BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Ce ne aşteaptă în 2018? „Este o iresponsabilitate care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“.

    „Am mai trecut prin perioade în care s-au fă­cut abuzuri, dar nu în halul acesta în care să se dea astfel de salarii. Este o iresponsabilitate, o aro­ganţă şi o mitocănie care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii spe­cia­le şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“, a spus Radu Furnică, pre­şedintele com­pa­niei de exe­cu­tive search Leader­ship Deve­lop­ment Solu­tions. El amin­teşte de fap­tul că România se află în­tr-o situaţie simi­la­ră cu cea a Greciei de di­na­in­te de criza financiară glo­ba­lă, un­de locuitorii încă su­fe­ră de pe urma irespon­sabili­tăţii politicienilor.

    În 2009, cu un an înainte de tăie­rea cu 25% a salariilor bugetarilor în timpul gu­ver­nă­rii conduse de Emil Boc, salariile bugetarilor repre­zentau 9,5% din PIB.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Primarul acestui oraş din România vrea ca nunţile să se încheie la 12 noaptea

    Primarul Reşiţei a declarat că s-a inspirat din ce se întâmplă în ţările dezvoltate, iar această decizie va fi în beneficiul tuturor.

    “În ţările civilzate nu există aşa ceva. Lumea stă până la 12 noaptea şi se duce acasă. Pentru restaurante nu se schimbă nimic, pentru că au aceleaşi meniuri, doar că în loc să se pornească de la opt seara, se porneşte de la două de la trei după-amiaza. Pentru angajaţii din restaurante e mai bine, în sensul că nu stau noaptea. Pentru mire şi mireasă e excelent, că nu stau, cu picioarele umflate în pantofi, până la şase dimineaţa după ultimii beţivani care au rămas în sală. Pentru cei care vin la nuntă au timp să celebreze, nu trebuie să stea până dimineaţa. La ora unu noaptea toată lumea rezonabilă pleacă şi acum acasă”, a afirmat primarul Reşiţei, scrie realitatea.net

     

  • Unu din zece angajatori spune că va menţine salariile nete, dar nu prin creşterea brutului, ci prin alte beneficii. ”Este foarte multă incertitudine după modificările fiscale”

    Patru din zece firme (37%) aşteaptă un răspuns de la sediul central pentru a vedea ce decizie legată de salarii vor lua începând cu 2018, ca urmare a adoptării noilor modificări fiscale de către guvern, relevă un studiu realizat de Adecco, jucător de pe piaţa resurselor umane.
     
    Aproape jumătate (45%) dintre partenerii Adecco au în plan să menţină salariile nete ale angajaţilor la acelaşi nivel, indiferent dacă vor avea sau nu costuri suplimentare, iar jumătate dintre respondenţi consideră că noile modificări fiscale vor avea un impact negativ asupra companiei în care îşi desfăşoară activitatea.
     

  • Ce se întâmplă cu tichetele de masă, beneficii extrasalariale preferate de angajatori şi angajaţi

    „Trei din patru angajaţi care primesc tichete de masă le consideră ca fiind esenţiale pentru ei. Companiile care îşi motivează salariaţii prin tichete valorice se declară în proporţie de 96% mulţumite şi foarte mulţumite de sistemul de tichete, pe care îl apreciază pentru că este uşor de implementat şi aduce beneficii importante. Patru din cinci angajatori care acordă tichete valorice consideră că tichetele de masă sunt esenţiale pentru bunul mers al afacerii”, potrivit studiului realizat de GfK România, la solicitarea Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET).

    Conform sursei citate, la 20 de ani de la introducerea pe piaţa din România, tichetul de masă este considerat de către angajaţi drept un beneficiu valoros şi o componentă esenţială a pachetului salarial. Tichetul de masă înseamnă pentru salariaţi creşterea puterii de cumpărare (77% dintre respondenţi), sprijin pentru achiziţia de alimente (66% dintre respondenţi), motivare crescută la locul de muncă (63% dintre respondenţi) şi hrană de calitate mai bună (31%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un angajat Auchan România

    Începând cu luna noiembrie, Auchan a lansat o nouă grilă salarială pentru funcţia de operator vânzări polivalent ce asigură o creştere a salariului de 30%, anunţă compania printr-un comunicat de presă

    Ca urmare a aprobării noilor prevederi de modificare a Codului Fiscal, ce vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, Auchan se angajează să păstreze intacte interesele salariale ale celor 10.000 de angajati ai săi.

    Mai mult, începând cu data de 1 noiembrie 2017, anterior modificărilor legislative, Auchan Retail România a lansat o nouă grilă salarială pentru funcţia de operator vânzări polivalent oferind, pentru angajaţii cu minim 1 an vechime în companie, un salariu brut de 2300 de lei ceea ce înseamnă un salariu net de 1634 de lei. La acest salariu se adaugă tichete de masă în valoare de 300 de lei pe lună, aducând venitul net la aproape 2000 de lei. Aceasta reprezintă o creştere de peste 30% comparativ cu salariul unui lucrător comercial al cărui salariu brut este de 1700 de lei, respectiv 1233 de lei net.

    Modificările aduse de Auchan grilei de salarizare au menirea, conform reprezentanţilor Auchan, să permită tuturor lucrătorilor comerciali şi casierilor, care doresc să devină operatori vânzări polivalenţi să beneficieze de o creştere salarială importantă. Programul de polivalenţă a fost lansat, pentru inceput, în oraşele: Bucureşti, Timişoara, Cluj, Sibiu, Galaţi şi Ploieşti, urmând ca în prima parte a anului viitor să fie implementat în toate magazinele Auchan.

    De asemenea, pe lângă veniturile din salariu, angajaţii Auchan primesc de tichete de masă, asigurare de sănătate şi de viaţă, prime, ajutoare pentru evenimente deosebite etc. Astfel, pentru toţi angajaţii care au cel puţin 1 an vechime în companie, valoarea nominală a tichetului de masa este de 15 lei, suma maximă prevăzută de legislaţia în vigoare. În plus, în 2018 va fi adăugată în pachetul de beneficii şi o asigurare stomatologică.

    Auchan Retail România operează 33 de hipermarketuri şi 6 magazine de proximitate MyAuchan. Reţeaua are peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, circa 10.000 de angajaţi, o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro în 2016.

  • Compania din România care dă ŞASE prime diferite pentru angajaţi pe lângă salariu şi tot nu găseşte oameni

    „Din păcate, deficitul de personal este o problemă cu care ne confruntăm dintotdeauna. Ne pare rău să constatăm, din ce în ce mai frecvent, că persoanelor le lipseşte dorinţa de a lucra şi vin cu motivaţii care pentru noi sunt de neînţeles. Tocmai de aceea, pentru a încerca să-i motivăm, apelam la o serie de beneficii cum ar fi: prime de prezenţă, prima de producţie, prima pentru orele de noapte, prima de calitate, prime de Paşte şi de Crăciun, tichete de masă, transport gratuit, tichete de masă din prima zi“, a spus Luiza Matras, şef birou administrativ în cadrul companiei de producţie şi asamblare a maselor plastice Termostampi Rom, care are 104 angajaţi în Zona Liberă Curtici. Compania este în plină expansiune şi caută în continuare personal, în special muncitori.

    Citeşte continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Plăţile electronice ar putea aduce beneficii de până la 470 mld. dolari în 100 dintre marile oraşe ale lumii

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

    Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

    • Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
    • Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
    • Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

    „Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

    Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

    „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele. 

    Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar.

    Companiile, autorităţile publice şi consumatorii din Bucureşti ar obţine beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor realizate în capitală.

    Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari. Roubini Thoughtlab este o companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, care a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale.

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România. 

  • Manageri din 20 de companii oferă exemplu de obiceiuri alimentare sănătoase

    În Romania, afectiuni cronice precum hipertensiunea, diabetul sau bolile cardiovasculare sunt la cote alarmante, iar una din principalele cauze este nutritia incorecta, generata de obiceiuri alimentare nesanatoase.

    “În păstrarea stării de sănătate, obiceiurile alimentare au o importantă la fel de mare ca şi calitatea alimentelor. Renunţarea sistematică la micul dejun, mâncatul în fugă la prânz şi excesele la cină sunt puternic destabilizatoare pentru organism. Mâncatul la birou (aşa numitul “desk-dining”), un fenomen din ce în ce mai întâlnit, este nociv atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru sănătatea mentală, întrucât este un factor agravant în alienare socială şi depresie”, spune Dr. Alin Popescu, medic primar medicina sportivă, cu multiple preocupări în domeniul nutriţiei şi în promovarea unui stil de viaţă sănătos.

    #Haila1laMasă ! – Lead by Example este campania prin care Edenred şi partenerii săi arată prin puterea exemplului personal că pauza de prânz nu este un lux, ci un obicei simplu dar absolut necesar pentru o viaţă echilibrată si sănătoasă.Conform studiilor Edenred, 56% dintre angajaţii din România acordă mesei de prânz mai puţin de 30 de minute, Desi se văd uşoare imbunătătiri în ultimii ani, situatia în România diferă încă major fată de tări precum Belgia, Spania, Suedia sau Franta (unde doar 23% dintre angajati alocă mai putin de 30 de minute pauzei de prânz).

    Pentru a-si inspira si motiva colegii si echipele să profite de pauza de prânz si să-si asigure astfel sansele la o viată sănătoasă, în săptămâna 18 – 22 septembrie, manageri de top din Edenred şi din companiile partenere au investit in fiecare zi timpul necesar  pentru o pauză de prânz departe de birou. Singuri, împreună cu colegi, clienţi sau parteneri de afaceri, cei 20 de manageri si-au alocat timpul necesar pentru a manca la prânz.

    La restaurant, la bucătăria sau cantina firmei sau în parc, managerii participanţi la campania Hai la 1 la masă ! – Lead by Example  au folosit cu adevărat pauza de prânz pentru un moment de relaxare, pentru a se reconecta cu ei însisi sau cu cei din jur si pentru a-si realimenta energia pentru tot restul zilei.

    Exemplul personal al managerilor din companiile partenere Hai la 1 la Masa ! – Alstom, Eurest, Food Panda, Groupama, Kaufland, Macromex, Marco Polo Cee, Mastercard, Mcguire Woods, Novotel, Romania Hypermarche (CORA), Salad Box, Sanador sau UTA Romania – a fost difuzat către mai mult de 60.000 de membri ai retelelor sociale si va continua să fie amplificat prin evenimente organizate de Edenred până la sfârsitul anului.

    „Sunt impresionată de mobilizarea partenerilor nostri si de generozitatea de a-si pune exemplul personal în sprijinul unei initiative pentru sănătatea angajatilor. O viată echilibrată are ca element important pauza de pranz, care trebuie incurajată în special pentru populatia activă, acei aproximativ 5 milioane de români care sunt angrenati pe piata muncii si care, prin activitatea lor, tin economia in miscare si duc Romania înainte”, declară Dana Sintejudean, Deputy CEO al Edenred România.