar în 2011 inima reţelei de cafenele Turabo, cea de lângă Ateneul Român, a fost închisă. Într-un interviu pe care i l-am luat în toamna lui 2010, după mai bine de un an de tăcere, omul de afaceri spunea că deja businessul s-a schimbat dramatic în primii doi ani de criză economică. Semnalele de scădere veneau unul după altul: bacşişurile scăzuseră înaintea încasărilor, ceea ce a demotivat angajaţii, partenerii de afaceri nu mai acceptau plata la termen, ci exclusiv în avans, iar perioadele cu încasări sub costuri erau din ce în ce mai dese. „De fapt, nu a fost nicio lună din ultimul an (2010 – n.r.) în care să nu fiu nevoit să iau o decizie neplăcută: fie să dau oameni afară, fie să închid o cafenea, fie să mă confrunt cu situaţii de neplată. {tiu acum că nu am de ce să ţin cafenele cu pierderi şi că nu are rost să mai construiesc portofoliu, chiar dacă risc să pierd cotă de piaţă“ – era filosofia de business cu care avea în plan Tudor Niculescu să reziste în criză.

    Nu a rezistat însă. La sfârşitul lunii ianuarie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation. Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru plata unei sume de 22.970 euro datorate importatorului şi distribuitorului de produse premium Tribeca Distribuţie. În aceeaşi lună, executorul a scos la licitaţie mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club pentru suma de 27.000 de euro.

    În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Tot de anul trecut, împreună cu doi parteneri de afaceri, şi-a reluat discret afacerile în România şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Povestea lui Tudor Dragomir Niculescu este explicată de specialiştii de la Coface prin faptul că domeniul său de activitate, HoReCa, a fost unul dintre cele mai afectate de criza economică. Explicaţia domeniului afectat de criză stă în picioare parţial, dat fiind că alţi oameni de afaceri din domeniu s-au extins în ultimii ani pe fondul chiriilor mai scăzute şi al costurilor mai mici începând cu personalul şi terminând cu achiziţiile. Există însă şi nuanţe: „Mâncarea ziua şi o bere în oraş seara le tai mai greu de pe listă, dar la o cafea dimineaţa poţi renunţa“, explică Dragoş Petrescu mecanismul. Dragoş Petrescu a început să dezvolte reţeaua City Cafe încă din 2006, deschizând două unităţi, dar nu a ajuns la zeci de cafenele, aşa cum plănuia iniţial: „Comparat cu businessul de restaurante, returnul din cafenele nu arată la fel de bine“.

  • Veniţi să beţi o cafea la Operă

    Astfel, potrivit The Independent, programul de marketing al operei londoneze include organizarea de spectacole şi în provincie, prin colaborări cu instituţiile locale, şi se va construi un nou centru de producţie unde să se desfăşoare repetiţiile pentru spectacole.

    Cea mai insolită inovaţie este decizia de a lăsa deschisă toată ziua pentru public clădirea operei, London Coliseum, graţie instalării unei cafenele în foaier. Cafenea ar urma să fie administrată de un întreprinzător particular şi ar trebui să ajute la atragerea de public nou pentru operă şi musical.

  • Nu plăteşte TVA, nici impozit pe profit şi face trei miliarde de dolari pe an din vânzarea de cafea

    Iată cum funcţionează: clienţii intră în restaurant, comandă ce vor să servească şi sunt anunţaţi care este preţul sugerat al produselor. Clienţii decid cât din această sumă sunt dispuşi să plătească şi lasă banii într-o cutie pentru donaţii, relatează Here&Now. Sistemul pare să aibă succes, încasările fiind de aproape trei miliarde de dolari  pe an.

    Conform celor care lucrează la restaurantele Panera Cares, clienţii se împart în trei categorii: 60% plătesc preţul sugerat, 20% plătesc mai puţin şi 20% mai mult. Oficialii companiei estimează că peste 100 de milioane de dolari merg anual în donaţii, fie sub formă de alimente sau ajutoare financiare.

    O altă noutate adusă de Panera Cares este programul de voluntariat contra mâncare: mai precis, cei care nu îşi pot permite să plătească nici măcar un cent se pot bucura totuşi de o masă caldă, angajându-se în schimb să ajute angajaţii restaurantului la treburile zilnice.

    “Oamenii vor să contribuie cu ceva chiar dacă nu au niciun ban”, a declarat Kate Antonacci, project manager Panera Cares. “Din când în când, ne trezim cu diverse obiecte în coşul de donaţii”.

  • Nu plăteşte TVA, nici impozit pe profit şi face trei miliarde de dolari pe an din vânzarea de cafea

    Iată cum funcţionează: clienţii intră în restaurant, comandă ce vor să servească şi sunt anunţaţi care este preţul sugerat al produselor. Clienţii decid cât din această sumă sunt dispuşi să plătească şi lasă banii într-o cutie pentru donaţii, relatează Here&Now. Sistemul pare să aibă succes, încasările fiind de aproape trei miliarde de dolari  pe an.

    Conform celor care lucrează la restaurantele Panera Cares, clienţii se împart în trei categorii: 60% plătesc preţul sugerat, 20% plătesc mai puţin şi 20% mai mult. Oficialii companiei estimează că peste 100 de milioane de dolari merg anual în donaţii, fie sub formă de alimente sau ajutoare financiare.

    O altă noutate adusă de Panera Cares este programul de voluntariat contra mâncare: mai precis, cei care nu îşi pot permite să plătească nici măcar un cent se pot bucura totuşi de o masă caldă, angajându-se în schimb să ajute angajaţii restaurantului la treburile zilnice.

    “Oamenii vor să contribuie cu ceva chiar dacă nu au niciun ban”, a declarat Kate Antonacci, project manager Panera Cares. “Din când în când, ne trezim cu diverse obiecte în coşul de donaţii”.