Tag: bijuterii

  • A renunţat la o carieră în televiziune pentru o afacere. Totul a început cu o cutie cu aţe, iar anul acesta se apropie de afaceri de 1 mil. euro

    Cu o investiţie iniţială într-o cutie cu aţe şi accesorii, Malvina Cservenschi a lansat cu cinci ani în urmă Malvensky. Anul trecut, afacerea a ajuns la 722.000 de euro, în creştere cu 85% faţă de 2015, iar pentru 2017 antreprenoarea se aşteaptă la un plus de 25%.

    „Afacerea a pornit tipic pentru cei care au o pasiune şi încep să se joace cu ea, iar treptat joaca devine un adevărat proiect“, povesteşte Malvina Cservenschi despre începuturile Malvensky. Practic, a început cu o brăţară pe şnur, făcută pentru o prietenă, cu altă brăţară pentru o cunoştinţă, iar apoi vorba s-a împrăştiat şi oamenii au fost atraşi de ideea sa originală. Investiţia iniţială a fost infimă, fiind vorba de o cutie cu aţe, câteva accesorii şi cristale, spune antreprenoarea, iar afacerea a crescut organic în cei cinci ani de la lansare. Nu a folosit surse de finanţare externe şi a reinvestit mereu profitul obţinut.

    80% dintre produsele Malvensky sunt bijuterii, diferenţa de 20% fiind accesorii, precum eşarfe, stilouri etc. Dintre bijuterii, fiecare colecţie în parte are un traseu cu suişuri şi coborâşuri, spune antreprenoarea, însă toate se vând foarte bine, în funcţie de intenţia clientului, nevoia de moment, eveniment, buget şi dorinţe speciale. ”Produsele personalizate rămân, însă, cele mai solicitate, alături de brăţara Infinity şi derivatele acesteia“, precizează Cservenschi. De asemenea, colecţia Cei 7 Arhangheli conţine produsele alese cel mai frecvent pentru a fi oferite cadou, datorită semnificaţiei şi încărcăturii spirituale, iar în acest sezon colecţia The Heart of Orient este protagonista; produsele se vând deopotrivă online şi offline. ”Online este o cale rapidă şi comodă de achiziţionare, însă magazinul Malvensky, deschis recent, este o experienţă în sine“, povesteşte antreprenoarea. Pe lângă unitatea fizică din Capitală, Malvensky mai are expunere şi în magazinul de bijuterii şi accesorii din hotelul
    St Regis din New York.

    Preţurile bijuteriilor pleacă de la 150 de lei pentru o brăţară cu şnur şi accesoriu din argint, circa 500 de lei pentru lănţişoarele din argint, 1.000 de lei pentru cele de aur, dar pot depăşi 3.000 de lei pentru cele speciale, din anumite colecţii, conform site-ului companiei; pentru luna septembrie bonul mediu a fost de 550 de lei, spune Cservenschi.

    Malvensky nu are un public ţintă, mai spune fondatoarea. Astfel, printre clientele sale se pot regăsi tinere în pas cu moda, dar şi persoane cu gusturi clasice, care lucrează în instituţii diplomatice sau corporaţii. ”Explicaţia este simplă: misiunea Malvensky este de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante. Iar aceste simboluri, tradiţii şi folclor nu au nici vârstă şi nici public ţintă, dar se pot regăsi cu uşurinţă în viaţa oricui.“

    Întrebată cum vede supravieţuirea în piaţa în care activează, Malvina Cservesnchi spune: ”întrebarea este prima ocazie care mă invită să mă gândesc la supravieţuire. Am altă stare de gândire“. Din perspectiva sa, piaţa este extrem de fertilă pentru Malvensky. Se declară foarte atentă la cifre, la investiţii, la randamentul afacerii, deci pericole nu există, doar riscuri. ”Iar printr-un management al afacerii atent poţi să lucrezi sănătos şi echilibrat, fără să îţi pui în pericol siguranţa afacerii“, adaugă ea. Pe de altă parte, în privinţa concurenţei, spune că priveşte, învaţă şi urmăreşte marile case de creaţie de bijuterii ale lumii, ”dar la sfârşitul zilei contează ADN-ul, pasiunea şi chemarea personală“.

    Afacerea Malvensky, cu o echipă de opt angajaţi permanenţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 722.000 de euro, cu o creştere de 85% faţă de anul precedent, când a însumat 477.000 de euro, spune fondatoarea. De asemenea, pentru anul 2017 estimează o creştere de minimum 25%.

    Cea mai recentă investiţie a vizat deschiderea primului magazin fizic Malvensky, care ”a meritat fiecare bănuţ şi a respectat planul de investiţii“, declară antreprenoarea. Lansarea acestuia a fost, de altfel, şi primul pas dintr-un plan de afaceri pe termen mediu şi lung, spune Cservenschi, despre care nu doreşte deocamdată să dea detalii. Precizează că şi peste cinci ani Malvensky va face acelaşi lucru, cel mai probabil la o scală mult mai mare. ”Misiunea asumată, de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante, este un izvor nesecat de inspiraţie şi oportunităţi, atât pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională. Ştiu exact care sunt următoarele colecţii, ştiu exact în ce colţuri ale lumii mă duce călătoria mea de a descoperi noi tradiţii şi simboluri pentru a le transpune în bijuteriile Malvensky“, susţine tânăra antreprenoare. 

    ”Piaţa bijuteriilor din România poate fi descrisă ca bogată şi săracă în acelaşi timp“, mai spune fondatoarea Malvensky. Bogată pentru că există cerere şi ofertă, iar săracă – sau mai puţin bogată – prin comparaţie cu alte ţări; India şi China, de pildă, reprezintă 44% din consumul de bijuterii de aur la nivel global, spune Cservenschi. Cele două ţări au înregistrat o cerere de consum mai mare decât Europa, America de Sud, Africa şi America de Nord la un loc, în ciuda faptului că cererea a scăzut mai mult de 25% chiar în aceste două mari pieţe, completează ea. Pe scurt, ea descrie piaţa locală de bijuterii ca pe un segment provocator, fertil, cu perspective de dezvoltare tehnologică şi a standardelor de calitate atât în producţie, cât şi în partea de servicii, ”dar şi cu o componentă educativă importantă, pentru că nevoia de dezvoltare a resursei umane este critică în orice domeniu“, ţine ea să precizeze.

    ”Însă mai este o nuanţă pe care vreau să o transmit: ce înseamnă piaţă de bijuterii? Majoritatea sunt comercianţi care cumpără din alte ţări şi vând în România. Există şi un procent mai mic, mult mai mic, de producători, designeri şi comercianţi în acelaşi timp“, declară ea, adăugând că Malvensky face parte din cea din urmă categorie. Volumul şi valoarea pieţei sunt greu de estimat din cauza existenţei pieţei nefiscalizate, dar, conform antreprenoarei, în România se produce în jur de o tonă de bijuterii lunar, dintre care aproximativ 50% bijuterii de aur. Procentul de bijuterii cu diamante este mult mai mic, până în 10% din cifra totală, însă aceste cifre oscilează şi reprezintă mai mult un reper decât o cifră sigură, din simplul motiv că mai există, în paralel, o piaţă subterană şi, evident, deloc reglementată, punctează antreprenoarea.

    Pentru îmbunătăţirea situaţiei, Cservenschi consideră că aspectul cel mai important ar fi resursa umană calificată, în condiţiile în care ”se pierd meserii extraordinare în favoarea maşinăriilor“. Deşi spune că sprijină avansul tehnologic şi dezvoltarea standardelor de calitate, în lumea designului de bijuterii există meseriaşi – acum pe cale de dispariţie -, care ”ştiu să mânuiască aurul, pietrele preţioase şi instrumentarul la nivel de excelenţă“. Dacă ar fi să mai pornească un proiect, ”aş investi într-o astfel de şcoală“, punctează fondatoarea Malvensky.

    Înainte de a trece la viaţa antreprenorială, Malvina Cservinschi a lucrat timp de 10 ani în televiziune, unde a fost, pe rând, reporter, prezentator de ştiri, editor de ştiri şi realizator de campanii. Când a trecut la afaceri, a început totul de la zero, acţionând şi învăţând lucrurile din mers. ”Nu cred într-o reţetă absolută de a găsi succesul în afaceri deoarece am văzut multe tipuri de antreprenori care au reuşit fără să urmărească o reţetă similară. Personal, am avut nevoie de o viziune cât mai clară, cu o strategie şi un plan pe măsură, abilitatea de a lucra cu oamenii, studiu, cercetare şi desen, alături de multă, dar foarte multă muncă“, precizează ea. însă şi oamenii potriviţi în jurul său au reprezentat un punct forte, alături de un mediu de învăţare constant, lucruri ”vitale şi care fac o reală diferenţă“. Iar cei cărora le place ceea ce fac, găsesc echilibrul şi bucuria de care au nevoie. ”Chiar şi când nu îmi place, îmi place. Am grijă de mine, de timpul petrecut cu familia, prietenii sau partenerul de viaţă în egală măsură cum am grijă de timpul meu cu caietul de desen, cu fabrica de producţie, cu echipa sau cu clienţii. Totul şi toţi sunt viaţa mea“, povesteşte Malvina Cservenschi. Iar cel mai important sfat pe care l-ar putea oferi unui antreprenor aflat la început de drum ar fi să înveţe zi de zi, constant, această deprindere fiind un stâlp de bază al unui parcurs de succes. ”Prin practică, prin studiu, printr-o carte sau prin alegerea unui anturaj mai inteligent decât tine. învaţă în fiecare zi şi caută, în mod intenţionat, să afli ce poţi face mai bine“, punctează antreprenoarea.

     

     

    Românii au cheltuit în 2015 circa 50 de milioane de euro pe bijuterii şi ceasuri de lux, piaţa fiind în relativă stagnare în ultimii ani, arată datele companiei de cercetare Euromonitor, publicate de ZF. Spre deosebire de alte pieţe din Europa sau din Asia, vânzările de pe piaţa locală de lux sunt realizate aproape exclusiv de români, numărul turiştilor care fac astfel de achiziţii fiind foarte mic. Retailerii de ceasuri şi bijuterii sunt poziţionaţi fie în galeriile comerciale şi la parterul hotelurilor de cinci stele, fie pe arterele de shopping ale ţării, mai cu seamă în Capitală. Printre cei mai importanţi jucători pe segmentul bijuteriilor şi ceasurilor de lux sunt lanţurile Cellini şi B&B, cărora li se adaugă magazine monobrand sau multibrand mai mici, dar şi jucători locali. Piaţa de bijuterii şi ceasuri de lux este doar un segment al întregii pieţe a luxului, evaluată de Euromonitor la 1,9 miliarde lei.

  • A părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic. Acum este atât de bogată încât preferă să cumpere haine decât să-şi facă bagajul atunci când călătoreşte

    Kate Stewart este atât de bogată acum, încât preferă să cumpere haine unde călătoreşte decât să-şi facă un bagaj. Femeia, acum în vârstă de 33 de ani, a apărut în emisiunea “How The Other Half Lives” a Channel 5 şi a declarat că nu îi este ruşine de modul cum îşi cheltuieşte banii deoarce a muncit din greu pentru asta, informează Daily Mail.

    Kate Stewart a părăsit şcoala la 17 ani fără să aibă o calificare şi cu un copil mic, dar asta nu a oprit-o să-şi construiască o avere impresionantă. “Am rămas însărcinată la 17 ani şi părea că destinul meu fusese scris, nimeni nu credea în mine, dar asta m-a determinat şi mai tare să reuşesc”, a spus ea.

    Stewart a povestit că şi-a continuat studiile şi a lucrat ca secretară în timp ce încerca să obţină o diplomă în business şi management şi să aibă grijă de fiica ei. “Am reuşit să-mi obţin licenţa şi într-un final am ajuns să conduc compania, apoi mi-am investit banii corect şi mi-am construit imperiul”, a mai spus ea.

    Imperiul lui Kate Stewart consistă din câteva saloane de frumuseţe şi de bronzat. În prezent, ea deţine şi piaţa faimoasă din Liverpool “Heritage Market”.

    Acum îşi permite să cheltuiască 1000 de lire sterline pe noapte pe o cameră la hotelurile care au “designer wardrobe room service”, astfel ea nu mai este nevoită să care bagajele după ea când pleacă în călpătorii. De asemenea, Stewart iubeşte bijuteriile şi pentru un colier cu diamante a plătit 240.000 de lire sterline, despre care a zis că este “un chilipir”.

    “Hainele frumoase şi bijuteriile sunt armura mea, îmi pun armura şi mă simt mai încrezătoare în mine”, a declarat ea.

  • Schimbare de paradigmă în domeniul bijuteriilor

    Case precum cea britanică Graff Diamonds sau cea elveţiană Grisogno cumpără diamante brute la preţuri de zeci de milioane de dolari direct de la producătorii deţinători de mine pe care le prelucrează apoi, după studii atente care să indice cea mai potrivită utilizare pentru ele, în bijuterii spectaculoase.

    Atunci când cumpără astfel de pietre, au grijă să se afle, pentru că o ştire despre un diamant brut scump trezeşte interesul cumpărătorilor care aşteaptă nerăbdători să vadă produsul final. Alte case, precum Chopard, preferă să meargă direct la sursă pentru a se asigura că diamantele folosite sunt obţinute fără exploatarea celor care le-au extras şi cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.

  • Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii, dat de pensionari. Mulţi au descris operaţiunea ca fiind „crima perfectă“

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC Declan Lawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatorii şi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şi GraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • Pe lângă poşete şi bijuterii femeile au de acum un nou tip de accesoriu: sticlele cu apă

    De la sticle simple de plastic, la unele cu ţepi, cu inimioare sau alte modele, pentru ţinute mai sportive, sau sticle cu cristale Swarovski pentru persoanele mai pretenţioase, produsele Bkr au ajuns să se vândă bine la preţuri de câteva zeci sau chiar aproape 200 de dolari bucata, în magazine ca Sephora, Harrod’s ori Saks Fifth Avenue. 

    Fondatoarele brandului, Tal Winter şi Kate Cutler, afirmă că, după un start mai slab, vânzările au crescut foarte mult, propulsate de curentul ”frumuseţe din interior“ (produse gândite să întreţină din interior frumuseţea pielii, părului sau unghiilor) din ultimii ani, iar ideea de poziţionare a sticlelor ca produse de înfrumuseţare a venit din partea clientelor.

  • Curajoşi. Doi români au împiedicat un jaf în centrul Londrei: ”Unul i-a pus piedică, celălalt l-a legat”

    Românii l-au pus la pământ pe unul dintre hoţi, l-au legat la mâini şi l-au predat poliţiei. Complicii lui au fugit fără să apuce să fure nimic, informează stirileprotv.ro.

    Secvenţele s-au petrecut în miezul zilei, chiar în centru Londrei. Şase indivizi cu scutere şi înarmaţi cu unelte au început să spargă vitrina unui magazin de bijuterii şi ceasuri. O echipă de muncitori din care făceau parte şi doi români a intervenit când au văzut că hoţii vor să fugă.

    Martor la întreaga scenă a fost un alt român care ne-a povestit cât de curajoşi au fost cei doi conaţionali:

    ”Un român mai micuţ de statură l-a prins din spate şi i-a pus piedică. În momentul când i-a pus piedică, a venit altul, alt român mare, cam la 1,90 metri, făcut bine, l-a prins de mâini şi l-a legat. După care imediat, în două minute, două minute jumate, a apărut poliţia s-au ridicat cu elicopterele să-i caute pe ceilalţi.”

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    UPS

    + RCS & RDS a anunţat că reţeaua Digi Mobil 4G acoperă şi tunelurile metroului bucureştean, suplimentar acoperirii 4G deja existente din staţii, permiţându-se astfel accesul la internet cu viteze de download de până la 75 Mbps.

    + Dacia Sandero s-a vândut în luna august mai bine decât Volkswagen Polo, ajungând în topul primelor cinci modele din UE. De la începutul anului, Dacia a vândut peste 136.000 de unităţi de Sandero.

    + Fondatorii Quickmobile lansează o aplicaţie prin care românii vor putea fi consultaţi de la distanţă de către medici. Utilizatorii care doresc să beneficieze de sfaturile medicilor va trebui să achite un abonament lunar de 10 euro. Platforma Doclandia colaborează cu 50 de medici.

    + Laureaţii Premiului Nobel 2017 pentru medicină sunt Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian. Prin utilizarea muştelor de fructe ca model al unui organism, laureaţii premiului Nobel pentru Medicină din acest an au reuşit să izoleze o genă care poate controla ritmul biologic zilnic.

    + Cei 1,2 milioane de turişti străini care au vizitat România în primele şase luni ale anului au cheltuit 2,6 miliarde de lei. Majoritatea turiştilor vin din Europa şi vizitează Bucureşti, Braşov, Sibiu, Timiş sau Cluj.

    + Ford a înfiinţat echipa Edison, ce va avea rolul de a identifica şi dezvolta parteneriate cu alte companii pentru a dezvolta maşini electrice.

    + Simona Halep a învins-o pentru prima oară pe Maria Sharapova. Halep, cap de serie numărul 2 şi locul 2 mondial, s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA Premier Mandatory de la Beijing (China), după ce a învins-o pe Maria Şarapova, numărul 104 mondial, scor 6-2, 6-2

    DOWNS

    – Tesla nu reuşeşte să producă automobilul Model 3 în ritmul promis. Au fost livrate doar 260 de maşini în primele trei luni, deşi planul era de 20.000 pe lună.

    – Temperaturile din Sydney sau Melbourne ar putea ajunge la 50 de grade Celsius în următoarele decenii. 2015 a fost unul dintre anii cu temperaturile cele mai ridicate. Aceasta ar putea fi media în 2025, potrivit cercetătorilor studiului.

    – România a fost condamnată de CEDO la plata unor daune de 10.000 euro în cazul unui minor care nu ar fi fost apărat de stat de agresiunile tatălui său, potrivit organizaţiei neguvernamentale Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).

    – Bilanţul oficial al victimelor din Puerto Rico în urma uraganului Maria a crescut de la 16 la 34 de morţi, a anunţat guvernatorul teritoriului american.

    – Cel mai mare târg de arme de foc din lume, programat în ianuarie 2018, va avea loc în Las Vegas în pofida relansării dezbaterilor privind achiziţionarea de armament după cel mai grav atac armat din istoria SUA, produs în acest oraş american.

    – Toate cele trei miliarde de conturi de utilizatori de  Yahoo! au fost afectate după atacul dibernetic din 2013, potrivit reprezentanţilor companiei. Iniţial preconizaseră că un miliard de utilizatori au fost afectaţi.

  • Cum a făcut un bărbat 1 milion de dolari vânzănd mărunţisuri pe stradă

    Ades s-a născut în Manchester, Marea Britanie, în 1934. El a început încă de tânăr să lucreze ca vânzător stradal, mai întâi cu benzi desenate iar ulterior cu textile, bijuterii sau jucării.

    După ce s-a căsătorit în 1956, având trei copii, Joe Ades s-a mutat în Australia şi apoi în Statele Unite. Primind o copie a cărţii London Labour and the London Poor, scrisă de Henry Mayhew, bărbatul a fost inspirat de modul în care era descrisă activitatea vânzătorilor stradali; prin urmare, el a început să vândă aparate de curăţat cartofi cu 5 dolari bucata în intersecţiile principale din New York.

    Nu se ştie suma exactă câştigată de-a lungul timpului de Joe Ades, dar mai multe publicaţii vorbesc de peste 1 milion de dolari.

    “Nu subestima o sumă mică strânsă zi de zi timp de 60 de ani” este lecţia pe care antreprenorii ar trebui să o ia de la Joe Ades.

  • Cum a făcut un bărbat 1 milion de dolari vânzănd mărunţisuri pe stradă

    Ades s-a născut în Manchester, Marea Britanie, în 1934. El a început încă de tânăr să lucreze ca vânzător stradal, mai întâi cu benzi desenate iar ulterior cu textile, bijuterii sau jucării.

    După ce s-a căsătorit în 1956, având trei copii, Joe Ades s-a mutat în Australia şi apoi în Statele Unite. Primind o copie a cărţii London Labour and the London Poor, scrisă de Henry Mayhew, bărbatul a fost inspirat de modul în care era descrisă activitatea vânzătorilor stradali; prin urmare, el a început să vândă aparate de curăţat cartofi cu 5 dolari bucata în intersecţiile principale din New York.

    Nu se ştie suma exactă câştigată de-a lungul timpului de Joe Ades, dar mai multe publicaţii vorbesc de peste 1 milion de dolari.

    “Nu subestima o sumă mică strânsă zi de zi timp de 60 de ani” este lecţia pe care antreprenorii ar trebui să o ia de la Joe Ades.

  • Cum a făcut un bărbat 1 milion de dolari vânzănd mărunţisuri pe stradă

    Ades s-a născut în Manchester, Marea Britanie, în 1934. El a început încă de tânăr să lucreze ca vânzător stradal, mai întâi cu benzi desenate iar ulterior cu textile, bijuterii sau jucării.

    După ce s-a căsătorit în 1956, având trei copii, Joe Ades s-a mutat în Australia şi apoi în Statele Unite. Primind o copie a cărţii London Labour and the London Poor, scrisă de Henry Mayhew, bărbatul a fost inspirat de modul în care era descrisă activitatea vânzătorilor stradali; prin urmare, el a început să vândă aparate de curăţat cartofi cu 5 dolari bucata în intersecţiile principale din New York.

    Nu se ştie suma exactă câştigată de-a lungul timpului de Joe Ades, dar mai multe publicaţii vorbesc de peste 1 milion de dolari.

    “Nu subestima o sumă mică strânsă zi de zi timp de 60 de ani” este lecţia pe care antreprenorii ar trebui să o ia de la Joe Ades.