BusinessMagazin

Tag: benzina

  • Volkswagen a adus SFÂRŞITUL industriei auto aşa cum o ştim. Motoarele diesel şi cele pe benzină vor MURI. De acum totul se va schimba

    De la ce pornesc problemele constructorilor? De la faptul că piaţa dictează menţinerea unui anumit preţ pentru maşini, iar introducerea unor standarde tot mai ridicate de poluare creşte preţul, odată cu echipamentele necesare acestora. Întâi a fost discuţia pe piaţa camioanelor, care a trecut încă de anul trecut la normele Euro 6, iar constructorii au fost obligaţi să regândească întreg proiectul  pentru ca acestea să poată respecta noile standarde.

    Acum sunt autoturismele care au trecut la Euro 6 şi odată cu noul standard au intervenit creşteri ale preţurilor. Însă motoarele termice nu sunt cele mai eficiente, motiv pentru care menţinerea consumului la un nivel redus reprezintă o adevărată provocare pe măsură ce normele de siguranţă cresc greutatea vehiculelor, în timp ce arderea noxelor de asemenea consumă mai mult carburant.

     

  • Volkswagen a adus SFÂRŞITUL industriei auto aşa cum o ştim. Motoarele diesel şi cele pe benzină vor MURI. De acum totul se va schimba

    De la ce pornesc problemele constructorilor? De la faptul că piaţa dictează menţinerea unui anumit preţ pentru maşini, iar introducerea unor standarde tot mai ridicate de poluare creşte preţul, odată cu echipamentele necesare acestora. Întâi a fost discuţia pe piaţa camioanelor, care a trecut încă de anul trecut la normele Euro 6, iar constructorii au fost obligaţi să regândească întreg proiectul  pentru ca acestea să poată respecta noile standarde.

    Acum sunt autoturismele care au trecut la Euro 6 şi odată cu noul standard au intervenit creşteri ale preţurilor. Însă motoarele termice nu sunt cele mai eficiente, motiv pentru care menţinerea consumului la un nivel redus reprezintă o adevărată provocare pe măsură ce normele de siguranţă cresc greutatea vehiculelor, în timp ce arderea noxelor de asemenea consumă mai mult carburant.

     

  • Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

    Această situaţie întâlnită în România pare subiectul unui banc, însă ete pur şi simplu o parte din realitatea în care trăim.

    Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

  • BMW lansează în România SUV-ul pentru care se plăteşte un impozit anual de 9 lei. GALERIE FOTO

    Grupul BMW a lansat oficial primul model X5 hibrid de serie care poate fi alimentat de la priză. Modelul xDrive40e se vrea a fi varianta „eco” a BMW X5 şi prima opţiune a celor care fac naveta spre job zilnic, în condiţiile în care automobilul poate pacurge electric 20-25 km fără să fie necesară pornirea motorului pe benzină. Astfel, un drum de 20 km poate costa mai puţin de doi lei alimentând „de la priză”, faţă de cel puţin 15 lei cât ar costa motorina necesară pentru a parcurge aceeaşi distanţă, dacă ar fi utilizat un SUV „obişnuit” cu motor diesel.

    În plus, BMW X5 xDrive40e beneficiază de o reducere a impozitului anual de utilizare cu 95%, corespunzătoare unui model hibrid, dar şi avantajul unui motor de benzină de cilindree mică. Astfel, impozitul anual este de numai 8,98 lei, faţă de 180 de lei cât ar fi costat pentru un automobil echipat cu un motor de 2,0 litri „obişnuit”.

    Vedeţi aici o galerie FOTO cu  SUV-ul BMW pentru care se plăteşte un impozit anual de 9 lei.

  • Noua afacere a lui Ion Ţiriac. În ce domeniu vrea să dea lovitura

    Ţiriac Holdings, prin intermediul companiei Ţiriac Energy, va intra în următorii trei ani în competiţie directă cu marii retaileri de benzină şi motorină prin construirea unei reţele de staţii de benzinării cu preţuri de discounter.

    „Avem în derulare un proiect-pilot de şapte staţii, din care şase sunt operaţionale încă de anul trecut din decembrie. Targetul de volum va veni abia în 2017 deoarece anul viitor vom construi. Noi vrem să construim în 2016 cel puţin 50 de staţii, iar în trei ani vrem să ajungem la 200 de staţii de alimentare la nivel naţional. Vizăm şi extinderea la nivel european“, a spus Remus Hîrceagă, directorul general al Ţiriac Energy.

    CARE SUNT PLANURILE LUI ION ŢIRIAC ÎN DOMENIUL PETROLIER

     

  • Carburanţii atacă din nou pragul de 6 lei pe litru. Benzina a crescut cu 12% faţă de începutul anului, iar motorina cu 7%. Sortimentele scumpe deja au depăşit acest nivel

     Scumpirile au fost generate mai ales de evoluţia bari­lului de petrol care ieri se tranzacţiona la circa 67 de dolari, în creştere faţă de nivelul de 51 de dolari de la începutul anului.

    Potrivit datelor colectate de ZF de pe site-ul Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, com­parativ cu primele zile ale anului, ieri ben­zina stan­dard era cu aproape 12 procente mai scumpă, în timp ce mo­torina costa cu 7% mai mult, în lei.

    Astfel, un litru de benzină costa ieri la staţia Petrom de pe strada Lu­cre­ţiu Pătrăşcanu 5,86 lei, în timp ce mo­to­rina se vindea cu 5,76 lei.

    Deja, sortimentele premium de ben­zină şi motorină au depăşit pragul de 6 lei pe litru.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Chiriţoiu: Companiile din România au redus preţul fără taxe la carburanţi similar cu alte state

    “Vedem o scădere a preţului fără taxe la combustibil de 20%, similar cu cele pe care le vedem în alte state. Nu pare să fie diferit comportamentul companiilor din România faţă de piaţa benzinelor din alte ţări”, a explicat Chiriţoiu, întrebat despre comportamentul companiilor petroliere din România în contextul ieftinirii petrolului.

    Preţurile la benzină şi motorină în statele UE sunt în principal influenţate de cotaţiile internaţionale ale petrolului.

    Preţul petrolului Brent a coborât sub 50 de dolari pe baril pentru prima oară din mai 2009 până în prezent.

    Preţurile petrolului au scăzut cu 48% în 2014, consemnând cel mai mare declin de la criza financiară din 2008 până în prezent, în condiţiile în care OPEC a decis să nu reducă producţia de petrol, pentru a nu pierde cota de piaţă pe care o deţine la nivel global în favoarea producătorilor din Statele Unite. OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.

    La începutul lunii ianuarie, premierul Ponta le-a cerut miniştrilor Transporturilor şi Finanţelor să discute cu companiile petroliere despre preţul carburanţilor, astfel încât acesta să ajungă la un nivel “corect şi rezonabil” în România, în contextul scăderii cotaţiei mondiale a petrolului şi al nemajorării accizelor şi taxelor.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • România este printre ţările cu cea mai scumpă benzină din lume, în funcţie de puterea de cumpărare

    Un galon de benzină premium, adică circa patru litri, costă 4,92 de euro, în timp ce venitul mediu zilnic este de 28 de dolari (22,5 euro). Astfel, pentru cumpărarea a aproape patru litri de benzină, un român trebuie să plătească 22,04% din venitul mediu pe zi. Calculat pentru un litru de combustibil, ponderea este de 5,82% din venitul mediu zilnic.

    În ceea ce priveşte preţul litrului de benzină, acesta se situează la 1,3 euro, scăzând cu 17% în ultimele şase luni în România, potrivit datelor Bloomberg.

    Astfel, România se clasează pe locul 29 în rândul ţărilor luate în considerare de analiza Bloomberg, după preţul litrului de benzină.

    Ţinând cont, însă, şi de salarii, România se plasează în clasamentul denumit “suferinţă la pompă” pe locul 11 în rândul celor 61 de state analizate.

    Topul ţărilor cu cele mai mari preţuri la benzină este condus de Norvegia, unde un litru de benzină costă 1,96 de euro, fiind urmată de Turcia (1,79 euro) şi Hong Kong (1,72 euro).

    În funcţie de preţ, România se află între Croaţia (1,31 euro pe litru), locul 28, şi Chile (1,26 euro pe litru), locul 30. Preţul unui litru de benzină este mai mic decât în România în ţări ca Lituania (1,29 euro pe litru) şi Estonia (1,21 euro pe litru).

    În schimb, în Cehia (1,33 euro pe litru), Grecia (1,5 euro pe litru), Slovacia şi Slovenia (1,42 euro pe litru), benzina costă mai mult decât în România.

    Organizat după “suferinţa la pompă”, clasamentul Bloomberg este condus de Pakistan, unde pentru cumpărarea unui litru de benzină este necesară o treime din venitul mediu zilnic, care se situează la 3,55 dolari (2,8 euro).

    Ţările care completează topul zece sunt India, Filipine, Indonesia, Turcia, Thailanda, Bulgaria, Africa de Sud, Nigeria şi China.

    În Bulgaria, un litru pe benzină costă 1,19 euro, mai puţin decât în România, însă clasarea pe poziţia a şaptea în topul “suferinţei la pompă” este determinată de venitul mediu zilnic de 21 de dolari (16,9 euro). Astfel, pentru cumpărarea unui litru de bezină, un bulgar plăteşte 7,07% din venitul dintr-o zi.

    Preţul unui litru de benzină în Ungaria este 1,23 de euro, un ungur acoperind această sumă cu 4,25% din venitul mediu pe zi (locul 16).

    Venezuela ocupă ultima poziţie în ambele topuri, cu un preţ de 0,01 euro pe litru de benzină. Ultima dată când guvernul a încercat să reducă subvenţiile pentru benzină, în 1989, au avut loc revolte în urma cărora au murit sute de oameni.

    În trimestru al doilea al acestui an, când a fost realizat precedentul studiu, România ocupa locul 23 în clasamentul preţurilor la benzină (1,41 euro pe litru) şi poziţia a noua în topul “suferinţei la pompă”.

    Clasamentul The Bloomberg Gas Price Ranking analizează 61 de ţări, luând în calcul preţul mediu al benzinei şi “suferinţa la pompă”, care măsoară procentul din venitul mediu zilnic necesar pentru cumpărarea unui litru de benzină sau a unui galon de benzină. Datele sunt valabile pentru trimestrul al patrulea din acest an.

  • Isărescu: Alcoolul şi tutunul se vor ieftini anul viitor, dar se va scumpi benzina

    “La produsele din tutun şi băuturi alcoolice avem creşteri în 2014 şi scăderi în 2015. Sunt legate de faptul că tot programul de accizare a fost îndeplinit, deci nu mai vedem aici probleme deosebite”, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial privind inflaţia.

    Pe de altă parte, Isărescu a precizat că nu are indicaţii de la Ministerul Finanţelor privind construcţia bugetară sau alte măsuri fiscale, dar banca centrală încorporează în modele numai evoluţiile certe care decurg din actele normative în vigoare.

    Ulterior, reprezentanţii BNR au precizat că prognoza se bazează pe legislaţia în vigoare, care prevede calculul accizei prin indexarea cursului de schimb de la 1 octombrie 2013 cu rata inflaţei din ultimele 12 luni, la fel cum s-a procedat şi în acest an.

    Prognoza BNR indică însă o scumpire a combustibililor cu circa 0,3%, în ciuda reducerii accizei, cel ma probabil pe o estimare de creştere a preţului internaţional al petrolului.

    Pentru 2015, banca centrală a revizuit în scădere cu 0,8% prognoza de inflaţie, de la 3% în august la 2,2%.