BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Cu o capitalizare de 47 miliarde de lei, Hidroelectrica se pregăteşte să devină cea mai mare companie de la BVB, aproape cât OMV Petrom şi Banca Transilvania la un loc

    ♦ Valoarea de piaţă a societăţii, mai mare decât capitalizarea cumulată a şapte dintre cele mai mari companii de la BVB ♦ Acţiunile H2O ar urma să aibă o pondere de circa 20% din benchmark-ul BET.

    La un preţ final de ofertă de 104 lei pe acţiune, producătorul de energie electrică Hidroelectrica (simbol bursier H2O) va debuta pe piaţa românească de capital cu o valoare de piaţă de aproximativ 47 de miliarde de lei, după ce acţionarul vânzător Fondul Proprietatea (FP) a supraalocat şi a vândut integral pachetul de 20% la compania de stat, respectiv 89 de milioane de acţiuni, arată calculele realizate de ZF.

    Pusă în context, capitalizarea este aproape cât valoarea de piaţă cumulată a OMV Petrom (SNP), unicul producător local de petrol şi gaze, actualmente cea mai mare companie de la BVB, şi grupul financiar Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de active. Cele două societăţi sunt evaluate la 34 mi­li­arde, respectiv 15,4 miliarde de lei.

    Din primele zece societăţi de la BVB listate în funcţie de capitalizare, doar trei au înregistrat scăderi ale valorii de piaţă de la finele anului trecut încoace: Banca Transilvania, Fondul Proprietatea şi producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (CRC).

    Evoluţiile vin în contextul în care indicele de referinţă BET este pe plus cu 10,4% anul acesta, în vreme ce BET-TR, unde sunt incluse dividendele atribuite investitorilor, s-a apreciat cu 14,4%. Indicele energiei şi utilităţilor BET-NG a urcat cu 15,2% în 2023.

    De asemenea, evaluarea Hidroelectrica va fi mai mare decât capitalizarea cumulată a ocupantelor locurilor patru până la inclusiv zece. Împreună, Fondul Proprie­tatea, BRD SocGen (BRD), Chimcomplex, One United Properties (ONE), Digi Commu­nications (DIGI), Transgaz (TGN) şi Electrica (EL) valorează 40,6 mld. lei.

    Cu o companie de calibrul Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti, piaţa locală de capital poate fi promovată la statutul de piaţă emergentă de MSCI, lider în furnizarea de indici bursieri de referinţă la nivel mondial, deci se va apropia tot mai mult de radarul investitorilor instituţionali internaţionali. BVB a fost ridicată la statutul de piaţă emergentă secundară de agenţia de evaluare FTSE Russell în 2020.

    Ultima „perlă“ nelistată din portofoliul statului român va debuta pe 12 iulie la BVB, acolo unde preţul va fluctua în funcţie de raportul cerere-ofertă, rezultatele financiare, datele economice şi condiţiile meteo, urmând să fie inclusă în indicele principal BET din prima sesiune de trading. Luna trecută, Adrian Tănase, CEO al BVB, estima în cadrul emisiunii de business ZF Live că Hidroelectrica va avea o pondere de circa 20% din BET.

    Compania se va lansa pe piaţa românească de capital cu un multiplu PER (raport capitalizare/ pro­fit net) de 9,55x şi unul comparativ cu veniturile de 4,55x.

    Prin contrast, acţiunile produ­cătorului austriac de energie „verde“ Verbund, companie com­parată adesea cu Hidroelectrica în cercurile de investitori, se tranzacţionează la un multiplu PER de 14x şi o capitalizare de 25,6 mld. euro.

    Imediat după admiterea la tranzacţionare, Hidroelectrica este supusă unei interdicţii de înstrăi­nare (perioadă de lockup) a acţiu­nilor pentru o perioadă de 180 zile de la listare, iar acţionarul majoritar – statul român –  este supus unei interdicţii de înstrăi­nare de 12 luni.

     

  • BREAKING: Marea Neagră descătuşează Petrom: Compania atinge maximul istoric la Bursa de Valori Bucureşti cu o capitalizare de 32,5 mld. lei şi doboară un record în picioare de 17 ani. Performanţa, în ziua în care a fost anunţat preţul listării Hidroelectrica

    Petrom (SNP), cea mai mare companie listată acum la Bursa de Valori Bucureşti, a doborât la debutul şedinţei din 5 iulie 2023 un record care era în picioare din 29 decembrie 2006: o evaluare istorică din partea investitorilor.

    Astfel în primele 20 de minute ale şedinţei de miercuri Petrom este evaluată de investitori la 32,5 miliarde de lei, faţă de precedentul record de 32,3 mld. lei de acum 17 ani. Doar în 2023 acţiunile SNP au urcat cu 24%.

    “OMV Petrom vine după un an foarte bun, cu profituri istorice şi după cum ştim din comunicările anterioare ale companiei, cu un dividend special planificat pentru acest semestru. Totodată, compania şi-a menţinut destul de bine rezultatele financiare şi în acest an, iar cotaţia petrolului pare să rămână în intervalul acesta de 70-80 dolari/baril, ceea ce permite în continuare o profitabilitate ridicată”, spune Radu Cojoc, broker la Goldring.

    În primele 20 de minute ale şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 5 iulie 2023, Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, are o evaluare bursieră de 32,5 miliarde de lei în contextul aprecierii preţului cu 1,26%. Spre comparaţie indicele BET creşte cu 0,2%. Acţiunile SNP se tranzacţionează la 0,52 lei, arată datele agregate de ZF.

    Miercuri a fost anunţat preţul pentru vânzare Hidroelectrica, de 104 lei pe acţiune, dar şi alocarea, de 32 de acţiuni primite pentru 100 subscrise de un investitor. Analiştii consideră că restul banilor se vor întoarce în mare parte tot pe bursă ceea ce va alimenta creşteri bursiere.

    Maximul istoric atins de Petrom, ca evaluare bursieră, a fost de 32,3 miliarde de lei în iarna lui 2006 atunci când acţiunile se tranzacţionau la 0,63 lei pe unitate. Însă Petrom a avut de atunci încoace o majorare de capital social care s-a reflectat asupra preţului acţiunii şi de ce aceea o comparaţie corectă pentru evaluarea de acum şi cea de atunci este cea aferentă capitalizării de piaţă. Minimul istoric a fost pe 28 iunie 2002, respective 3,3 mld. lei.

    “Trebuie să amintim şi de proiectul Neptun Deep, care a fost aprobat şi ar putea livra începând cu 2027, fiind un proiect important ,care va face România cel mai mare producător de gaze naturale din Europa”, spune Radu Cojoc.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, abia pe 21 iunie 2023, la o distanţă de 15 ani, decizia finală de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep a fost anunţată de cei doi parteneri ai proiectului, OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român.

    Decizia reprezintă un moment istoric pentru industria de petrol şi gaze a României, ramură cu o tradiţie de peste 100 de ani. Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul offshore Neptun Deep a fost înaintat spre confirmare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi este în acest moment confidenţial.

    Astfel, anul 2027 ar putea marca intrarea primelor molecule de gaz din zona de mare adâncime a Mării Negre în sistemul naţional de transport după ce OMV Petrom şi Romgaz au anunţat decizia istorică de a începe dezvoltarea perimetrului Neptun Deep.

    Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, rezervele recuperabile sunt de 100 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern pe 10 ani, costurile de producţie sunt de peste patru ori mai mici faţă de cele de pe uscat, iar valoarea gazului azi este de peste 50 de miliarde de dolari. Producţia se împarte în mod egal între OMV Petrom (Austria) şi Romgaz (statul român). Dacă investiţiile merg bine, România va fi în 2027 cel mai mare producător de gaze al UE.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.

    Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile. Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic. Compania a menţionat că, în total, a plătit anul trecut taxe de circa 20 mld. lei către statul român, inclusiv dividende, adică dublu faţă de profitul net.​

  • BREAKING A fost stabilit preţul final pentru vânzare de acţiuni Hidroelectrica

    Preţul final stabilit în oferta de listare a producătorului de energie electrică Hidroelectrica (H2O) este de 104 lei pe acţiune ceea ce înseamnă că evaluarea companiei se ridică la 47 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor publicate cu puţin timp în urmă pe site-ul BVB. Fondul Proprietatea a anunţat că a supraalocat şi că a vândut întreg pachetul de 20%, respective 89 de milioane de acţiuni.

    “Dintre acestea, 71.766.542 Acţiuni au fost alocate în Transa Investitorilor Instituţionali (reprezentând 80% din totalul Acţiunilor Oferite şi al Acţiunilor în legătură cu Opţiunea de Supra-Alocare) şi 17.941.635 Acţiuni au fost alocate Transei Investitorilor de Retail (reprezentând 20% din totalul Acţiunilor Oferite şi al Acţiunilor în legătură cu Optiuea de Supra-Alocare). Factorul de alocare pro-rata calculat pentru Transa de Retail în cadrul Ofertei este 0,3209762650”. Cu alte cuvinte la 100 de acţiuni subscrise un investitor primeşte 32 de acţiuni.

    Mai jos anunţul integral al Fondului Proprietatea:

    Franklin Templeton International Services S.À R.L. („FTIS”), în calitate de administrator de fond de investiţii alternative şi administrator unic al Fondul Proprietatea S.A („Fondul”/ „Fondul Proprietatea”), în continuarea anunţului de lansare publicat în data de 22 iunie 2023, doreşte să informeze piaţa şi investitorii Fondului privind acordul său de a vinde un număr de 78.007.110 acţiuni ordinare existente ale Hidroelectrica (“Acţiunile Oferite”), excluzând orice Opţiune de Supra-Alocare (aşa cum este definită mai jos), în oferta publică iniţială derulată de Fondul Proprietatea în legătură cu acţiunile deţinute în Hidroelectica (“Oferta Publică Iniţială” sau “Oferta”) .

    Preţul Final de Ofertă a fost stabilit la 104 RON per acţiune.

    Fondul a acordat Coordonatorilor Globali Comuni o optiune (“Optiunea de Supra-Alocare”) constand in 11.701.067 Actiuni, exercitabila in totalitate sau in parte intr-o perioada de 30 de zile calendaristice de la Admiterea la tranzactionare (definita mai jos), aceste actiuni fiind alocate in scopul Stabilizarii. In situatia in care Optiunea de Supra-Alocare este exercitata in intregime, numarul total al Actiunilor Oferite in cadrul Ofertei va creste la 89.708.177, reprezentant 19,94% din capitalul social al Hidroelectrica, respectiv intreaga participatie detinuta de catre Fond in Hidroelectrica.

    Dintre acestea, 71.766.542 Actiuni au fost alocate in Transa Investitorilor Institutionali (reprezentand 80% din totalul Actiunilor Oferite si al Actiunilor in legatura cu Optiunea de Supra-Alocare) si 17.941.635 Actiuni au fost alocate Transei Investitorilor de Retail (reprezentand 20% din totalul Actiunilor Oferite si al Actiunilor in legatura cu Optiuea de Supra-Alocare). Factorul de alocare pro rata calculat pentru Transa de Retail in cadrul Ofertei este 0,3209762650. Hidroelectrica nu va incasa niciun fel de venituri din vanzarea Actiunilor Oferite in cadrul Ofertei. Decontarea va avea loc in data de 10 iulie 2023.

    Admiterea şi începerea tranzacţionării pe Bursa de Valori Bucuresti (“BVB”) vor avea loc in data de 12 iulie 2023, sub simbolul „H2O” („Admiterea”). Imediat după Admitere, acţiunile Hidroelectrica vor fi incluse în indicele BET al BVB. Hidroelectrica şi Fondul sunt supuse unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Hidroelectrica (in lb. engleza “Lock-up arrangement”) pentru o perioadă care a început pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 180 zile de la data Admiterii, iar acţionarul majoritar al Hidroelectrica este supus unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Hidroelectrica pentru o perioadă care a început pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 12 luni de la data Admiterii, cu excepţia cazului în care se aplică anumite excepţii prevăzute în Prospect.

    In legătură cu Oferta, Erste Group Bank AG (acţionând în mod direct sau prin Banca Comercială Română S.A.) în calitate de agent de stabilizare (“Agentul de Stabilizare”) pe seama Citigroup Global Markets Europe AG („Managerul de Stabilizare”) poate (dar nu va avea nicio obligaţie în acest sens), în măsura permisă de lege, să supra-aloce Acţiuni Oferite sau să efectueze alte tranzacţii de stabilizare cu scopul de a menţine preţul de piaţă al Acţiunilor Oferite la un nivel mai ridicat decât cel care ar putea să prevaleze în condiţiile pieţei libere. Managerul de Stabilizare nu este obligat să încheie astfel de tranzacţii, iar asemenea tranzacţii pot avea loc pe Bursa de Valori Bucureşti şi pot fi realizate în orice moment după începerea tranzacţionării Acţiunilor Oferite pe Piaţa reglementată la vedere a Bursei de Valori Bucureşti şi se vor încheia la 30 de zile după.

    Cu toate acestea, nu va exista nicio obligaţie în sarcina Managerului de Stabilizare şi a agenţilor acestuia să efectueze tranzacţiile de stabilizare şi nu se dă nicio asigurare că asemenea tranzacţii de stabilizare vor avea loc. În niciun caz, nu se vor lua măsuri de stabilizare a preţului de piaţă al Acţiunilor Oferite la un preţ mai mare decât Preţul Final de Ofertă. Aceste tranzacţii de stabilizare, dacă sunt întreprinse, pot fi sistate în orice moment, fără o notificare prealabilă. Cu excepţia cerinţelor impuse de legi şi regulamente, nici Managerul de Stabilizare şi nici agenţii acestuia nu intenţionează să dezvăluie măsura în care orice supra-alocare şi/sau tranzacţie de stabilizare va fi întreprinsă în cadrul Ofertei. Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE sunt Coordonatori Globali Comuni ai Ofertei. Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities

    Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de Codeţinători ai Registrului de Subscrieri. Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt Intermediari Coordonatori (împreună, “Intermediarii”). Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited are calitatea de Consultant Financiar pentru Fondul Proprietatea, iar STJ Advisors este Consultant Financiar pentru Hidroelectrica în legătură cu Oferta. Alte rapoarte curente cu informaţii suplimentare vor fi publicate pe măsură ce şi când vor exista informaţii relevante.

     

     

  • BREAKING. Cea mai mare tranzacţie de la Bursa din România a început: a fost publicat prospectul de listare a Hidroelectrica. Românii pot să cumpere 78 milioane de acţiuni la cea mai valoroasă companie de stat: ofertă de 8,8 mld. lei la preţul maxim de subscriere de 112 lei, evaluare de 50,4 mld. lei, de 10 ori profitul net

    Hidroelectrica, ultima „perlă” de energie nelistată din portofoliul statului român, vine în faţa investitorilor la Bursa de Valori Bucureşti cu o evaluare cuprinsă între 42,3 mld. lei şi 50,4 mld. lei, adică între 8,6 ori şi 10,2 ori profitul net înregistrat în ultimele 12 luni (T2/2022 – T1/2023), se arată în prospectul de listare publicat joi seară şi consultat de ZF.

    Calculele ZF ţin cont de intervalul de preţ anunţat joi seară în ofertă: 94 lei pe acţiune pentru instituţionali (care au 85% din ofertă) şi 112 lei pe acţiune pentru micii investitori. Cei din urmă pot subscrie în ofertă doar la acest preţ pe când instituţionalii la orice preţ curpins între 94 lei şi 112 lei.  

    Oferta de vânzare de acţiuni H2O (initial public offering – IPO), prin care Fondul Proprietatea vinde 17,34% din deţinerea pe care o are la cel mai mare producător de energie electrică din România, are valoare de maxim de 8,8 mld. lei pe baza preţului maxim de subscriere de 112 lei, fiind programată a începe pe 23 iunie a se încheia pe 4 iulie. Admiterea la tranzacţionare este programată pe 12 iulie 2023, se arată în prospect. Fondul Proprietatea vinde 78 de milioane de acţiuni H2O.

    Citiţi şi: ►

    ► Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica, despre listarea companiei: Suntem încântaţi de interesul puternic venit până acum din partea investitorilor şi de feedback-ul pozitiv din partea acestora faţă de evoluţia companiei

    ► Cât vinde Fondul Proprietatea din Hidroelectrica: 17,34% din deţinerea de 19,94%, dar menţionează că poate da tot pachetul dacă este cerere mare

    ► Un român poate subscrie minim 50 de acţiuni Hidroelectrica, adică de 5.600 de lei. Nu există subscriere maximă

    ► 435 de pagini care valorează 1,8 mld. euro: Documentaţia celei mai mari vânzari de acţiuni din istoria României, cea a Hidroelectrica

    ► Vineri dimineaţă se declanşează cea mai mare operaţiune de vânzare de acţiuni din istoria României: H2O

    ► Surpriză: Trei investitori români s-au angajat să cumpere acţiuni Hidroelectrica de 2,24 mld. lei, adică 450 mil. euro

    Oferta este structurată astfel: preţ fix pentru retail de 112 lei pe acţiune şi orice preţ între 94 lei şi 112 lei pentru investitorii instituţionali. Pasul de preţ pentru instituţionali este de 0,5 lei pe acţiune.Retailul are 3% discount pentru primele cinci zile ale ofertei. Micii investitori au 15% din oferta.

    Mai multe detalii AICI.

    ► Intervalul orientativ al Preţului de Ofertă a fost stabilit între 94 RON şi 112 RON pe Acţiune Oferită (“Intervalul Preţului de Ofertă”), ceea ce corespunde unei capitalizări de piaţă de la 42,3 miliarde de RON până la 50,4 miliarde de RON (de la 8,5 miliarde de EUR până la 10,2 miliarde de EUR).

    ► Nivelul anticipat al Ofertei, incluzând orice Opţiune de Supra-Alocare (aşa cum este definită mai jos) este de până la 89.708.177 Acţiuni Oferite ce urmează a fi vândute de Fondul Proprietatea S.A., reprezentând până la întreaga sa participaţie de 19,94% din capitalul social emis al Hidroelectrica.

    ► Societatea nu va realiza o majorare de capital în contextul Ofertei şi nu va beneficia în vreun fel de fondurile obţinute ca urmare a desfăşurării Ofertei.

    ► Trei grupuri de investitori instituţionali români (“Investitorii Principali”) au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul Ofertei şi au încheiat un acord de investiţii cu Societatea şi Acţionarul Vânzător. Investitorii Principali s-au angajat să achiziţioneze în total 2,24 miliarde RON în acţiuni la Preţul Final de Ofertă, sub rezerva anumitor condiţii uzuale.

    ► Oferta publică iniţială va consta într-o ofertă publică adresată investitorilor de retail şi instituţionali din România, precum şi într-o ofertă adresată investitorilor instituţionali internaţionali eligibili.

    ► Se preconizează ca Perioada de Ofertă să înceapă pe 23 iunie 2023 şi este de aşteptat să se încheie cel târziu pe 4 iulie 2023 la ora 12 (ora locală). Preţul de Ofertă şi numărul exact de Acţiuni Oferite spre vânzare vor fi determinate în urma procesului de book building din cadrul Perioadei de Ofertă şi se estimează să fie anunţate pe sau în jurul datei de 5 iulie 2023. Se estimează ca decontarea să aibă loc pe sau în jurul datei de 10 iulie 2023. Se preconizează ca admiterea şi începerea tranzacţionării pe BVB să aibă loc în jurul datei de 12 iulie 2023.

    ► Investitorii de retail au dreptul la un discount de 3% din Preţul de Ofertă pentru acele ordine de cumpărare care au fost înregistrate în primele cinci zile lucrătoare ale Perioadei de Ofertă. Acţiunile Oferite pentru care s-a subscris în cadrul tranşei de retail începând cu a şasea zi lucrătoare a Perioadei de Ofertă vor fi vândute investitorilor de retail la Preţul de Ofertă.

    ► Investitorii de retail pot subscrie în unităţile Băncii Comerciale Române S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., BT Capital Partners S.A. şi ale Banca Transilvania, Swiss Capital S.A. şi ale participanţilor eligibili ce se regăsesc pe lista publicată pe site-ul BVB. Informaţii suplimentare sunt disponibile pe site-urile băncilor menţionate.

    ► Acţionarul Vânzător a acordat Coordonatorilor Globali Comuni o opţiune (“Opţiunea de SupraAlocare”), reprezentând până la 15% din Acţiunile Oferite, ce poate fi exercitată în termen de 30 de zile calendaristice de la Admitere.

    ► Societatea şi Fondul vor fi supuşi unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Societăţii pentru o perioadă ce începe pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 180 zile de la data Admiterii, iar acţionarul majoritar al Societăţii va fi supus unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Societăţii pentru o perioadă ce începe pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 12 luni de la data Admiterii, sub rezerva anumitor excepţii prevăzute în Prospect.

     

  • ​“Sanctuarul” statului român: Bursa de Valori Bucureşti. Cu doar trei listări statul a atras 900 mil. euro în zece ani în special de la fonduri Pilon II, înfiinţate tot de stat. Mediul anteprenorial a luat 632 mil. euro. Toată atenţia este acum tot spre o companie de stat după eşecul Agricover

    Cu doar trei listări la Bursa de Valori în ultimii zece ani, respectiv Romgaz (SNG) în 2013 cu o ofertă de 395 mil. euro, Nuclearelectrica (SNN) în acelaşi an cu 63 mil. euro şi Electrica (EL) în 2014 cu 444 mil. euro – record absolut pentru bursa locală, statul român a atras cu 42% mai mult decât au luat acţionarii vânzători ai circa 40 de companii antreprenoriale care au intrat la tranzacţionare în ultimii zece ani. 

    Iar la capătul celalalt – al cumpărătorilor – au fost în mare parte fondurile de pensii, înfiinţate tot de statul român în 2008 şi la care acum circa 8 milioane de participanţi contribuie lunar în mod obligatoriu cu 3,75% din venitul brut lunar, adică în medie 200 mil. euro pe lună. 

    Cu alte cuvinte statul român român a fost cel mai important jucător pe segmentul de listări de acţiuni în ultimii zece ani la Bucureşti şi în acelaşi timp a creat şi contextul pentru contrapartea acestor listări, respectiv prin înfiinţarea fondurilor de pensii private Pilon II, cele care acum sunt cei mai importanţi investitori ai bursei locale. 

    Iar acum toată atenţia investitorilor este îndreptată tot spre o companie de stat spre Hidroelectrica, asta după ce în urmă cu câteva săptămâni Agricover a avut primul eşec de listare al unei companii private din ultimii zece ani. 

    “Motivul pentru acestă dependenţă de companiile de stat şi fondurile de pensii poate fi explicată de doi factori”, spune Alexandru Dobre, membru al diviziei de cercetare din cadrul societăţii de brokeraj TradeVille.

    “Pe de o parte, BVB este încă o piaţă tânără, care nu a ajuns la maturitatea necesară pentru a atrage suficient de multe companii importante pentru a balansa această situaţie. Pe de altă parte, lipsa de educaţie financiare din România nu atrage suficient de mulţi clienţi de tip retail, neoferind o lichiditate necesară pentru a atrage de la sine şi alte fonduri private. Astfel, BVB-ul se afla într-un cerc vicios, în care fondurile de pensii şi companiile de stat rămân în fruntea listei, influenţând negativ percepţia investitorilor (în special internaţionali), care la rândul lor impacteaza lichiditatea şi implicit interesul fondurilor private”.

    Doar trei companii a listat statul român în ultimii zece ani în oferte care au însumat 902 mil. euro şi prin care a diminuat din deţineri dar a păstrat controlul semnificativ – 49% la Electrica şi majoritar – 82,5% la Nuclear şi 70% la Romgaz, arată calculele realizate de Ziarul Financiar. 

    Spre comparaţie, acţionari ai unor companii private antreprenoriale lideri în sectoarele lor precum TTS, One United, MedLife, Arobs, Sphera, Digi, Purcari, şi ai altor circa 40 de astfel de emitenţi au atras aproximativ 632 mil. euro de la investitori. 

    Acesta este tabloul bursier al IPO-urilor şi plasamentelor private de la BVB din ultimii zece ani înaintea mult aşteptatei listări a producătorului de energie electrică Hidroelectrica, o altă companie de stat dar la care spre deosebire de Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica nu statul român va vinde din deţineri şi un minoritar, respectiv Fondul Proprietatea. 

    “Companiile de stat au o dimensiune mare şi implicit generează o capitalizare mare. Companiile private de dimensiuni mari, prin listare, vor vizibilitate şi să atragă maximul de capital posibil, ceea ce poate fi asigurat de o bursă de valori mare. Din aceste cauze, preferă bursele internaţionale. Mai rămân doar companiile private mici şi medii care se listează la BVB în general atunci când fondatorul companiei sau fondul care a investit în companie doreşte exit. Lucru care reprezintă şi o oportunitate pentru Bursa de Valori Bucureşti”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România.

    El spune că Pilonul II investeşte marea majoritate a fondurilor în Romania. “În titluri de stat, chiar supraexpunându-se şi pe BVB. Astfel a ajuns principalul investor pe BVB. Fondurile de equity au investiţii relativ reduse deoarece piaţa este redusă, iar un investitor îşi poate replica singur evoluţia pieţei prin approximativ 10 titluri”.


     

     

  • Care este compania din România care face miliarde din două dintre resursele de bază ale ţării: apa şi vântul. Aproape oricine din ţara noastră poate să deţină o părticică din această companie

    Orice investitor de la Bursa de Valori din Bucureşti poate ca din iulie 2023 să navigheze râuri îmblânzite de marile baraje ale României, să simtă forţa moriştelor celor mai voinice eoliene din Dobrogea, şi să fie acţionar la compania care administrează cea mai mare hidrocentrală din ţară – Porţile de Fier 1.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi perla statului român, a anunţat oficial că în iulie va intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti după ce în perioada următoarea va derula o ofertă de vânzare de acţiuni. Prin această ofertă, Fondul Proprietatea – acţionar minoritar – va vinde din pachetul de 20% pe care îl are la compania de stat, într-o ofertă care poate ajunge chiar la 2 miliarde de euro, cea mai mare din istoria pieţei de capital din România. Statul român, care are 80% din companie, nu va vinde din acţiuni şi deci nu va încasa niciun ban. Pe de altă parte, Fondul Proprietatea va distribui sub formă de dividende banii pe care îi va încasa de pe urma celui mai mare IPO din România.

    Chiar dacă pentru moment încă nu este publicat prospectul – care va conţine evaluarea companiei, tranşele pentru micii investitori, eventualul discount pentru retail, cât şi situaţiile financiare detaliate – sunt şanse mari ca Hidroelectrica să fie cea mai mare companie de la BVB. Iar asta pentru că prin evaluarea Fondului Proprietatea, Hidroelectrica are circa 54 mld. lei. Spre comparaţie, Bursa de Valori îi oferă Petrom o evaluare de 30 mld. lei, potrivit datelor BVB. În 2022 Hidroelectrica a avut un profit net de 4 mld. lei, aşadar raportat la evaluarea FP/KPMG multiplul de evaluare este de 11x. Totul va depinde de prospect – care este în analiză la Autoritatea de Supraveghere Financiară – iar ulterior, de investitorii  de la Bursa de Valori.

    „Este un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru economia României şi pentru piaţa noastră de capital”, spune Virgil Popescu, ministrul energiei, într-o discuţie cu Ziarul Financiar. „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpăra acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din această companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar.” Un investitor cu Hidroelectrica în portofoliu va avea expunere în principal la sectorul de energie verde, prin producţia de energie din hidrocentrale, mai exact 182 de unităţi. De asemenea Hidroelectrica are şi un parc eolian.

    Cu alte cuvinte, în perioada următoare un eveniment amânat mai mult de un deceniu va avea deznodământ: Hidroelectrica se pregăteşte ca din iulie 2023 să înceapă tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti. Discuţiile pentru listarea companiei au început în 2013 sub forma unei majorări de capital, dar schimbările de la Palatul Victoria, situaţia financiară a companiei şi mai apoi criza COVID, au amânat ceea ce ar putea fi cel mai mare IPO de la BVB. „Hidroelectrica are un istoric îndelungat de creştere semnificativă şi de generare de profit pentru acţionari, fiind principalul producător de energie electrică din România, cu un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile”, spune Bogdan Badea, directorul general al companiei. Ne aflăm într-o poziţie bună pentru a continua tendinţa de creştere, având o strategie clară, axată pe eficienţă operaţională, diversificarea şi extinderea afacerii şi asigurarea rentabilităţii capitalului, toate acestea fiind susţinute de un mediu sectorial şi macroeconomic favorabil pe termen lung, adaugă el.

    „Oferta Publică Iniţială propusă reprezintă un pas firesc şi entuziasmant în evoluţia noastră, deoarece listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti ne va ajuta să ne diversificăm baza de acţionari şi să ne dezvoltăm profilul internaţional”. Informaţii detaliate despre ofertă vor fi publicate după aprobarea prospectului. Nume grele lucrează la oferta de listare a Hidroelectrica, atât în birourile din Londra cât şi din Bucureşti. Citigroup Global Markets Europe, Erste Group AG, Jefferies şi Morgan Stanley Europe acţionează în calitate de coordonatori globali comuni în legătură cu Oferta. BCR, Barclays Bank Ireland, BofA Securities, UBS Europe, UniCredit Bank şi Wood & Company acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri. Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, BT Capital Partners şi Swiss Capital sunt manageri comuni principali. Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societăţii în legătură cu Oferta Publică Iniţială. Între 2018 şi 2022, Hidroelectrica a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29% având în vedere energia totală generată şi livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei). Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie din Europa, cu un volum de electricitate generată din surse hidroelectrice de 13,6 TWh în 2022, de 16,9 TWh în 2021 şi de 15 TWh în 2020 (toate acestea reprezentând cantitatea brută de producţie).

    Activele Societăţii reprezintă aproximativ 95% din capacitatea de producţie de energie hidroelectrică din România şi sunt distribuite strategic în opt sucursale (incluzând o sucursală în domeniul eolian), localizate în cele mai avantajoase amplasamente din România în ceea ce priveşte condiţiile hidrologice aferente şi conexiunile la infrastructura de reţea. „Hidroelectrica vizează o politică de plată a dividendelor de cel puţin 90%, echilibrând în acelaşi timp nevoile de capital ale afacerii pentru creşterea viitoare şi menţinându-se în cadrul obiectivului de îndatorare. Societatea are un istoric îndelungat de distribuire de dividende, în trecut fiind atinsă o rată de distribuire de dividende de peste 100%, cu tot cu dividendele speciale”, potrivit companiei. Pe 6 iunie 2023 Hidroelectrica a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti, printr-o ofertă de vânzare de acţiuni de până la 20% din pachetul Fondului Proprietatea. Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei. Energia electrică vândută în T1/2023 a fost de 4,83 TWh, mai mare cu 44,7%, la un preţ mediu al energiei care a stagnat la 656 lei/MWh. În 2022 compania a avut afaceri de 9,22 mld. lei şi un profit net de 4,4 mld. lei. Datoriile erau de 2,6 mld. lei, iar numărul mediu de angajaţi de 3.388, potrivit platformei termene.ro.   

    „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpără acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din aceasta companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar.”
    Virgil Popescu,     ministrul energiei

  • Listarea Hidroelectrica la Bursă: Statul român, care are 80% din companie, nu vinde acţiuni în ofertă şi are interdicţie ca ulterior închiderii acesteia să vândă timp de 12 luni

    ♦ Fondul, interdicţie de vânzare pentru 180 de zile ♦ Asta în eventualitatea în care listează o parte din pachetul de 20% şi nu integral.

    Hidroelectrica, ultima perlă de energie nelistată din portofoliul sta­tu­lui român, se pregăteşte pentru ve­nirea la Bursa de Valori Bucureşti în luna iulie, într-o ofertă de vânzare de ac­ţ­iuni care începe în perioada urmă­toare şi prin care acţionarul minoritar Fondul Proprietatea vinde inves­tito­rilor un pachet de până la 20% din com­panie.

    Restul de 80% din Hidroelectrica este controlat de statul român prin Ministerul Energiei. Statul român nu vinde în această ofertă de listare – initial public offering (IPO), deci îşi va păstra controlul majoritar şi pachetul de 80% şi prin urmare nu va încasa niciun ban.

    Toţi banii de pe urma listării, din oferta care poate ajunge la maximum 2 mld. euro, vor merge la Fondul Proprietatea iar ulterior în dividende, în mare parte la fondurile de pensii Pilon II.

    Pe lângă faptul că nu vinde în IPO, statul român are şi interdicţie să vândă timp de 12 luni în calitate de acţionar majoritar după listare Hidroelectrica.

    Şi Fondul Proprietatea are interdicţie, în cazul în care nu vinde din start întreg pachetul de 20%.

    “Societatea şi Fondul vor fi supuşi unei restricţii de înstrăinare a acţiunilor societăţii pentru o perioadă de 180 zile, iar acţionarul majoritar al Societăţii va fi supus unei restricţii de înstrăinare a acţiunilor Societăţii pentru o perioadă de 12 luni de la data Admiterii“, se arată în comunicatul în care se anunţă intenţia de listare a companiei.

    Cu alte cuvinte, dacă statul român ar vrea să vândă din Hidroelectrica, ceea ce este puţin probabil dat fiind faptul că este cea mai generoasă companie cu bugetul de stat, va putea face acest lucru tocmai din vara lui 2024.

    IPO-ul Hidroelectrica are şanse mari să fie cel mai mare din istoria pieţei de capital din România, peste cel de circa 1,9 mld. lei al Electrica din 2014. Fondul Proprietatea (FP) are aprobarea acţionarilor să vândă peste câteva săptămâni întreaga deţinere de 19,94% pe care o are la Hidroelectrica, însă pachetul pe care-l va vinde efectiv va fi decis în funcţie de subscrierile din oferta estimată de ZF la circa 2 mld. euro.

    Discuţiile pentru listarea Hidroelectrica au început în 2013, iar compania a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti pe 6 iunie 2023. Odată admise la tranzacţionare, acţiunile societăţii vor fi incluse în indicele BET.

    Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei (peste 10 mld. euro), potrivit KPMG pe baza raportării FP.

  • Un eveniment amânat de un deceniu are deznodământ în această vară

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, societate de stat care va majora substanţial şansele includerii pieţei de capital din România pe radarul investitorilor de calibru de la MSCI, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al Hidroelectrica.

    ♦ Discuţiile pentru listarea Hidroelectrica au început în 2013 sub forma unei majorări de capital ♦ Schimbările de la Palatul Victoria, situaţia financiară a companiei şi mai apoi criza COVID, au amânat ceea ce ar putea fi cel mai mare IPO de la BVB. ♦ Vânzarea de acţiuni începe în perioada următoare după aprobarea prospectului de către ASF ♦ În prospect va fi detaliat cât va vinde Fondul Proprietatea, la cât este evaluată Hidroelectrica şi cum sunt structurate tranşele de vânzare de acţiuni (retail şi instituţionali).

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, societate de stat care va majora substanţial şansele includerii pieţei de capital din România pe radarul investitorilor de calibru de la MSCI, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al Hidroelectrica.

    Asta înseamnă că în perioada următoare, imediat după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, investitorii vor putea să subscrie acţiuni în oferta de listare (IPO) prin care Fondul Proprietatea intenţionează să vândă până la 20% din deţinere.

    Pe 6 iunie 2023 Hidroelectrica a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti, printr-un document de 12 pagini în care este prezentată compania, dar şi numele grele ale celor care lucrează la oferta estimată de Ziarul Financiar la până 2 mld. euro, precum Rotschild, Citigroup, Morgan Stanley, Jefferies, Barclays.

    În comunicat nu se menţionează care este pachetul pe care Fondul Proprietatea îl va scoate la vânzare, ci doar că informaţiile detaliate vor fi publicate după aprobarea pros­pectului de către Autoritatea de Supra­ve­ghere Financiară (ASF). IPO-ul Hidroe­lectrica are şanse mari să fie cel mai mare din istoria pieţei de capital din România, peste cel de circa 1,9 mld. lei al Electrica din 2014.

    „Hidroelectrica are un istoric îndelungat de creştere semnificativă şi de generare de profit pentru acţionari, fiind principalul producător de energie electrică din Româ­nia, cu un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile”, spune Bogdan Badea (foto medalion), director general al companiei.

    Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei, potrivit KPMG pe baza raportării FP.

    Ne aflăm într-o poziţie bună pentru a continua tendinţa de creştere, având o strategie clară, axată pe eficienţă operaţională, diversificarea şi extinderea afacerii şi asigurarea rentabilităţii capitalului, toate acestea fiind susţinute de un mediu sectorial şi macroeconomic favorabil pe termen lung, adaugă Bogdan Badea.

    „Oferta Publică Iniţială propusă reprezintă un pas firesc şi entuziasmant în evoluţia noastră, deoarece listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti ne va ajuta să ne diversificăm baza de acţionari şi să ne dezvoltăm profilul inter­naţional”.

    Potrivit Hidroelectrica, admi­terea la tranzacţioare a acţiu­nilor este de aşteptat să aibă loc în iulie 2023. Odată admise la tranzacţionare, acţiunile societăţii vor fi incluse în indicele BET.

    Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE acţionează în calitate de coordonatori globali comuni în legătură cu oferta.

    Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri.

    Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt manageri comuni principali.

    Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societăţii în legătură cu Oferta Publică Iniţială.

    Hidroelectrica deţine şi operează 182 de hidrocentrale, cinci staţii de pompare şi un parc eolian ce sunt amplasate strategic în opt surcursale organizate geografic pe teritoriul României. Capacitatea de producţie totală instalată a activelor hidroenergetice este împărţită în hidrocentrale de acumulare, hidrocentrale pe firul apei şi staţii de pompare.

    Compania deţine un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile, cu o capacitate hidroelectrică de producere instalată de 6,3 GW şi o capacitate eoliană onshore instalată de 108 MW în parcul eolian Crucea

    Între 2018 şi 2022, Hidroelectrica a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29% având în vedere energia totală generată şi livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei).

    Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie din Europa, cu un volum de electricitate generată din surse hidroelectrice de 13,6 TWh în 2022, de 16,9 TWh în 2021 şi de 15 TWh în 2020 (toate acestea reprezentând cantitatea brută de producţie). Producţia din 2022 reflectă condiţiile hidrologice mai puţin favorabile din cauza secetei severe.

    Totodată, Hidroelectrica furnizează energie electrică pe pieţele de energie electrică angro şi cu amănuntul. Cota de piaţă în ceea ce priveşte energia electrică furnizată consumatorilor de retail a crescut de la 1,3% în 2020, la aproximativ 8% în decembrie 2022, iar numărul de clienţi a crescut de la 2,465 în 2020, la peste 482.000 în 2022.​

     

    Virgil Popescu, ministrul energiei, despre listarea Hidroelectrica: Un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru România şi pentru piaţa de capital

    ♦ Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali.

    „Listarea unui pachet minoritar, aparţinând Fondului Proprietatea, fără ca statul român să-şi diminueze cota cu o singură acţiune al SPEEH Hidroelectrica SA este nu doar un obiectiv al PNRR, al sectorului energetic românesc, ci a fost şi un obiectiv al programelor liberale de guvernare de după 2019”, spune Virgil Popescu, ministrul energiei, într-o discuţie cu ZF.

    Statul român nu vinde nicio acţiune şi nu primeşte niciun ban de pe urma acestei oferte, evaluată de ZF la maximum 2 mld. euro. Fondul Proprietatea este cel care vinde acţiunile şi deci va primi banii. Din aceşti bani Fondul va distribui dividende, în parte marte către fondurile de pensii Pilon II.

    „Este şi o nouă promisiune îndeplinită în Energie, alături de multe altele. Dar mai important decât atât este un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru economia României şi pentru piaţă noastră de capital”, spune ministrul.

    „Vreau să ţinem cont de faptul că este a doua oară când piaţa de capital primeşte un boost important din partea unei companii din energie: prima dată – includerea Nuclearelectrica în indicele FTSE Russell, iar acum listarea Hidroelectrica”, spune Virgil Popescu.

    Ministrul spune că este optimist cu privire la această listare. „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpără acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din aceasta companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar”.​

  • Cu Hidroelectrica listată, Fondul Proprietatea va şterge 80% din activ. Care sunt implicaţiile pentru BVB? „Vom vorbi de un nou Fond Proprietatea“

    ♦ Vor mai rămâne americanii de la Franklin Tempelton să administreze un fond cu 2 mld. lei active? ♦ Va mai cumpăra fondul alte participaţii? ♦ Ce va face cu banii de pe urma IPO-ului Hidroelectrica?

    Cândva, în urmă cu doar câţiva ani, era cel mai mare investitor privat în sectorul energetic românesc, însă lichidările de acţiuni, prin vânzări inclusiv pe Bursa de Valori Bucureşti la Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi ulterior distribuirea de numerar către investitori au făcut ca în prezent o singură investiţie, cea a Hidroelectrica, să reprezinte 80% din întreg activul Fondului Proprietatea.

    Iar în curând şi această investiţie, care în 2010 reprezenta doar 21% din activul net al Fondului Proprietatea, faţă de 80% în prezent, va fi vândută, prin listarea de acţiuni în cea mai mare ofertă iniţială deruală până acum la Bursa de Valori Bucureşti, evaluată de Ziarul Financiar la aproximativ 2 miliarde de euro.

    Cu alte cuvinte, Bursa de Valori Bucureşti va câştiga un emitent de calibru prin listarea Hidroelectrica, ceea ce va duce inclusiv la promovarea într-o altă ligă prin prisma radarului marilor investitori, însă întrebarea este ce se va întâmpla cu Fondul Proprietatea, acolo unde şi viitorii pensionari ai României au deţineri semnificative.

    Vor mai rămâne americanii de la Franklin Tempelton să administreze un fond cu 2 mld. lei active, va mai cumpăra Fondul alte participaţii? Ce va face cu banii? Sunt doar câteva întrebări care sunt puse în aceste zile în cercurile restrânse de investitori.

    „Dacă vom vorbi despre vânzarea totală a pachetului deţinut, evident, Fondul Proprietatea va rămâne o entitate cu active mult mai mici, în condiţiile în care acţionarii doresc ca banii obţinuţi din vânzare să fie distribuiţi sub forma de dividende speciale“, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction, şi unul dintre cei mai vechi brokeri bursieri din România.

    Fondul Proprietatea (FP) deţine 20% din capitalul social al Hidroelectrica, iar în activul său, adică averea, dată de valoarea tuturor plasamentelor, investiţia la cel mai mare producător de energie electrică din România reprezintă 80%, arată cele mai recente date cele de la martie 2023.  Potrivit deciziei acţionarilor din noiembrie 2022, încasările Fondului de pe urma listării Hidroelectrica vor fi repartizate acţionarilor sub formă de dividende.

    „Cu toate acestea, noul Fond Proprietatea, dacă putem să îl numim aşa, ar rămâne cu o capitalizare de peste 13 miliarde de lei, ceea ce l-ar menţine în top 10 capitalizare al emitenţilor din indicele BET. Ca atare Fondul Proprietatea, chiar şi în ipoteza vânzării complete a participaţiei la Hidroelectrica, va rămâne o companie interesantă atât prin prisma capitalizării de piaţă cât şi prin deţinerile sale, reprezentate de pachete de acţiuni la companii de top din economia românească“, spune Alin Brendea.

    Potrivit celor mai recente date publice, cele de la martie 2023, Fondul Proprietatea are un activ net de 14 miliarde de lei, respectiv o valoare unitară a activului net (VUAN) de 2,58 lei. Adică pentru fiecare acţiune deţinută unui investitor îi revin 2,58 lei pe baza valorii activelor FP. Însă la Bursa de Valori acţiunile FP se tranzacţionează la 2,1 lei, aşadar un discount faţă de VUAN de 18,6%. Cu alte cuvinte evaluarea FP este sub valoarea deţerilor acestuia.

    La final de martie 2023 Fondul avea active 14 mld. lei iar capitalizarea sa era de 13 mld. lei. Din activele de 14 mld. lei urmează să fie şterse 80%, adică circa 11,2 mld. lei, adică atât cât este evaluată deţinerea sa la Hidroelectrica.

    Pentru BVB listarea Hidroelectrica va fi, cu siguranţă, un eveniment de referinţă. Un nou emitent de top, care va întregi oferta de titluri energetice, de pe piaţa locală. Prin prisma apetitului în creştere pentru energie verde, va fi un emitent cu anvergură regională, chiar europeană. Va reprezenta un pas important spre obiectivul pieţei locale de promovare spre statul de piaţă bursieră emergentă, în toate clasificările importante de profil. Cu siguranţă listarea Hidroelectrica va adăuga un nou eşantion de investitori prezenţi pe piaţă locală. Atât clienţi de retail, cât şi instituţionali care vor găsi o ofertă de produse bursiere mai atractivă.

    Pe baza evaluării KPMG, publicată în raportul Fondului Proprietatea, deţinerea de 20% a Fondului este evaluată la aproximativ 11,2 mld. lei. Asta înseamnă că întreaga societate de stat are o evaluare de circa 56 mld. lei, adică de 14 ori profitul net înregistrat în anul 2022.

    Pe de altă parte, Verbund, fratele mai mic al Hidroelectrica, fiind cel mai mare producător de energie electrică din Austria se tranzacţionează acum la un multiplu faţă de profitul net de 15,6 ori după ce în 2021 ajunsese chiar şi la 43 de ori. Cu alte cuvinte ritmul susţinut de creştere a profitabilităţii Verbund, de 120%, faţă de 33% la Hidroelectrica, coraborat cu scăderea preţului acţiunii au făcut ca Verbund să fie în prezent la multiplii comparabili cu cei ai Hidroelectrica.

  • Tranzacţie la bursă: Miliardarul român Daniel Dines a cumpărat 31 mil. acţiuni ONE de la cei doi acţionari fondatori Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu

    Icevulcan Properties Ltd, companie controlată de Daniel Dines, CEO-ul producătorului de software-uri de automatizare UiPath (PATH), şi-a exercitat opţiunea de a cumpăra un număr de 31,2 milioane de acţiuni ordinare la dezvoltatorul imobiliar One United Properties, conform unui raport publicat luni la Bursa de Valori Bucureşti.

    La actualul preţ de tranzacţionare de la BVB de 0,92 lei pe unitate, tranzacţia ajunge la 28,7 milioane de lei. Miliardarul – cofondator al UiPath, prima firmă românească listată pe Bursa de valori din New York, cea mai mare piaţă de capital din lume – a cumpărat acţiunile de la Vinci Ver Holding şi OA Liviu Holding, companii controlate de Victor Căpitanu, respectiv Andrei Diaconescu, fondatori şi acţionari majoritari ai One United.

    „Numărul total de 31.201.704 acţiuni ordinare exercitate în cadrul opţiunii de cumpărare reprezintă numărul iniţial de acţiuni ordinare disponibile în cadrul opţiunii de cumpărare, respectiv 13.000.710 acţiuni, plus un număr suplimentar de 18.200.994 acţiuni rezultate din operaţiunile de majorare a capitalului social cu încorporarea primelor de emisiune, care au fost aprobate în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor Companiei din 10 septembrie 2021 şi 28 septembrie 2023”, reiese din raportul de la BVB.

    Opţiunea de cumpărare a fost convenită între părţile menţionate mai sus înainte de oferta publică iniţială a dezvoltatorului de real estate, desfăşurată în vara lui 2021.

    „Vânzarea de acţiuni a fost realizată pentru a respecta dreptul de opţiune de cumpărare acordat Icevulcan Properties Ltd. în conformitate cu contractul de cumpărare de acţiuni din data de 31 mai 2021, dezvăluit în prospectul publicat în iunie 2021 în legătură cu oferta publică iniţială desfăşurată de Emitent”, se arată într-un raport separat publicat de One la BVB.  

    Acţiunile ONE afişează dinamici de plus 7,5% în 2023, pe un rulaj de 77 de milioane de lei, respectiv minus 8% în ultimul an, pe tranzacţii de 213 milioane de lei. În aceleaşi perioade, indicele de referinţă BET s-a apreciat cu 5%, respectiv 2%.

    Compania cu 3,4 miliarde de lei capitalizare a raportat un profit brut de 177,9 milioane de lei în T1/2023, plus 60% faţă de intervalul similar de anul trecut, şi afaceri de 439,5 milioane de lei, reprezentând un avans de 26% prin comparaţie cu T1/2022.

    Pentru 2023, One estimează un profit net de 530 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de 2022, cu o marjă netă aşteptată la 37%. Cifra de afaceri preconizată este de 1,43 miliarde de lei la nivel consolidat, plus 23%. Profitul brut s-ar majora cu 12%.