Tag: birouri

  • Emma Toma, head of office division, AFI Europe România: „Construieşte relaţii pe termen lung”

    O mare provocare recentă pentru Emma Toma a fost închirierea în mai puţin de un an a primei faze a proiectului de birouri AFI Tech Park, construit într-o zonă nouă pentru dezvoltările de birouri. „Marea mea realizare profesională a reprezentat-o succesul proiectelor de care m-am ocupat până acum: AFI Park 1-5, AFI Tech Park şi AFI Park Braşov”, spune ea. Pentru anul în curs, principalul său obiectiv este gestionarea părţii de închiriere a aproximativ 330.000 mp GLA (suprafaţa disponibilă spre închiriere – n.red.) de spaţii de birouri din zonele Centru-Nord şi Centru-Vest din Bucureşti, precum şi în alte două oraşe importante din ţară: Timişoara şi Braşov. „Este un portofoliu impresionant atât prin amploarea lui, cât şi prin competitivitate, iar pentru mine este o provocare extrem de interesantă să transform acest portofoliu în proiecte de succes, cu chiriaşi mulţumiţi.”

    Deşi segmentul spaţiilor de birouri este preponderent reprezentat de bărbaţi, Emma Toma consideră, bazându-se şi pe experienţa personală, că, atunci când eşti profesionist şi te impui prin seriozitate şi construieşti relaţii de lungă durată, succesul este garantat, indiferent dacă eşti bărbat sau femeie. Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională ea spune că, în cazul său, proporţia între timpul petrecut la birou şi viaţa personală este relativ dezechilibrată, „dar este o alegere personală, iubesc ceea ce fac şi nu cred că mi s-ar fi potrivit un alt parcurs în viaţă. Nu cred că ai cum să fii dedicat 100% vieţii personale şi, în aceeaşi măsură, profesiei, dintr-un motiv simplu: timpul”.

    Profilul Emmei Toma a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Gata cu munca de acasă? Decizia surprinzătoare pe care au luat-o cei care conduc Amazon

    Într-o perioadă în care tot mai multe companii din tehnologie le spun  angajaţilor să lucreze în regim remote în următorul an, Amazon încearcă o abordare diferită.

    Potrivit unui articol al publicaţiei Inc.com, mulţi dintre angajaţii companiei au în prezent posibilitatea să lucreze în regim remote, iar Amazon a spus că va continua să le ofere această opţiune până în anul 2021. Pe de altă parte, a anunţat că va crea 3.500 de locuri de muncă noi în Dallas, Detroit, Denver, New York, Phoenix şi San Diego.
    Reprezentanţii Amazon spun că vor investi 1,4 miliarde de dolari în spaţii de birouri pentru a-i acomoda pe aceşti angajaţi.

    Chiar dacă pare contraintuitiv, este o perioadă bună să cumperi sau să închiriezi spaţii de birouri – dacă reprezentanţii companiei cred că va fi nevoie de acestea în viitor.
    În oraşe precum New York, spaţiile de birouri funcţionează în prezent la un procent mic din capacitatea totală. Pe de altă parte, nu este deocamdată clar dacă angajaţii se vor înghesui să umple acele spaţii de birouri.

  • Femeia responsabilă de unul dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România: „Trăim într-o epocă a şanselor egale”

    Fulga Dinu conduce din 2018 operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei austriece de dezvoltare imobiliară Immofinanz şi e responsabilă de administrarea unuia dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România, care cuprinde, printre altele, clădirile de birouri Iride Business Park, Metroffice, S-Park, Victoria Park, Băneasa Airport Tower şi centre comerciale în Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Baia Mare. Dintre realizările recente, aminteşte modernizarea din 2019 a VIVO! Cluj-Napoca, deja finalizată, şi cea a clădirilor de birouri Irode, aflată în curs de desfăşurare. Crede că în domeniul în care activează, o femeie poate fi chiar avantajată. „Se întâmplă ca traseul meu profesional să fi parcurs domenii considerate în mod tradiţional predominant masculine – bănci şi real estate. (…) Cred că nu contează dacă eşti bărbat sau femeie, în schimb este importantă abordarea profesională. Nu am considerat niciodată că aş fi putut fi tratată diferit dacă aş fi fost bărbat. Dimpotrivă, (…) în anumite situaţii, femeile sunt mult mai analitice decât bărbaţii, însă în acelaşi timp sunt şi mai emotive. Şi, cu siguranţă, femeile se bazează foarte mult pe instinct.”

    Profilul Fulgăi Dinu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Mai bine de jumătate din corporatiştii din Bucureşti continuă să lucreze de acasă

    ♦ Din angajaţii companiilor care au închiriat birouri în cadrul clădirilor de birouri din Bucureşti, mai bine de jumătate lucrează de acasă ♦ “Sperăm la o revenire treptată de până la 90% până la finalul anului 2020“, spune Andrei Boca, senior leasing manager la Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România, proiecte în care lucrează 35.000 de angajaţi.

    Distanţarea fizică impusă de extinderea pan­de­mi­ei de COVID-19 păs­trează birourile din Ca­pitală mai mult goale, în contextul în care sediile ac­tu­ale nu au capa­citatea de a aco­mo­da toţi an­gajaţii, astfel încât să păs­treze şi normele de distanţare.

    „În total, portofoliul nostru deţine în jur de 150 de companii chiriaşe, cu un total 35.000 de angajaţi. În prezent, media prezenţei la birou este de 35-40%“, a spus Andrei Boca, senior leasing manager la Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România.

    Procentul celor care vin efectiv să lucreze de la sediu rămâne la mai puţin de jumătate, în contextul în care un birou din două este păstrat gol din cauza distanţării şi implementării măsurilor de prevenire a cazurilor de COVID-19.

    „Lunile de vară (iulie şi august) sunt oricum perioade de concedii, motiv pen­tru care este dificilă realizarea unor esti­mări. Angajaţii revin la birou gradual. Cre­dem că la începutul toam­nei vom ve­dea un număr din ce în ce mai mare de an­ga­jaţi activi în clădirile noas­tre de bi­ro­uri“, au spus oficialii Im­mo­finanz, al trei­lea cel mai mare pro­prietar de birouri de pe piaţa locală după Globalworth şi AFI Europe (n. red. – după ce AFI a cumpărat por­to­foliul de birouri al NEPI-Rock­cas­tle).

    În contextul dis­tan­ţării sociale şi al noilor norme apli­ca­bile în spa­ţiile de bi­rouri, chi­riaşii tre­buie să îşi esti­meze cu atenţie spa­ţiul necesar. Aces­ta a crescut, în me­die, de la 8 mp/­an­gajat la 15 mp/­an­gajat, care pare să com­penseze im­pac­tul ge­ne­rat de mun­ca de acasă.

    În aceste con­diţii, consultan­ţii se aşteap­tă la mai multe rene­gocieri şi prelun­giri ale con­tractelor, mai ales în condiţiile în care pro­prietarii vin cu oferte pentru chiriaşi.

    „Din acest mo­tiv, un total de peste 25.000 de metri pătraţi au fost închi­riaţi în clădiri pre­cum Global­worth Plaza, Global­worth Campus sau clădirea din Bule­var­dul Expo­ziţiei în ulti­mele 4 luni de zile. Odată cu ridi­carea stării de urgenţă, com­pa­niile au luat în con­si­derare recon­figu­ra­rea spaţiilor, astfel încât angajaţii să fie cât mai bine pro­tejaţi când se întorc la muncă. Dacă în ultimii ani, trendul în zona de birouri a fost de open space, acum toată aten­ţia se concen­trează pe distanţarea fizică din­tre colegi. Noile pla­nuri de ame­najare pen­tru res­pec­tarea aces­teia au condus la creş­terea cererii de spa­ţiu de la 10 la 20 mp per angajat. Acestă creş­tere a cererii de spaţiu per­mite mo­difi­ca­rea layout­urilor bi­ro­uri­lor, re­gân­direa zo­ne­lor open space, extin­derea bucă­tă­ri­ilor, spaţiilor comune sau sălilor de întâlniri şi/sau mărirea spaţiilor dintre birouri“, au sub­liniat oficialii Global­worth.

    În acest context, în cazul în care im­pac­tul pan­demiei se va re­duce, pro­prie­tarii de biro­uri se aşteaptă ca spre finalul anului pre­zen­ţa la birou să crească.

    „Depinde, fireşte, de evoluţia situaţiei, însă din discuţiile ac­tua­le pe care le avem cu chiriaşii, sperăm la o reve­nire treptată de până la 90% până la fina­lul anului 2020“, a subliniat Andrei Boca.

    În Bucureşti în clă­di­rile moderne de bi­ro­uri lucrează circa 300.000 de angajaţi, iar cei mai mulţi dintre ei lucrează în zona st­aţiei de metrou Aurel Vlaicu – cea mai aglo­merată staţie de metrou din Bu­cureşti, cu peste 8 mil. călătorii anual. O ana­liză recentă a ZF arată însă că tra­fi­cul în staţia de metrou Aurel Vlaicu era în iulie 2020 la 40% din traficul de anul trecut.

    În cazul clădirilor de birouri ale Globalworth din România, compania are un grad de ocupare de aproximativ 100% pentru cele 13 proiecte finalizate, iar în prezent au terminat şi structura pentru cea de-a 14-a clădire din portofoliu, Globalworth Square, unde au spaţii spre închiriere.

    Printre măsurile implementate pentru creşterea gradului de siguranţă se numără măsuri pentru eficienţa sistemului HVAC şi sporirea protocolului de igienizare prin dezinfectarea zonelor comune (lobby ascensoare, căi de acces, scări, toalete). „Ne-am asigurat şi ne asigurăm constant că toţi furnizorii-cheie ai clădirii, atât ai noştri, cât şi ai chiriaşilor, respectă instrucţiunile de igienă a mâinilor şi cerinţele de Sănătate, Siguranţă, Securitate şi Mediu (HSSE) cu echipament personal de protecţie (măşti, mănuşi). Am dispus la intrările clădirilor instrucţiunile de igienă pentru limitarea răspândirii COVID-19, iar accesul vizitatorilor este permis doar dacă aceştia poartă măşti“, a spus Andrei Boca.

     

     

  • Cererea de birouri din Capitală a scăzut cu 28% în S1/2020. Sebastian Dragomir, Colliers: A doua jumătate a anului ar putea aduce o încetinire suplimentară a activităţii de închiriere

    Cererea totală de spaţii de birouri din Capitală a marcat în S1/2020 o scădere cu aproape 28%, până la puţin peste 124.000 de metri pătraţi, în timp ce cererea nouă s-a redus la jumătate, sub 45.000 de metri pătraţi, arată datele Colliers International.

    La nivelul ţării, noile spaţii de birouri livrate în prima jumătate a anului au fost de aproape 105.000 de metri pătraţi, consultanţii Colliers International estimând o stagnare la nivelul contractelor noi, cu excepţia companiilor care sunt presate să se mute sau să se extindă, în contextul în care reprezentanţii acestora nu au claritate asupra modului în care se va desfăşura activitatea angajaţilor în viitor sau asupra modului în care va evolua businessul.

    În ceea ce priveşte activitatea de construcţie din piaţa de birouri, experţii Colliers menţionează că  aceasta a continuat aproape normal în primăvară, chiar şi în contextul blocajului generat de pandemie, şi că nu există întârzieri majore pentru clădirile planificate să se finalizeze în 2020, cu un potenţial de livrare a aproximativ 230.000 de metri pătraţi de spaţii, în principal deja contractate integral sau în cea mai mare parte pre-închiriate.

    Din cei aproape 105.000 de metri pătraţi de spaţii moderne de birouri livraţi în S1/2020, cea mai mare parte s-a realizat în T1/2020. Două treimi din suprafaţa totală livrată vine din proiectul Ana Tower şi din faza a treia a proiectului Campus al Globalworth.

    „Scăderea cererii noi începe abia acum să se facă simţită, al doilea trimestru al anului înregistrând una dintre cele mai mici cifre ale acestui ciclu – doar 16.000 de metri pătraţi. Deşi primul semestru nu arată deloc rău, există încă o inerţie mare în joc şi, în plus, pe baza experienţei noastre, discuţiile pe marginea viitoarelor contracte de închiriere nu merg deloc într-un ritm bun. A doua jumătate a anului ar putea aduce, aşadar, o încetinire suplimentară a activităţii de închiriere a spaţiilor de birouri”, spune Sebastian Dragomir, Partner & Head of Office Advisory în cadrul Colliers International.

    Pe lângă scăderea cererii în contextul în care companiile trebuie să facă faţă incertitudinilor, un alt aspect care ar putea pune presiune asupra cererii viitoare ar putea fi creşterea suprafeţelor aflate la  subînchiriere. Acest lucru vine din faptul că unele companii care s-au mutat în ultimii ani au închiriat şi un spaţiu suplimentar care să acopere nevoia în cazul în care continuă angajările şi extinderea businessului; acum, când aceste planuri par să nu mai fie fezabile, e posibil să devină disponibile destul de multe spaţii pentru subînchiriere. În plus, munca de acasă, fie câteva zile pe săptămână sau în regim permanent (în perioada aceasta de stare de alertă), ar putea de asemenea contribui la creşterea disponibilităţii unor spaţii ocupate anterior.

    Până în prezent nu s-au observat modificări majore în ceea ce priveşte chiriile, însă consultanţii Colliers International apreciază că este posibil să apară schimbări. Pe termen scurt, există mai multe aspecte care influenţează evoluţia chiriilor: în primul rând, întrucât chiriaşii ar putea să nu fie deschişi la mutări, pe fondul costurilor aferente, iar proprietarii actuali ar putea să nu fie la fel de flexibili să ofere chirii mai mici; între timp, companiile care doresc să ocupe noi spaţii (prin relocare sau cerere nouă) vor motiva probabil proprietariii să fie sensibil mai generoşi (în special prin stimulente/gratuităţi, mai degrabă decât cu reducerea chiriei contractuale). De asemenea, există destul de multe spaţii mari, complet echipate, disponibile pentru subînchiriere la chirii competitive.

    ”În general, presiunile pe chirii par să crească, cu argumente pentru o evoluţie în acelaşi sens şi pe termen mai lung. Între timp, rata de neocupare a continuat să crească în prima jumătate a lui 2020, ajungând la sfârşitul lunii iunie la 11,25%, cu un punct procentual mai mare decât la sfârşitul lui 2019, majoritatea segmentelor de piaţă importante înregistrând o creştere a spaţiilor disponibile, cu excepţia zonelor Centru Vest (scădere modestă) şi Dimitrie Pompeiu (stagnare)”, explică Sebastian Dragomir.

    O observaţie importantă este că, fără clădirile de birouri din zona Pipera Nord şi cele de clasă B, rata de neocupare e la un nivel confortabil, de sub 10% în cazul clădirilor de birouri de clasă A. Pe de altă parte, considerând situaţia actuală, cererea pentru închirierea de spaţii de birouri s-ar putea diminua în perioada următoare, la fel ca şi presiunea pe chirii. Rata de neocupare va urca probabil la 13-14% până la sfârşitul anului, cererea totală pentru 2020 stabilizându-se în jurul a 200.000 de metri pătraţi, aproape la jumătate faţă de 2019 şi sub media de 300.000 de metri pătraţi estimaţi iniţial pentru acest an. Din cauza creşterii timpului necesar pentru negocierea tranzacţiilor, dificultăţilor de călătorie a decidenţilor din companiile internaţionale, dar şi a incertitudinilor care ar putea să persiste şi anul viitor, 2021 s-ar putea să nu fie un an excepţional, dar ar putea totuşi să surprindă în sens pozitiv dacă revenirea accelerează, indicatorii de pe piaţa muncii oferind deocamdată perspective încurajatoare.

    Deşi este posibil ca anul viitor să nu aducă prea multe schimbări, deoarece majoritatea companiilor nu se vor extinde şi nici nu vor lua decizii pe termen scurt, consultanţii Colliers International prevăd că piaţa de birouri nu va mai arăta la fel după criza „sanitară”. Munca de acasă la scară largă va continua în companii, iar câteva zile pe săptămână de lucru remote oferite angajaţilor, împreună cu o optimizare a spaţiului închiriat, ar putea să conducă la o reducere a spaţiului necesar pentru birouri în viitor. Există totuşi câteva argumente care, cel puţin pentru unii angajatori, explică nevoia de mai mult spaţiu (de exemplu, dorinţa de a avea şi în pandemie un birou pentru toti angajaţii, ceea ce necesită de fapt închirierea de spaţii suplimentare, mai ales dacă acest lucru este solicitat de către compania mamă). Mai mult, munca de acasă nu poate înlocui pe deplin importanţa pe care o au birourile, ca mediu pentru construirea de echipe, mentorat şi cultura corporativă.

  • Un alt start-up românesc ţinteşte statutul de unicorn. Ce face acesta şi cum ar putea să ajungă la mult visata evaluare de 1 mld. dolari

    Dacă am ajuns să ne scanăm singuri produsele la casa de marcat şi deja de ani buni oricum ne asamblăm singuri mobila de la IKEA, de ce nu şi-ar scrie singuri angajaţii din birouri şi aplicaţiile software care să le uşureze munca prin automatizarea unor activităţi repetitive? Această viziune a angajaţiilor cu gulere albe care vor deveni programatori fără să fi făcut nicio şcoală de IT reprezintă una dintre cele mai hot tendinţe la nivel global, iar în cursa pentru dezvoltarea unei platforme care să permită acest lucru se înscrie şi compania românească Ringhel, un producător de soft pentru industria de energie.

    Prin acest demers, Ringhel măreşte lista de start-up-uri înscrise în cursa pentru obţinerea titlului pentru cel de-al doilea unicorn tech născut în România, după UiPath. Prin platforma numită PROCESIO, Ringhel îşi propune să revoluţioneze modul de creare a produselor software cu ajutorul tehnologiei no-code astfel încât orice angajat să-şi poată realiza propriile soluţii software chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice avansate. Ideea dezvoltării platformei a venit practic ca urmare a propriilor nevoi, odată cu momentul în care Ringhel s-a extins pe piaţa din Serbia.

    „În momentul în care noi am intrat în Serbia, deşi structura platformelor noastre a fost gândită de aşa natură încât să fie modulare, să fie ajustabile pentru orice lucru ne-am putut noi imagina la acel moment dat astfel încât să putem ajusta rapid pentru orice ar putea apărea, totuşi am fost luaţi puţin prin surprindere de modificările pe care trebuia să le implementăm în platforma noastră pentru Serbia. 

    Aşa că am căutat o soluţie eficientă la acest lucru şi ne-am creat o tehnologie proprie de tip low-code, pe care s-o folosim în acest context de ajustare, în loc să dezvoltăm software pe care să îl particularizăm, să îl configurăm, eventual folosind oameni non-tehnici, lucru pe care l-am şi făcut.

    Am dezvoltat această tehnologie şi am obţinut rezultate fantastice pe care iniţial nu ne-am gândit că le vom obţine. Am reuşit să reducem costurile cu până la de 45 de ori faţă de standardul industriei sau faţă de cât ne costa pe noi iniţial, să creştem viteza implementării de până la 10 ori, avem cazuri concrete, măsurate, pe ceea ce afirm acum. Am făcut aceste lucruri cu juniori“, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Dârzan, fondator şi CEO al Ringhel. El a explicat că ţinta platformei este să le permită oamenilor care realizează diferite activităţi de birou să-şi automatizeze singuri activitatea.

    „În momentul în care noi am obţinut aceste rezultate am înţeles că ceea ce noi am obţinut şi ceea ce noi căutam de fapt să obţinem nu ne este util doar nouă, este util în principiu oricărei companii care doreşte să creeze software sau care utilizează software, aşa că am început un proces de migrare a platformelor noastre în această nouă tehnologie şi în paralel am continuat dezvoltarea acestei tehnologii astfel încât să o ducem la nivel de no-code, adică astfel încât orice persoană nontehnică, ţinta noastră fiind oamenii care lucrează la birou, să poată folosi această tehnologie, o platformă disponibilă sub forma unui serviciu, să îşi creeze propriile unelte în businessul de zi cu zi, să îşi automatizeze propriile procese pe care le gestionează, să aibă capacitatea să-şi facă software.”

    Fondatorul Ringhel a menţionat faptul că cea mai mare dificultate în realizarea unei aplicaţii software în digitalizarea unui proces sau a unei companii este analiza.

    „Prin ceea ce propunem noi cu această tehnologie, cu această platformă, rezolvăm inclusiv acest aspect. Avem o abordare top to bottom prin care omul de business sau persoana care lucrează la birou pe măsură ce-şi face analiza de business folosind platforma noastră, folosind elemente vizuale, realizează şi softul. Nu eliminăm departamentul de IT, nu eliminăm programatorii, doar că îi decomprimăm, şi restul, ceea ce contează cu adevărat şi pune în valoare capacitatea tehnică a dezvoltatorilor sau a profesioniştilor IT, rămâne la ei. Doar că nu se mai ocupă de toate lucrurile de care acum se ocupă.“

    În prezent, 11 membri ai echipei Ringhel, care în total numără 38 de persoane, lucrează exclusiv pentru proiectul PROCESIO, lansarea platformei fiind prognozată pentru finalul lunii martie 2021. Până atunci însă, compania va realiza o serie de proiecte pilot.

    Ce vor putea face însă mai exact utilizatorii cu ajutorul PROCESIO? „Spre exemplu primeşti un mesaj
    într-un mediu şi trebuie să-l transmiţi într-un alt mediu – este un exemplu banal. În aplicaţia noastră foloseşti conectori şi conectezi între ele aplicaţiile cu o logică pe care tu o defineşti. Un alt exemplu ceva mai complicat – vrei să îţi creezi o interfaţă de colectare date în cadrul companiei pe care ulterior să le integrezi într-un proces de business. Vei putea să creezi această interfaţă vizuală folosind elemente vizuale de tip drag & drop fără să ai nevoie de cunoştinţe de business şi vei putea să realizezi acest process”, a explicat Mihai Dârzan.
    Proiectul PROCESIO a primit deja validare de la investitorii de pe plan local, Ringhel reuşind să obţină recent o finanţare totală de 550.000 euro. Din această sumă, 450.000 a fost strânsă în circa două zile de la 85 de investitori prin intermediul platformei de equity crowdfunding
    SeedBlink.com. Iniţial, compania îşi propusese să strângă 300.000 euro prin intermediul SeedBlink.com, însă fiindcă a reuşit să strângă întreaga sumă încă din prima zi de listare pe platformă, fondatorii au decis să permită o suprasubscriere de până la 150.000 euro. Înainte de obţinerea investiţiilor, evaluarea companiei se situa la 6 milioane euro.
    „Dorim să folosim acest capital pentru a accelera viteza cu care noi vom aduce această platformă la nivel comercial. În acest moment folosim intens ceea ce avem, şi vrem să o dăm întregii lumi. De asemenea urmărim ca până în momentul în care vom lansa comercial tehnologia noastră, vrem să facem şi câteva proiecte pilot, prin care să demonstrăm nu doar viabilitatea ci şi puterea acestei tehnologii şi câteva exemple de utilizare la nivel foarte mare şi ţintim nişte proiecte destul de mari la nivel de ţară în care vrem să folosim tehnologia noastră. În concluzie vrem să accelerăm viteza cu care facem aceste lucruri. Vrem să punem puţin gaz pe foc”, a punctat antreprenorul.
    Anul trecut, Ringhel a înregistrat o cifră de afaceri de 759.000 de euro, iar ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 900.000 de euro.
    „Noi am crescut în permanenţă. Am crescut an de an şi într-un ritm constant. Din punct de vedere business noi, în 2019 am luat o decizie să ne schimbăm modelul de business astfel încât se observă în 2019 din punctul de vedere al cifrei de afaceri o aplatizare, iar aceasta a apărut datorită modului în care noi am trecut de la licenţe pe întreaga durată de viaţă la licenţe anuale şi acest se reflectă direct în evoluţia acestui indicator, dar este o decizie strategică din punctul nostru de vedere pentru viitorul companiei şi se va reflecta şi se reflectă deja în creşterea veniturilor recurente.”


    Procesio
    Ce face? Platformă prin care orice angajat poate să îşi creeze produse software chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice avansate
    Finanţări totale atrase până acum:
    550.000 euro
    Venituri 2019: 760.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 900.000 euro
    Invitat: Mihai Dârzan, fondator şi CEO Ringhel


    4mind Benefits
    Ce face? platformă care oferă companiilor acces pentru angajaţi la servicii de psihoterapie şi coaching
    Invitat: Adina Pintea, cofondatoare 4mind Benefits


    qToggle
    Ce face? Platformă de automatizări pentru acasă, prin intermediul căreia pot fi controlate diferite echipamente şi automatiza o serie de activităţi
    Invitat: Bogdan Butunoi, cofondator qToggle


    Dorel
    Ce face? Aplicaţie mobilă şi web prin intermediul căreia se face legătura între meşteri şi utilizatorii care au de făcut reparaţii acasă
    Invitat: Sebastian Şandru, cofondator Dorel


    Undemergem.ro
    Ce face? Aplicaţie mobilă de informare turistică
    Invitat: Iulian Pufu, fondator şi director dezvoltare Smart Medianet


    uRADMonitor
    Ce face? Reţea de senzori care măsoară calitatea aerului
    Invitat: Radu Motişan, fondator uRADMonitor


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Care este zona din Bucureşti unde dezvoltatorii din imobiliare planifică investiţii de peste 300 de milioane de euro

    Calea Victoriei din Bucureşti, arteră cu o lungime de 2,8 kilometri situată între Piaţa Victoriei şi Piaţa Naţiunile Unite, va continua să se dezvolte ca pol de birouri şi hotelier în următorii ani, planurile dezvoltatorilor vizând realizarea a şapte clădiri noi de birouri şi şase hoteluri în urma unor investiţii care pot depăşi pragul de 300 de milioane de euro, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

     

    Noile clădiri de birouri vor avea o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi, iar hotelurile ar urma să suplimenteze oferta cu peste 700 de camere cotate la patru şi cinci stele. În prezent, în zona Calea Victoriei sunt localizate 12 clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 55.000 de metri pătraţi, reprezentând mai puţin de 2% din stocul modern al Capitalei. În ceea ce priveşte oferta hotelieră, zona este cea mai dezvoltată din Bucureşti, beneficiind în prezent de peste 2.000 de camere în hoteluri cotate la patru şi cinci stele, reprezentând circa 30% din capacitatea de cazare a Capitalei pe acest segment.

    Cele mai avansate proiecte sunt hotelul Autograph by Marriott Old Town, care va dispune de 214 camere, respectiv proiectele de birouri Millo Offices, Tandem Offices şi Dacia One, având o suprafaţă închiriabilă de circa 40.000 de metri pătraţi.

    În ceea ce priveşte valoarea investiţiilor, ţinând cont de costurile cu terenurile din zonă, printre cele mai scumpe din Bucureşti, acestea pot fi estimate la peste 2.000 de euro / mp închiriabil de birouri, respectiv între 100.000 şi 150.000 de euro per cameră de hotel cotat la patru sau cinci stele. Astfel, valoarea investiţiilor pentru realizarea clădirilor de birouri propuse poate fi estimată la peste 200 de milioane de euro, în timp ce hotelurile ar putea atrage un buget cuprins între 75 şi 110 mil. euro.

    Cele mai recente investiţii finalizate în aceasta zonă sunt hotelul Moxy Old Town de pe strada Doamnei, care dispune de 119 camere, respectiv clădirile de birouri Victoriei 109 şi Mendeleev Office 5 cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de peste 10.000 de metri pătraţi.

    Calea Victoriei este considerată cea mai reprezentativă arteră comercială a Bucureştiului, atrăgând de-a lungul timpului o serie de branduri vestimentare premium şi de lux, precum COS, Hugo Boss sau Gucci, iar în ultimii ani tinde să redevină o zonă de promenadă, în special seara şi în weekend, când pot fi mai bine observate cele câteva zeci de palate şi clădiri reprezentative care adăpostesc muzee, spaţii culturale sau instituţii publice. În plus, Calea Victoriei este o destinaţie importantă şi prin prisma restaurantelor, barurilor şi cafenelelor situate în zona Amzei – Ateneu sau Lipscani – Smârdan (Centrul Vechi).  
    „Calea Victoriei este o arteră în jurul căreia poate fi repornită construcţia Bucureştiului, în condiţiile în care zona cuprinde o serie dintre cele mai importante bijuterii arhitecturale româneşti, care trebuie conservate şi puse în valoare, dar şi o sumedenie de imobile lăsate în paragină care necesită investiţii substanţiale în consolidare sau redezvoltare. Ne bucură să vedem un număr tot mai ridicat de dezvoltatori dornici să concretizeze potenţialul zonei, investind atât în renovarea unor clădiri istorice, cât şi în imobile noi care se încadrează în specificul arhitectural. Având o masă critică de spaţii de birouri şi facilităţi de cazare moderne şi beneficiind de o varietate de atracţii gastronomice şi culturale, Calea Victoriei poate redeveni o destinaţie turistică şi de afaceri de top la nivel european”, spune Mihnea Şerbănescu, general manager, Cushman & Wakefield Echinox.

    Măsuri pe care reprezentanţii companiei consideră că autorităţile ar trebui să le ia pentru a contribui la dezvoltarea zonei:

    – construirea unei parcări subterane în Piaţa Revoluţiei
    – amenajarea şi valorificarea spaţiilor verzi din jurul Sălii Palatului
    – clarificarea procesului de autorizare, astfel încât acesta să ofere mai multă predictibilitate
    – accelerarea procesului de renovare şi consolidare a clădirilor aflate în patrimoniul public
    – crearea unor programe de finanţare şi aplicarea de măsuri coercitive pentru proprietarii de clădiri degradate
     

  • Colliers: Aproape 90% dintre chiriaşi şi-au plătit obligaţiile la timp către proprietarii clădirilor

    Majoritatea chiriaşilor şi-au respectat la timp obligaţiile contractuale faţă de proprietarii clădirilor de birouri administrate de Colliers International în prima jumătate din acest an, chiar dacă în unele cazuri spaţiile au rămas neocupate o perioadă, pe fondul stării de urgenţă.

    Conform companiei imobiliare, ponderea chiriaşilor care şi-au plătit la timp datoriile a rămas, în medie, constantă comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, de aproape 90%, în ciuda efectelor pandemiei asupra activităţii lor, arată datelor diviziei de administrare a proprietăţilor din cadrul Colliers International.

    „Chiriaşii din clădirile de birouri de clasă A confirmă astfel bunele intenţii şi practici în raport cu obligaţiile pe care şi le-au asumat. Respectarea acestor obligaţii vine totodată şi ca efect al globalizării, companiile care fac parte din grupuri internaţionale putând continua fără probleme operaţiunile locale câtă vreme companiile mamă au rezistat mai uşor efectelor pandemiei. Ca parte a planurilor de continuitate, multe companii au prevăzut bugete care să acopere anumite riscuri operaţionale, astfel că majoritatea au putut opera cu impact minim asupra cheltuielilor deja contractate, cum sunt chiriile”, explică Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

    Pe piaţa birourilor există semnale că obligaţiile contractuale, care includ chiria, utilităţile şi costurile cu serviciile, vor continua să fie respectate şi achitate la termen de către chiriaşi în perioada următoare, chiar dacă există incertitudini privind acest sector şi aşteptări că va trece prin transformări importante în următorii ani, cel puţin din perspectiva balanţei dintre lucrul de la birou şi lucrul de acasă.

    Şi chiriaşii din spaţiile industriale administrate de Colliers International au încercat în cea mai mare parte să-şi plătească la timp obligaţiile, deşi există diferenţe uşoare în ceea ce priveşte numărul de companii care au putut respecta toate obligaţiile contractuale în prima jumătate din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Dacă în cazul anumitor proiecte au existat chiriaşi mai afectaţi de contextul actual, fiind nevoiţi să întârzie obligaţiile de plată (facilităţi de producţie), la altele a fost înregistrată o rată chiar mai ridicată de companii care au plătit la timp (facilităţi de depozitare), comparativ cu anul trecut, sau chiar proiecte în care acest lucru s-a întâmplat în cazul tuturor chiriaşilor.

    Chiriaşii spaţiilor de retail aflate la parterul clădirilor de birouri de clasă A au fost, în mod explicabil, cei mai afectaţi în ultima perioadă. Acest fapt s-a tradus într-o scădere a numărului de retaileri care au putut să-şi respecte obligaţiile contractuale faţă de proprietarii spaţiilor de birouri administrate de Colliers International.

    „În acest caz, vorbim în special de spaţii care au fost închise în ultima perioadă, ceea ce a pus presiune pe chiriaşi şi s-a reflectat asupra încasărilor din chirii ale proprietarilor. Pe măsură ce angajaţii revin la birou, e posibil ca şi diferenţele la nivelul numărului de chiriaşi de retail care reuşesc să-şi plătească obligaţiile la timp să se atenueze semnificativ”, spune Alexandru Atanasiu, Associate Director Real Estate Management Services în cadrul Colliers International.

    Proprietarii de spaţii de birouri au fost însă deschişi să găsească soluţii, împreună cu chiriaşii de retail de la parterul clădirilor, astfel încât revenirea să fie cât mai rapidă. Printre acestea s-au numărat, în primă fază, amânări la plata chiriei, iar alte măsuri concrete ar putea fi stabilite în perioada următoare, odată ce evoluţia pieţei se mai clarifică.

    Colliers International administrează un portofoliu total de peste 550.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi de birouri, şi include proiectele de birouri Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge, Hermes Business Campus, Ştefan cel Mare Building, Art Business Center, portofoliul de birouri deţinut de Adam America, portofoliul de birouri deţinut de Smartown Group, Allianz Office Building Braşov şi Vox Technology Park din Timişoara, precum şi trei parcuri industriale în Timişoara, Braşov şi Arad şi parcul industrial ELI Park 1 dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei.

  • Biroul de pe câmp

    Biroul, care poartă numele Nomada, a fost creat la începutul acestui an şi a dobândit o relevanţă mai mare pe măsură ce oamenii şi-au părăsit birourile pentru a lucra de acasă ca răspuns la pandemia globală. Numele său derivă din cuvântul latin „nomadis” şi reflectă natura flexibilă a designului său, precum şi – evident – posibilitatea de a fi transportat cu uşurinţă de angajaţii din ce în ce mai nomazi şi dornici de aer liber.

  • Cum arată sediul central al uneia dintre cele mai mari bănci de investiţii europene. Care este explicaţia pentru care în sala de mese este expus un schelet de dinozaur la dimensiuni reale

    Scheletul unui dinozaur, la dimensiuni reale, tronează chiar în sala de mese din birourile din Copenhaga ale Saxo Bank. Acesta nu se află întâmplător acolo: reprezintă un simbol pentru banca internaţională de investiţii că dacă nu te adaptezi, poţi să dispari – un mesaj care acum este poate mai important ca niciodată.

    Scheletul dinozaurului este însoţit de alte obiecte pe care te aştepţi ca mai degrabă să le găseşti într-un muzeu şi nu într-un birou: maşini de Formula 1, un taur împăiat, foarte multe tablouri şi alte opere de artă, un subsol întunecat, decorat în stil disco – sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le-am văzut în birourile atipice ale băncii de investiţii Saxo Bank, în Copenhaga. A fost de altfel printre ultimele vizite făcute la sediul unei companii de Business MAGAZIN, în vremuri în care pandemia nu exista în vocabularul şi în vieţile noastre. 

    Interviul de câteva minute cu CEO-ul băncii de investiţii Saxo Bank, la finalul unei conferinţe de presă cu jurnalişti din toată lumea, a fost marcat, parcă premonitoriu, de mesajul că succesul într-o afacere depinde de modul în care navighezi prin crize. 

    În biroul lui Kim Fournais, CEO-ul companiei, exista mult spaţiu, o motocicletă, dar cel mai bizar îmi apare în amintire o mică fereastră ce putea fi deschisă (atipic pentru o clădire modernă de birouri), poate pentru o gură de aer – la propriu şi la figurat în astfel de momente.

    „Eram convins că ar fi o oportunitate bună de business să creez o situaţie win-win tot timpul. De asemenea, sunt foarte capitalist: cred că dacă faci ceva şi lucrezi din greu vei reuşi. Să construieşti un business, să angajezi oameni şi să plăteşti taxe sunt precondiţii pentru ca orice societate să funcţioneze. Fără companii, nu sunt joburi, nu sunt taxe, nu există nimic, aşadar simt că a fost o oportunitate mare, eram foarte interesat de pieţele financiare şi sunt în continuare; cred de asemenea că lucrurile pot fi făcute mult mai bine în acest moment”,  a spus Kim Fournais, CEO-ul Saxo Bank, în interviul pentru Business MAGAZIN, referindu-se la începuturile companiei pe care a dezvoltat-o pe parcursul unui sfert de secol. 

    Avea doar 26 de ani când, împreună cu alţi doi parteneri, a început să dezvolte compania, iar acum, la 53 de ani, spune: „Am făcut asta pentru mai mult de jumătate din viaţa mea”.

    Povestea Saxo Bank a început în 1992, când danezul Kim Fournais a văzut că există o oportunitate pe piaţă pentru investitorii privaţi, cei care fac tranzacţii şi îşi doresc acces la pieţele financiare fără să fie constrânşi de orarul subsidiarelor bancare. A pornit compania cu o investiţie iniţială de circa 500.000 de coroane daneze (aproximativ 70.000 de euro în prezent) şi a avut trei luni la dispoziţie pentru a demonstra viabilitatea produsului său, potrivit presei internaţionale. I s-a alăturat în business investitorul şi compatriotul Lars Seier Christensen.

    În următorii trei ani, Fournais a fost CEO al companiei de brokeraj Midas A/S, care a fost administrată din nişte birouri modeste în centrul capitalei daneze, înainte ca Lars Seier Christensen să se relocheze din Londra. Midas A/S şi-a obţinut licenţa bancară în 2001 şi şi-a schimbat numele în Saxo Bank în acelaşi an.

    Un pionier al domeniului, Fournais a început în 1996 să deschidă investitorilor privaţi o lume care anterior era accesibilă doar investitorilor instituţionali.

    În prezent, clienţii companiei pot să tranzacţioneze acţiuni, mărfuri şi valute, obligaţiuni, ETF-uri, toate pe o singură platformă.

    „A fost foarte clar pentru mine faptul că orientarea pe client, încercarea să creezi o situaţie de win-win nu a prevalat în industria financiară şi cred sincer că în continuare există locuri în care băncile sunt mai orientate pe produsele financiare decât pe clienţi. Câteodată cei deştepţi încearcă să îi depăşească pe cei mai puţin experimentaţi, ceea ce nu are nicio legătură cu o situaţie de win-win”, descrie apoi Fournais modul în care şi-au propus să se poziţioneze încă de la început.
    Despre începuturile sale, care au făcut istorie în capitalismul de origine daneză, îşi aminteşte că nu au fost deloc uşoare mai ales că internetul, principalul mediu de dezvoltare al Saxo Bank, era încă plin de necunoscute pentru majoritatea lumii.

    „Am avut parte de nişte începuturi foarte umile, nu aveam bani, ştiam că dacă nu puteam construi un cash-flow pozitiv în trei luni şi jumătate, ar fi fost sfârşitul; am început în săptămâna cu Miercurea Neagră (16 septembrie 1992 – n.red.), aşadar a fost multă presiune, nu au fost vremuri ideale. A fost foarte dificil, dar în acelaşi timp ceea ce nu te omoară te face mai puternic şi cred că a fost o experienţă unică să văd că atunci când munceşti din greu şi eşti concentrat în această direcţie, multe lucruri, chiar şi în cele mai grele momente, pot fi făcute”, rememora el începuturile companiei.
    Fournais a mai spus că perioada respectivă, în care începea să se audă din ce în ce mai des despre internet, i-a preocupat şi i-a făcut să se întrebe cum ar putea să folosească tehnologia în serviciul clienţilor, dar şi pentru a creşte businessul.

    „La început, eram destul de îngrijoraţi în legătură cu supravieţuirea noastră – sentiment care  a revenit în multe momente pe parcursul istoriei companiei; evident a fost  o decizie importantă să începem ceva de la zero, nu aveam tehnologie, apoi am început să angajăm oameni, eram convinşi că internetul va schimba lucrurile – nimeni nu credea acest lucru la vremurile respective, toate băncile mari făceau mulţi bani din modelul vechi şi nu simţeau nevoia să renunţe la acel confort, dar la noi a fost o chestiune de supravieţuire; ne gândeam ce putem să facem mai bine decât restul pentru a supravieţui”, a mai spus Fournais.

    Când au lansat afacerea, chiar dacă ei erau mulţumiţi de produsul lor, rezultatele au întârziat să apară. „Desigur, câteodată trebuie să faci astfel de mişcări îndrăzneţe, dar nu vei şti niciodată dacă acelea vor funcţiona până când nu încerci, acesta a fost un alt lucru important – când am lansat platforma ne gândeam că businessul va funcţiona cu adevărat, că este cel mai fantastic lucru pe care îl văzusem până atunci”, spune CEO-ul Saxo Bank.

    Totuşi, îşi aminteşte că în aprilie 1998 oamenii nu aveau încă încredere în siguranţa internetului şi existau discuţii chiar şi despre trecerea spre anii 2000, spre noul mileniu: „Oamenii credeau că multe lucruri rele se vor întâmpla; nu erau obişnuiţi cu internetul şi a luat mai mult timp ca businessul să meargă, dar apoi am început să vedem creşteri semnificative, am avut mulţi ani în care am crescut între 25% şi 50% anual, asta, desigur, a fost o perioadă excelentă”.
    Drumul însă nu a fost mereu lin, chiar şi de atunci încolo: „Am avut de asemenea de suferit şi ca urmare a crizei financiare – aşadar nu este niciodată un drum lin” într-un final cred că succesul unei afaceri ţine de modul în care navighezi prin crize, cum navighezi prin toate lucrurile care nu sunt ceea ce sperai. În acelaşi timp, cred că cel mai important lucru este să creezi echipe grozave şi o cultură bună a companiei, în care oamenii sunt acolo fiindcă îţi împărtăşesc valorile şi scopul. Cred că de fapt să construieşti echipe şi să ai abilitatea de a face ceva ca echipă este probabil cel mai satisfăcător lucru – nimeni nu poate face multe singur.”

    Iar când vine vorba despre calităţile pe care le caută la un angajat, Kim Fournais răspunde: „Căutăm calităţi, abilităţi, dar şi un anumit tip de motivaţie şi atitudine. Poţi să ai superoameni, dar acest lucru nu este suficient. Cred că acesta este motivul pentru care există echipe de fotbal care au jucători excepţionali individual, dar nu joacă împreună, prin urmare echipa are de pierdut. Ai nevoie de jucători buni, cu abilităţi şi cunoştinţe, dar ceea ce îi motivează şi atitudinea lor faţă de colegi va determina dacă vorbim despre o echipă de succes sau nu. Aşadar acesta este un mod simplu de a privi lucrurile din perspectiva noastră”.

    Astfel, chiar dacă programul său este destul de aglomerat, spune că în prezent el se poate baza pe echipa sa: „Nu pot face totul singur – ceea ce eu încerc să antrenez în fiecare zi este să ofer libertatea oamenilor buni de a face lucruri în companie; evoluţia acesteia nu depinde doar de mine – dar sunt responsabil de tot ce se întâmplă”.
    Descris în presa internaţională drept o persoană care nu este foarte generoasă în ceea ce priveşte aspectele personale ale vieţii sale, în ceea ce priveşte stilul său de leadership mărturiseşte că este o persoană care crede că diavolul se ascunde în detalii. De asemenea, întrebat cum arată agenda sa, răspunde scurt: „Sunt ocupat, dar îmi place ceea ce fac”.
    În cadrul conferinţei de presă, Fournais a spus că mai crede că în viaţă niciun prânz nu este gratis – l-am întrebat la ce se referă: „Lucrurile nu vor  funcţiona dacă vei plăti prânzul prietenilor tăi de fiecare dată când vă întâlniţi.  Plăteşti prânzul, dar într-un final nu vei mai dori să mănânci cu ei fiindcă nu este prea distractiv. Într-un final cred că trebuie să existe o situaţie de win-win, fie că ai prieteni, familie sau conduci un business”, a explicat Fournais filosofia care s-a regăsit în discursul său. 


    Saxo Bank în contextul COVID-19
    Fiindcă interviul cu CEO-ul Saxo Bank a fost realizat în vremuri nonpandemice, i-am întrebat pe reprezentanţii companiei cum i-a schimbat această nouă criză. 
    A răspuns  Vitali Butbaev, şef al Saxo Bank în regiunea Europei Centrale şi de Est:
    „COVID-19 ne-a obligat să găsim noi modalităţi de muncă într-o perioadă foarte scurtă de timp. Am iniţiat o structură a echipei astfel încât toţi angajaţii noştri să fie în siguranţă, dar după implementarea stării de urgenţă în mai multe ţări, majoritatea angajaţilor noştri din toată lumea au lucrat de acasă. Acest proces a adus multe provocări pentru obiceiurile noastre şi a forţat pe toată lumea să lucreze mai inteligent, dar a arătat de asemenea importanţa transformării digitale – o călătorie în care ne-am îmbarcat în urmă cu mai mulţi ani, care ne-a permis să îi avem pe toţi angajaţii noştri să lucreze de acasă fără scăderi de productivitate.  
    Între timp, mai mulţi clienţi decât vreodată s-au înscris pe platforma noastră şi am reuşit să administrăm un număr record de clienţi pe platformele noastre în ultimele câteva luni. Am văzut o creştere importantă a numărului de clienţi noi, combinată cu o activitate mai mare a clienţilor activi în piaţă. Pieţele au urmat o călătorie asemănătoare unui roller coaster în ultimele luni după izbucnirea coronavirusului şi acum vedem clar că mulţi investitori care aveau economii au văzut această criză ca pe o oportunitate de a intra pe piaţă”.


    Sediul central al Saxo Bank deţine una dintre cele mai mari colecţii de artă corporate din Danemarca. Aceasta include opere de artă contemporană, de la tablouri şi schiţe la sculpturi şi instalaţii de artă.
    Colecţia include mai mult de 500 de opere răspândite în birourile companiei din toată lumea a peste 60 de artişti – artişti danezi precum Michael Kvium, Sys Svinding, Allan Otte şi Morten Schelde.
    Una dintre valorile de bază ale Saxo Bank este mândria – mândria la locul de muncă, în ceea ce priveşte realizările şi angajatorul. Potrivit reprezentanţilor companiei şi a informaţiilor publicate pe site-ul acesteia, Saxo Bank şi-a propus să ofere angajaţilor un loc de muncă care inspiră şi de care angajaţii să fie mândri.
    Una dintre piesele centrale ale colecţiei este
    „Prinde-mă dacă voi cădea” din 2010, a artiştilor Michael Elmgreen şi  Ingmar Dragset.