BusinessMagazin

Tag: Birou

  • Cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din România. Mâncare bună, scaune de 1.000 euro şi mese de ping-pong, doar câteva dintre beneficiile primite de angajaţii companiei evaluată la 7 miliarde de dolari

    Pentru UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, investiţiile în spaţiul de lucru al angajaţilor sunt la cel mai ridicat nivel de pe piaţa locală, pe măsura evaluării de 7 miliarde de dolari a unicornului. Astfel, pe lângă faptul că toată partea de amenajare a spaţiilor din sediul UiPath din Bucureşti s-a realizat cu materiale şi mobilier premium, unicornul a investit şi în produse şi servicii adiacente care pot părea un răsfăţ, dar care sunt parte a pachetului de beneficii prin care compania îşi stimulează angajaţii să îşi depăşească limitele.

    „Fiecare etaj a avut propriul arhitect care a gândit amenajarea spaţiului în funcţie de stilul de lucru al echipelor care îşi desfăşoară activitatea acolo. Spre exemplu, etajul pentru dezvoltatorii de software trebuia să fie automat mai spaţiat pentru că ei au câte două-trei monitoare, vor masă de ping-pong în mijloc sau aparate de fitness”, povesteşte Cătălin Lupu, vicepreşedinte la nivel global pe departamentul de achiziţii şi real estate din cadrul UiPath. Practic, niciunul dintre cele şapte etaje pe care UiPath le are închiriate în clădirea Landmark din centrul Capitalei nu a fost amenajat după un anumit standard impus de companie, ci după stilul de lucru al angajaţilor, ţinându-se cont de preferinţele şi nevoile lor. 

    În medie, investiţia companiei în amenajarea spaţiilor de birouri UiPath din Bucureşti, a căror suprafaţă totală este de 8.000 de metri pătraţi, a fost de 1.000 euro/mp. Suma include partea de construcţie, fitout şi mobilier. Unicornul a ales birouri, scaune, canapele, mese şi alte piese de mobilă office de la producătorul american de mobilier Herman Miller, inventatorul cubicle-urilor (spaţiu de lucru parţial închis, care este separat de celelalte birouri învecinate cu ajutorul unor partiţii cu o înălţime de cca. 1,5 m).

    Compania americană este recunoscută în special pentru scaunele sale ergonomice, care reprezintă de altfel elementul cel mai important al unei staţii de lucru, în condiţiile în care un angajat petrece majoritatea timpului stând jos. „O postură nepotrivită din poziţia aşezat poate duce la probleme de sănătate, dureri fizice sau chiar efecte cognitive negative. De aceea, scaunul trebuie să susţină o poziţie ergonomică, sănătoasă”, explică Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, companie locală specializată în soluţii de fitout şi mobilier de birou orientat către design ergonomic human-centric şi partener unic acreditat al Herman Miller în România.

    Ţinând cont de importanţa unui scaun de calitate la birou, UiPath a ales să cumpere modelul de top produs de Herman Miller, numit Aeron, pentru toţi angajaţii săi. Astfel, unicornul a achiziţionat până acum circa 600-700 de scaune Aeron şi urmează să le schimbe şi pe restul pentru toţi cei 1.000 de angajaţi care lucrează în birourile sale din Bucureşti.

    Preţul de listă al unui scaun Aeron este de 1.500 euro. „Am testat multe tipuri de scaune până să alegem Aeron. Scaunul este foarte important pentru munca de birou – trebuie să fie ergonomic, ajustabil, confortabil, să nu te doară spatele”, a precizat Cătălin Lupu.

    Pentru Workspace Studio, vânzările de scaune ergonomice Herman Miller generează 30% din cifra de afaceri, care anul trecut s-a situat la 5,3 milioane de euro. În total, compania a vândut anul trecut peste 3.600 de scaune Herman Miller în România, cele mai populare modele fiind Aeron, Sayl şi Mirra.

    După scaun, a doua componentă esenţială a unei staţii de lucru este biroul, care pentru majoritatea companiilor de IT de azi trebuie să fie ajustabil pe înălţime. „Întrucât angajaţii din IT petrec ore bune la birou, este important să alterneze poziţia şezândă cu cea în picioare pentru a asigura buna circulaţie a sângelui şi relaxarea muşchilor”, a explicat el. Ca atare, şi UiPath a ales birouri ajustabile pe înălţime pentru angajaţii săi. „Am ales birouri ajustabile pe înălţime până la 2 metri. La început doar programatorii au avut astfel de birouri pentru că ei stau foarte mult la birou şi aveau nevoie să alterneze şi să lucreze şi din picioare, însă acum avem birouri ajustabile pe înălţime în toată compania”, a spus Cătălin Lupu. El a adăugat că următoarea etapă este trecerea la conceptul de desk-sharing.

    „Am făcut un studiu şi am observat că în medie birourile sunt folosite în proporţie de 50-60% pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care călătoresc foarte mult în interes de serviciu, iar birourile lor rămân goale. Aşa că ne-am gândit să reducem numărul de birouri desemnate doar pentru cei care vin zi de zi la birou, iar pe restul să le facem de tip hotel-sharing.”

    În acest sens, UiPath a dezvoltat deja o aplicaţie internă cu ajutorul roboţilor software prin intermediul cărora angajaţii îşi vor putea rezerva biroul atunci când vin la sediu. Aplicaţia comunică direct cu sistemul de concedii şi cu soluţia Slack în care angajaţii pot marca că nu sunt la birou într-o anumită perioadă. 

    În afară de staţiile de lucru, proiectul de amenajare a birourilor UiPath din Bucureşti a inclus de asemenea într-o proporţie mare şi multe zone informale, de relaxare sau de luat masa. În zona de luat masa, spre exemplu, pe lângă o bucătărie complet utilată – espressoare profesionale, prosecco bar şi serviciu de catering premium la discreţie, angajaţii au la dispoziţie şi diferite jocuri şi console PlayStation. Totodată, pe fiecare etaj există scaune de masaj – cele mai bune modele, iar periodic în cadrul companiei se organizează şi cursuri de yoga.

    La parter, lângă recepţie, angajaţii UiPath au propria cafenea, unde este angajat permanent un barista. De asemenea, tot la parter, unicornul a creat şi o zonă numită experience lab, dedicată demo-urilor pentru clienţi. Laboratorul este echipat cu ultimele tehnologii, clienţii UiPath având posibilitatea de a testa soluţii de automatizare, machine learning şi inteligenţă artificială înainte de a le implementa în cadrul companiilor lor. Investiţia în laboratorul UiPath a fost cea mai mare – aproape un milion de euro.

    În biroul UiPath din România lucrează cu precădere echipa de cercetare-dezvoltare a unicornului, dar şi echipe de marketing, juridic şi administrativ. Sediul central al UiPath se află însă în New York, unde biroul celei mai valoroase companii din industria RPA (Robotic Process Automation) găzduieşte la rândul lui peste 1.000 de angajaţi, inclusiv programatori.

    „Noi avem două tipuri de programatori. Cei care lucrează efectiv la produs (product developer) şi dezvoltatorii care lucrează să implementeze tehnologia noastră la client, pentru că nu este plug and play. Trebuie să înveţi robotul, să îi dai anumite procese pe care să le automatizeze”, a explicat Cătălin Lupu. 

    El a adăugat că biroul din New York e similar cu cel din Bucureşti, doar că este amenajat după specificul lor, având un stil mai corporatist. „Există o zonă amenajată în stil industrial însă mai formal pentru întâlnirile cu clienţii enterprise.” Sediul UiPath din India (din Bangalore) este de asemenea amenajat după specificul cultural de acolo, acesta având inclusiv un altar budist alăturat spaţiului de birouri. În total, UiPath are în prezent 53 de birouri în întreaga lume – din SUA până în Japonia – în care lucrează cumulat peste 3.200 de persoane.

    Pe lângă confortul angajaţilor de la birou, unicornul le oferă angajaţilor săi din România şi o serie de alte beneficii, precum abonament la orice sală de sport vor aceştia sau asigurare de viaţă şi de sănătate inclusiv pentru membrii familiei.
    „Beneficiile extrasalariale depăşesc 1.000 euro per angajat, însă noi nu le privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie. Avem o rată de retenţie a angajaţilor de peste 90%”, a subliniat Cătălin Lupu.

    Pachetul de beneficii a devenit în prezent mai important decât pachetul salarial pentru mulţi dintre specialiştii în IT, mai ales pentru cei de top, plus mediul de lucru.

    „Acum, când vin la angajare, specialiştii în IT întreabă din ce în ce mai mult despre cum este programul – flexibil, fix, unde este poziţionat biroul (de aceea am ales o locaţie premium în centrul oraşului) sau cum sunt colegii”, a completat el.

    Pentru o companie de IT costă mai mult recrutarea unei persoane înalt calificate decât reţinerea acesteia, astfel că oferirea unui pachet de beneficii substanţial este văzută ca un beneficiu. În plus, angajaţii vor avea alt mindset de lucru dacă o bună parte din nevoile lor sunt acoperite inclusiv cât stau la birou, ca atare se vor putea concentra 100% pe ceea ce au de făcut, fiind mult mai productivi. Iar pentru ritmul de lucru alert din cadrul UiPath, un start-up care în decurs de trei ani a ajuns de la o echipă de sub 100 de oameni în România, la peste 3.200 la nivel global şi la o evaluare de 7 miliarde de dolari, asigurarea unui confort sporit este esenţial pentru a face faţă presiunii de livrare. 

  • Noul magnet pentru chiriaşii de birouri

    Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
    să-şi schimbe biroul.
    „Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
    La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
    „Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
    Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
    „Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
    Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
    Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
    Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
    Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în de­cursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
    Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
    Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
    „Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
    Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.

  • Octavian Fanea, antreprenorul care deschide uşi

    Octavian Fanea ocupă funcţia de director executiv în cadrul furnizorului de soluţii de acces Kadra. În prezent, echipa sa este formată din 86 de persoane, dar estimează că va închide anul cu aproximativ 95 de angajaţi.
    Imediat după absolvirea Facultăţii Politehnice din Timişoara, Octavian Fanea şi-a dorit să se dezvolte ca inginer, aşa că o perioadă a lucrat „în departamentul de proiectare al unui muribund colos industrial românesc specializat în construcţia de maşini mari”. În 2003 a ales o carieră de inginer în vânzări, în Cluj-Napoca, în aceeaşi echipă în care lucrează şi astăzi. „Promovăm soluţii noi pe piaţa din România pentru căi de acces automat şi pentru sisteme de policarbonat pentru acoperiri şi faţade translucide, superuşoare. M-am simţit imediat atras de domeniu, de a oferi consultanţă în modernizarea clădirilor”, povesteşte el. În 2007 a avansat pe poziţia de manager de vânzări, cu o echipă din ce în ce mai mare şi organizată în patru puncte de lucru: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Bacău, preluând funcţia actuală în 2017.
    Spune că cea mai mare realizare profesională a sa este „echipa creată şi dezvoltată în cei 16 ani de muncă la Kadra”.

    Profilul lui Octavian Fanea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Ce active are şi cât de profitabilă este Bank of China, gigantul financiar care se pregăteşte să-şi deschidă birou în România

    Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chineze deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018. 

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Brexitul ar putea fi totuşi o idee bună: numărul angajaţilor din Marea Britanie, la un maxim istoric

    Procentajul celor angajaţi în Marea Britanie a ajuns în iunie la 76,1%, un maxim istoric, în creştere cu 425.000 de persoane faţă de anul precedent.
     
    În total, 32,81 milioane de oameni apar la Biroul Britanic de Statistică drept angajaţi.
     
    Datele par în uşoară contradicţie cu cele privitoare la contractarea economiei britanice cu 0,2% în cel de-al doilea trimestru. O explicaţie ar fi ritmul de creştere a salariilor, care a depăşit de-a lungul ultimelor 18 luni ritmul de creştere a inflaţiei, scriu cei de la BBC.
     
    “Excluzând primele, salariile reale au crescut cu cel mai mare ritm din ultimii patru ani”, a explicat Matt Hughes, reprezentant al Biroului Britanic de Statistică.
     
    El a arătat că numărul femeilor angajate a crescut semnificativ, ajungând la 72,1% (80,1% pentru bărbaţi), acesta fiind de asemenea un factor pentru maximul istoric înregistrat.
     
    “Cifrele prezentat astăzi ne arată că, în ciuda provocărilor, economia britanică este puternică”, a declarat Sajid David, trezorierul Majestăţii Sale.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Gabriela Dumitru, cluster head south CEE sales and business development, Mastercard Advisors

    Gabriela Dumitru coordonează activitatea din 14 ţări – România, Ungaria, Slovenia, Croaţia,  Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Kosovo, Macedonia, Bosnia, Albania, Bulgaria şi Muntenegru – fiind responsabilă de relaţia cu clienţii în ţările respective.
    Mastercard Advisors, divizia de consultanţă a Mastercard, furnizează proiecte de consultanţă atât pentru bănci, cât şi pentru companii din alte domenii de activitate. „Rolul meu în echipă este de a conduce activitatea de business development pentru toate liniile de business ale Mastercard Advisors, care includ atât servicii de consultanţă, cât şi de acces la platforme de servicii inovatoare şi de suport în execuţie”, explică ea. După experienţa de aproape cinci ani dobândită în consultanţa generală în management, a ales să se specializeze pe o industrie. Spune că un moment cheie a fost cel de acum cinci ani, când s-a alăturat echipei Mastercard Advisors România, „mişcare care mi-a oferit această nevoie de a mă nişa pe un anumit segment”. În primii doi ani s-a ocupat de partea de execuţie propriu-zisă a proiectelor de consultanţă, iar ulterior s-a orientat spre partea de business development. Gabriela Dumitru a absovit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, iar în prezent este în ultimul an al unui MBA la universitatea Sheffield din Marea Britanie.

  • Bob Bakker, ING Bank România: „Nu îţi poţi schimba identitatea, dar, lucrând împreună cu alte culturi, vei deveni mai maleabil, mai înţelegător şi deschis”

    Bob Bakker coordonează echipa de 15 persoane a departamentului de Finance Business Partnering, care urmăreşte situaţia financiară a ING România şi o foloseşte în consultările cu toţi stakeholderii grupului, atât cei interni, cât şi cei externi.
    Cele mai recente realizări ale acestui departament se leagă de creionarea direcţiei strategice şi financiare pe termen lung a ING Bank România şi noi abordări în analiza eficienţei operaţionale şi a mecanismelor de setare a preţurilor.
    Experienţa profesională a lui Bob Bakker este formată din opt ani la sediul central al companiei în Amsterdam şi aproape trei în România. Spune că două momente au fost definitorii pentru cariera sa de până acum: în 2009, în primul an după terminarea facultăţii, a participat din public la întâlnirea de final de an a boardului ING. În contextul crizei financiare, unul dintre membrii boardului a adresat „întrebarea de 1 miliard de dolari”. A doua zi, în birou, spre amuzamentul colegilor săi, a spus că el are răspunsul la întrebare şi, provocat de scepticismul colegilor, a lucrat noaptea până a doua zi ca să îşi argumenteze soluţia. „Chiar şi în ziua de azi, abordarea mea de atunci este implementată în ING. Experienţa mi-a dovedit o lecţie de care încă ţin cont: să nu subestimez o idee bună indiferent de cât ambiţioasă sau puţin probabilă pare.”   O altă experienţă cu un rol important în evoluţia sa profesională a fost că a avut norocul, de tânăr, să lucreze din biroul central din Amsterdam cu CFO-ul ING Bank, pe care îl descrie drept „un om vizionar şi înţelept”, ale cărui învăţături le aplică în mod conştiincios şi astăzi.


    În ceea ce priveşte perioada petrecută în România, spune că aceasta s-a dovedit a fi extrem de benefică, în special pentru că l-a ajutat să înveţe mai multe despre el şi despre ceea ce este important pentru el. Totodată, a descoperit aici idei preconcepute, aproape insesizabile, care îngrădesc percepţia, atunci când sunt legate de apartenenţa la o singură cultură. „În mod normal sunt destul de direct când îmi exprim o părere şi consecvent în ceea ce fac, ceea ce se potriveşte destul de bine în cultura olandeză, dar lucrând în cultura românească am înţeles că sunt situaţii în care alte opinii sau abordări contribuie la un rezultat mai eficient.”

    Profilul lui Bob Bakker a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.

  • Social-democraţii îşi aleg candidatul pentru alegerile prezidenţiale

    Iniţiat, îşi anunţaseră înscrierea în competiţia internă pentru prezidenţiale: secretarul general al PSD Mihai Fifor, preşedintele executiv al PSD Eugen Teodorovici, deputatul Liviu Pleşoianu şi senatorul Şerban Nicolae. Eugen Teodorovici şi Mihai Fifor s-au retras, însă, din cursa internă.

    Viorica Dăncilă a anunţat că dacă PSD îi va solicita să candideze la prezidenţiale, va accepta ce spune formaţiunea şi nu va da înapoi.

    Şi Gabriela Firea a anunţat că se gândeşte la o candidatură pentru Cotroceni.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Compania care face lucrurile altfel. Are peste 900 de angajaţi care lucrează de unde vor, iar dacă lucrează în cafenele firma le plăteşte consumaţia. Primesc chiar şi bani să îşi transforme casa în birou

    În loc să piardă săptămânal mai multe ore în trafic, ea povesteşte că, alături de sutele de colegi, lucrează de acasă, în regim remote. „Cu toţii iubim libertatea oferită de acest job, dar şi faptul că uneori călătorim pentru a ne întâlni cu ocazia şedinţelor.”

    Angajatorul său face parte dintr-o categorie mică, dar în creştere, a companiilor care aleg să nu aibă un sediu central. Conexiunile din ce în ce mai rapide pe Internet, aplicaţiile video şi de mesagerie precum şi creşterea numărului de softuri de monitorizare le permit anumitor firme să aleagă această opţiune. În schimb, acestea recrutează personal din mai multe oraşe şi le cer angajaţilor să lucreze de acasă sau din spaţii de co-working din zona în care locuiesc.

    Angajaţii firmei Automattic lucrează din 70 de ţări diferite şi, în loc să plătească pentru un sediu central de birouri, compania plăteşte zborurile fiecăruia, pentru ca aceştia să poată participa cu regularitate la anumite şedinţe organizate de-a lungul anului.
    De asemenea, îşi plătesc angajaţii pentru ca ei să îşi doteze corespunzător birourile de acasă sau îi ajută să îşi închirieze un spaţiu de lucru, fie le plătesc consumaţia, în cazul în care aceştia lucrează, de pildă, dintr-o cafenea.

    „Se fac, cu siguranţă, economii importante atunci când lucrezi fără să ai un sediu de birouri. Nu eşti nevoit să plăteşti un spaţiu de birouri, în special în huburi de tehnologie precum Londra, San Francisco sau New York, unde preţurile sunt şocant de mari”, spune Cate Huston, citată de BBC. În schimb, spune că angajatorul său preferă să investească bani în întâlnirile anuale cu personalul, organizate nu oriunde, ci în destinaţii precum Thailanda.

    Lucrul în regim remote câştigă teren rapid, alimentat de angajaţii independenţi sau cu program flexibil. Peste 1,54 de milioane de oameni lucrează de acasă pentru jobul principal, în urmă cu zece ani numărul acestora fiind de doar 884.000, potrivit unui sondaj realizat de Oficiul Naţional al Forţelor de Muncă din Marea Britanie.

  • Câteva ore de uitat la televizor, mai dăunătoare decât o zi de muncă. Ce boli faci dacă te uiţi foarte mult la televizor şi cu cât îţi scurtează de viaţa

    Orele petrecute uitându-ne la seriale după masa de seara sunt mai rele pentru sănătate decât orele petrecute la birou, potrivit unui nou studiu publicat în Statele Unite, citat de Daily Mail.  Potrivit Daily  Mail, americanii care petrec mai mult de patru ore pe zi uitându-se la televizor se confruntă cu un risc de dezvoltare a unei boli de inimă sau al unei morţi premature mai mare cu 50% decât pentru cei care se uită la televizor mai puţin de două ore pe zi, potrivit descoperirilor recente publicate de American Heart Association.

    Autorii studiului spun că mesele bogate şi gustările nesănătoase vin la pachet cu statul pe canapea în timpul vizionării.
    Pentru a avertiza în legătură cu pericolul „relaxării pe Netflix”, cercetătorii îi sfătuiesc pe oameni să îşi schimbe meniul gustărilor consumate în timpul vizionării şi să ia câteva pauze ocazionale în care să se plimbe, nu să se uite continuu la serialele preferate.

    Societatea americană a avut o tendinţă spre sedentarism care s-a tot accentuat în ultimii ani. Un rol în această direcţie l-au avut şi maşinile care au preluat din ce în ce mai mult din activităţile fizice de la locurile de muncă, ce i-au îndreptat pe americani tot mai mult spre joburi intelectuale, care presupun însă multe ore petrecute pe scaunele de la birou.

    American Heart Association estimează că proporţia americanilor care lucrează la birou a crescut cu 83% din anii ’50 încoace. Multe studii au acuzat munca la birou pentru creşterea riscului obezităţii şi a bolilor de inimă; alte studii au ajuns chiar la concluzia că „joburile de birou ucid”, crescând riscurile unei morţi timpurii.

    Creşterea popularităţii serviciilor de streaming aduc însă o nouă ameninţare sănătăţii noastre. În Statele Unite, în medie, americanii cu vârsta de peste 15 ani petrec în faţa ecranelor, în medie, două ore şi 46 de minute. Noul studiu arată că sănătatea noastră se înrăutăţeşte în mod direct proporţional cu creşterea orelor în care ne relaxăm la TV sau în faţa altor ecrane.