Tag: bitcoin

  • Cum s-a transformat oraşul Ordos dintr-o mină de cărbuni într-o „mină” de monede digitale Bitcoin

    În urmă cu un deceniu, oraşul Ordos, din Mongolia Interioară, o regiune autonomă din nordul Chinei, a devenit cel mai mare „oraş-fantomă”, după ce minele au fost închise din cauza preţului scăzut al cărbunelui. Beneficiind de forţă de muncă ieftină şi de un preţ scăzut al electricităţii, Ordos a devenit un centru de creaţie, producând inclusiv Bitcoin, moneda digitală a cărei valoare de piaţă a ajuns la 70 de miliarde de dolari.

    În prezent, Ordos este un centru Bitcoin în care se aprobă tranzacţii şi se creează noi monede în sistemul valutar digital. Peste jumătate din cele mai importante puncte de explorare a Bitcoin – adică din grupurile care sunt de acord să îşi pună în comun resursele pentru a-şi îmbunătăţi şansele de găsire a Bitcoin – sunt localizate în China, potrivit unui document redactat de Cambridge Centre for Alternative Finance. Acest lucru a transformat China într-o forţă dominantă, prezentă într-o nouă industrie care ar putea, cândva, să definească modul în care sunt realizate tranzacţiile, scrie Quartz.

    Localizată într-un parc industrial distrus, situat în afara oraşului, mina de bitcoin are aproape 50 de angajaţi şi este compusă din opt clădiri asemănătoare unor depozite, cu o lungime de 150 de metri. Şapte dintre acestea au câte 21.000 de maşinării care, împreună, reprezintă aproape 4% din puterea de procesare a reţelei globale de Bitcoin. Celălalt depozit are 4.000 de maşini pentru litecoin, o alternativă a monedei digitale al cărei preţ a crescut în ultimele luni. Lângă cele opt clădiri sunt poziţionate birouri, cu cantină şi dormitor pentru angajaţi.

    În 2012, înainte ca preţul cărbunelui să scadă, Ordos reprezenta o cincime din producţia de cărbune a ţării. După ce mai multe mine de cărbune s-au închis, din cauza scăderii preţurilor, zona a rămas ieftină şi bogată în energie generată de cărbune, ceea ce explică prezenţa operaţiunilor Bitcoin. Electricitatea din Ordos provine, în mare parte, de la minele de cărbune din apropiere.

    Mina de la Ordos este o subsidiară a Beijing Bitmain Technologies, care are sediul în capitala Chinei. În 2015, Bitmain a preluat mina de la fostul proprietar, care a început operaţiunile în 2014. Bitmain produce echipamentul care generează Bitcoin, procesoare contectate în cutii. Compania administrează, de asemenea, cea mai mare mină, denumită Antpool.

    Cei 50 de rezidenţi din Ordos, administratori ai maşinilor, au în jur de 20 de ani şi au grijă de maşinile care generează monede virtuale pentru clienţi.

    La fiecare aproape zece minute, maşinăriile sunt în competiţie una cu alta pentru a rezolva o problemă de matematică şi pentru a câştiga, astfel 12,5 bitcoini – o recompensă stabilită de software-ul bitcoin. Munca este asemănătoare cu încercarea a miliarde de combinaţii de numere pentru cifrul unui seif. „Minerul”, adică administratorul de maşinării, care obţine combinaţia corectă deblochează cel mai repede seiful. Cu cât ai mai multe maşinării, cu atât cresc şansele de a obţine monede. „Minerii” Bitcoin obţin aproape 7 milioane de dolari pe zi.

    „Mina” de Bitcoin foloseşte 40 de megawaţi pe oră, echivalentul energiei folosite de 12.000 de case în aceeaşi perioadă. Bitmain plăteşte 39.000 de dolari pe zi pentru factura electrică, chiar şi cu reducerea de 30% acordată de guvernul local.

     

  • În Grecia vor fi instalate 1.000 de ATM-uri pentru bitcoin

    Site-ul CoinTelegraph a relatat că platforma Cubits de tranzacţionare a bitcoin s-a asociat cu platforma elenă BTCGreece pentru a instala ATM-uri care să ajute firmele mici şi mijlocii să transfere bani.

    “Creăm un ecosistem al bitcoin şi soluţii pentru piaţa elenă. Iniţiativa va include instalarea a 1.000 de ATM-uri şi soluţii pentru comerţul electronic şi industria turismului”, a declarat Thanos Marinos, fondator al BTCGreece, singura platformă de tranzacţionare a bitcoin din Grecia.

    Marinos a declarat în luna iulie că numărul clienţilor noi care depun cel puţin 50 de euro la BTCGreece a crescut cu 400%, la câteva mii, în perioada mai-iunie.

    Bitcoin este o monedă virtuală inventată în urmă cu şase ani al cărei curs fluctuează liber şi care nu este susţinută de vreun guvern sau bancă centrală.

  • Criza din Grecia a dus la creşterea puternică a cererii pentru moneda virtuală bitcoin

    Premierul elen Alexis Tsipras a criticat poziţia intransigentă a creditorilor Greciei, ignorând avertismentele că Europa se pregăteşte de “Grexit”.

    Statul elen trebuie să plătească FMI până la sfârşitul lunii iunie datorii scadente în valoare de 1,6 miliarde de euro.

    Bitcoin, o monedă virtuală creată în urmă cu şase ani, nu este susţinută sau controlată de vreun guvern sau bancă centrală şi este tranzacţionată liber, fluctuând în funcţie de cerere.

    Valoarea bitcoin a înregistrat în trecut variaţii mari, dar s-a stabilizat în ultimele şase luni şi este tratată tot mai mult ca un activ legitim şi posibil valoros de către instituţiile financiare importante şi chiar de guverne, precum cel al Marii Britanii.

    Joshua Scigala, cofondator al Vaultoro.com, o firmă care păstrează monede bitcoin pentru clienţii săi şi facilitează schimbul acestora în aur şi viceversa, a arătat că grecii cumpără bitcoin pentru că nu mai au încredere în autorităţi. Este neclar ce monedă vor folosi grecii dacă statul elen va ieşi din zona euro.

    “Unii oameni nu mai aşteaptă ca Guvernul să pregătească un plan de ieşire din zona euro şi o fac ei înşişi. Oamenii sunt îngrijoraţi de viitorul economiilor de o viaţă, de faptul că banii lor ar putea fi blocaţi în bănci. Preferă să îşi păstreze banii în active private, precum aurul sau bitcoin”, a spus Scigala.

    În ultimele două luni, în condiţiile în care negocierile Greciei cu creditorii trenează, compania Vaultoro.com a înregistrat o creştere de 124% a accesărilor din Grecia.

    Bitcoin a fost tranzacţionată marţi până la 252,05 dolari pe unitate pe platforma Bitstamp, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, revenind apoi la 245,21 dolari pe unitate, în urcare cu 4%. Moneda virtuală a înregistrat a şasea şedinţă de creştere consecutivă, cea mai bună evoluţie după ianuarie 2014.

    În perioada martie-aprilie 2013, valoarea bitcoin a urcat cu aproape 700%, în condiţiile în care Cipru a limitat retragerile de fonduri din bănci şi a confiscat depozite.

    “Bitcoin poate reprezenta o alternativă pentru unii oameni care sunt îngrijoraţi de posibila introducere a controlului capitalului, alături de alte metode tradiţionale”, a declarat Paul Gordon, fondator al firmei de tranzacţionare a bitcoin Quantave.

    Au apărut deja şi sugestii că o monedă virtuală asemănătoare bitcoin, susţinută de active elene sau venituri viitoare din taxe, ar putea fi introdusă în Grecia ca o monedă paralelă cu euro, pentru a se evita ieşirea din zona euro.

  • Bitcoin va avea prima platformă de tranzacţionare reglementată din SUA

    Compania Coinbase din San Francisco oferă deja servicii de stocare pentru utilizatorii de bitcoin şi urma să inaugureze luni o nouă platformă de trazacţionare, numită Lunar, care va deţine acordul autorităţilor de reglementare în jumătate din statele americane, între care şi California.

    Compania a atras totodată fonduri suplimentare de 106 milioane de dolari, în cadrul unei operaţiuni de finanţare. Între susţinătorii Coinbase se află New York Stock Exchange şi banca spaniolă BBVA, alături de compania de servicii financiare USAA, divizia de investiţii a operatorului japonez de telecomunicaţii NTT DoCoMo şi fostul director general al Citigroup, Vikram Pandit.

    Bitcoin este o monedă virtuală care permite utilizatorilor să o schimbe pe bunuri şi servicii. Moneda nu este emisă de vreo bancă centrală şi este creată online. Moneda este renumită pentru volatilitatea sa şi a fost intens criticată pentru că facilitează activităţile ilegale, având în vedere că este folosită anonim.

    Reputaţia bitcoin a fost afectată de insolvenţa platformei japoneze Mt. Gox şi de suspendarea, recent, a tranzacţiilor pe Bitstamp, a doua mare platformă de tranzacţionarea a monedei în dolari.

    În urma informaţiei privind platforma reglementată din SUA, bitcoin s-a apreciat luni cu 16%, fiind tranzacţionată aproape de nivelul de 300 de dolari pe unitate, potrivit site-ului CoinDesk.

  • Băncile din UE trebuie să evite monedele virtuale, până la introducerea de reguli

    Agenţia a cerut UE să dezvolte sisteme de siguranţă pentru platformele de tranzacţionare şi să înfiinţeze organisme care să supravegheze toate monedele virtuale pentru a oferi siguranţă că acestea nu sunt manipulate, transmite Bloomberg.

    Între timp, băncile ar trebui să se abţină de la cumpăra, păstra sau vinde astfel de monede.

    Monedele virtuale au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare şi procurorilor la nivel global. Mt. Gox, la un moment cea mai mare platformă de tranzacţionare pentru bitcoini, a declarat falimentul în acest an, în contextul suspiciunilor că ar fi pierdut 850.000 de bitcoini. De asemenea, banca centrală a Chinei a interzis anul trecut instituţiilor financiare să deruleze tranzacţii cu monede virtuale.

    Autoritatea Bancară Europeană a identificat peste 70 de riscuri legate de monedele virtuale, inclusiv vulnerabilitatea acestora la activităţi criminale şi spălare de bani.

    Bitcoin a dobândit credibilitate după ce mai multe organisme de reglementare şi aplicare a legii din SUA au afirmat în audieri în Senat că moneda ar putea fi o modalitate legitimă de schimb.

    Preţul bitcoin a depăşit 1.000 de dolari, ca urmare a interesului speculatorilor care anticipau o utilizare la scară tot mai largă. Preţul bitcoin se situează în prezent la 640 de dolari.

  • Radu Georgescu mizează pe monedele virtuale

    Recent, Coinzone a anunţat lansarea paginii web pentru noua platformă de plată destinată monedelor virtuale, care precede lansarea oficială a noii platforme pentru Bitcoin. Obiectivul este de a pune la punct o platformă cât mai potrivită cu reglementările aflate în vigoare şi care va servi ca soluţie pe termen lung pentru plăţile prin monede virtuale.

    “Bitcoin va schimba fundamental modul în care oamenii efectuează plăţile în pieţe unde sistemele tradiţionale de plată sunt mai puţin dezvoltate. Deseori, firmele mici şi mijlocii din Europa şi din ţările emergente au cerinţe speciale. Obiectivul nostru este de a răspunde acestor cerinţe specifice, dincolo de simpla procesare a plăţilor”, a declarat directorul general al Coinzone, Manuel Heilmann.

    Printre cofondatorii Coinzone se află Radu Georgescu. În consiliul de administraţie al Coinzone se află şi Diwaker Singh, fost director general al Telemobil.

  • “Dr. Doom” critică dur Bitcoin, pe care o califică drept schemă Ponzi şi investiţie proastă

    “Bitcoin nu este o monedă. Este o schemă Ponzi şi un bun conductor pentru activităţi infracţionale sau ilegale. Şi nu este sigură, având în vedere că a fost ţinta unor atacuri informatice”, a comentat economistul, potrivit CNBC.

    El a subliniat că Bitcoin nu reprezintă o investiţie bună deoarece nu există active importante denominate în această monedă, iar cotaţia în raport cu valutele reale este extrem de volatilă.

    “Fanii Bitcoin sunt precum fanii aurului, fanatici care vorbesc aproape religios despre monedă şi au viziuni paranoice, conspiraţioniste despre dolar”, a continuat Roubini.

    Bitcoin, o monedă electronică nereglementată, a fost atât criticată, cât şi lăudată de politicieni, bancheri, analişti şi alţi comentatori.

    Moneda şi-a făcut loc în prim-planul agendei publice în primăvara anului trecut şi a depăşit în noiembrie pragul de 1.000 de dolari pe unitate, după un val de investiţii generat parţial de creşterea interesului fondurilor de capital de risc.

    În ultima peiroadă, interesul general al investitorilor pentru Bitcoin a fost erodat de măsurile adoptate de China pentru de restricţionarea utilizării monedei şi de prăbuşirea bursei Mt.Gox, cea mai mare platformă de tranzacţionare a monedei virtuale.

    Bitcoin este susţinută de nume mari din business, precum miliardarul Richard Branson sau fraţii Winklevoss, dar a fost criticată în repetate rânduri pentru că ar facilita spălarea de bani, tranzacţiile cu bunuri sau servicii ilegale şi finanţarea terorismului.