BusinessMagazin

Tag: autostrada

  • Un bărbat a condus un scuter peste 200 de km pe autostradă folosind telefonul pe post de far

    În jurul orei 1:20 dimineaţa, un poliţist din statul Maine l-a tras pe dreapta pe bărbatul în vârstă de 26 de ani, pe Maine Trunpike, la mila 3, după ce a văzut că scuterul lui nu are faruri.
     
    Bărbatul i-a explicat poliţistului că a călătorit 210 km, din New Bedford, Massachusetts, către Kittery, Maine, folosind doar telefonul în locul farurilor. Şoferul nu avea permis de conducere valid, iar scuterul nu era înregistrat, potrivit Palm Beach Post.
     
    Este ilegală conducerea mopedurilor şi scuterelor pe Maine Trunpike sau pe orice altă autostradă dintre state.
     

  • FOTO | România mai are încă 16 km de autostradă. Recepţia pentru lotul 4 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost semnată

    Potrivit unor surse oficiale, specialiştii CNIAR, beneficiari ai lucrărilor, au fost mulţumiţi de modul în care constructorul a realizat tronsonul şi a semnat actele de recepţionare.

    În următoarele ore urmează inspecţia tehnică în vederea recepţionării pe lotul 3 al Autostrăzii.

    La începutul anului, pe lotul 3 s-a mai făcut o inspecţie în vederea recepţiei, însă CNAIR a constatat probleme legate de aderenţă, planeitate şi grosime a asfaltului.

    Pe loturile 1 şi 2 s-a lucrat mai încet, acestea sunt în execuţie de trei ani, iar stadiul fizic este de aproape 50%.

    Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj.

    Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOTO | România mai are încă 16 km de autostradă. Recepţia pentru lotul 4 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost semnată

    Potrivit unor surse oficiale, specialiştii CNIAR, beneficiari ai lucrărilor, au fost mulţumiţi de modul în care constructorul a realizat tronsonul şi a semnat actele de recepţionare.

    În următoarele ore urmează inspecţia tehnică în vederea recepţionării pe lotul 3 al Autostrăzii.

    La începutul anului, pe lotul 3 s-a mai făcut o inspecţie în vederea recepţiei, însă CNAIR a constatat probleme legate de aderenţă, planeitate şi grosime a asfaltului.

    Pe loturile 1 şi 2 s-a lucrat mai încet, acestea sunt în execuţie de trei ani, iar stadiul fizic este de aproape 50%.

    Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj.

    Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara ”vecină” care a reuşit să ajungă de la 800 de km de autostradă în 2004, la 3.200 de kilometri în 2016. Ce face România în acest timp?

    De la 800 de kilometri, cât număra reţeaua de drumuri expres şi autostrăzi din Polonia în 2004, totalul a ajuns la 3.200 de kilometri în 2016, iar în prezent reţeaua completă cumulează peste 3.500 de kilometri de infrastructură rutieră de transport rapid, modernizată în special cu fonduri europene.
     
    „Am înregistrat însă şi întârzieri, din cauza anulării unor contracte sau din cauza unora dintre contractori. Alteori, unii dintre ei nu au livrat ceea ce trebuia. Investiţiile majore de acest tip presupun implicarea unor companii mari, cu multă experienţă“, spune Michal Perlinski, directorul departamentului de Programe Rutiere din cadrul Ministerului Infrastructurii din Polonia.
     
    Reţeaua de peste 3.500 de kilometri nu este însă completă, deoarece nordul ţării nu este legat de sud. De aceea, guvernul polonez a anunţat că are în plan investiţii de 142 de miliarde de euro în infrastructura de transport până în 2030. Autorităţile intenţionează să extindă reţeaua de drumuri până în 2025 cu peste 3.262 de kilometri, pentru care ar fi necesari 31,6 miliarde de euro, potrivit autorităţii naţionale pentru drumuri.
     
    Planul include construirea a 252 de kilometri de autostradă, 2.640 de kilometri de drum rapid şi 370 de kilometri de drum de centură. În 2017, Polonia a deschis circulaţiei peste 340 de kilometri de drum naţional. „Avem o strategie naţională, cu un orizont de timp până în 2030. Pen­tru că suntem membri ai Uniunii Europene, tre­buie să respectăm anumite standarde în ceea ce pri­­veşte calitatea construcţiilor“, mai spune Michal Perlinski.
     

  • Firea anunţă că Podul peste Şos.Virtuţii e aproape gata. Ce se întâmplă cu cea mai importantă parte

    „Traficul reprezintă, în momentul de faţă, cea mai serioasă problemă a Bucureştiului. Timp de 25 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru a se contracara efectul creşterii exponenţiale a numărului de vehicule care circulă în Capitală. De aceea, în primii doi ani de mandat ne-am concentrat eforturile în această direcţie, proiectele legate de trafic fiind, alături de cele din sănătate, prioritare pentru Primăria Capitalei, fapt reflectat şi în modul de alcătuire a bugetului Municipalităţii. Reînnoim parcul RATB cu 400 de autobuze noi, ultramoderne, am finalizat obiective de infrastructură foarte importante, care stagnau de ani de zile”, a precizat, miercuri, Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă.

    Printre măsurile pe care Gabriela Firea a afirmat că le-a luat pentru fluidizarea traficului se numără şi construirea Podului hobanat peste Şoseaua Virtuţii din Capitală, despre care spune că este finalizat în proporţie de 85,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, cere accelerarea proiectului autostrăzii Sibiu-Piteşti

    Ministrul Transporturilor, Lucian Şova a discutat marţi cu grupul de lucru pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor de transport rutier, în cadrul Subcomitetului Sectorial de Transport POIM 2014-2020, despre urgentarea proiectului construcţiei autostrăzii Sibiu-Piteşti, potrivit unui comunicat de presă al MT.

    Ministrul Lucian Şova a cerut o decizie rapidă pentru stabilirea strategiei de implementare a proiectului autostrăzii Sibiu-Piteşti. Pentru urgentarea proiectului, ministrul a propus o întâlnire, săptămâna viitoare, cu experţii Jaspers şi cu experţi români pentru clarificarea aspectelor geotehnice ale proiectului.

    Au fost prezentate traseul şi stadiul pregătirii proiectului şi au fost abordate aspecte privind finanţarea şi implementarea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ce spune Banca Mondială despre proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov: Am aflat din presă că guvernul renunţă la parteneriatul de 35 de milioane de euro cu noi. Nu au discutat cu noi încă

    Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria spune că instituţia financiară a aflat „din presă” decizia guvernului României de a renunţa la parteneriatul pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov.
     
    „Noi am aflat din presă că guvernul a renunţat la parteneriatul cu noi pentru acest proiect. Urmează să discutăm cu ei”, spune Tatiana Proskuryakova.

    Săptămâna aceasta, ministrul transporturilor, Lucian Şova, a declarat că în construcţia autostrăzii Ploieşti-Comarnic-Braşov „nu avem niciun contract” cu Banca Mondială, enumerând motive pentru care ar fi mai oportună varianta parteneriatelor public-private.

    „Noi stabilisem un acord prin care să oferim finanţare de 35 de milioane de euro. Aceşti bani nu erau pentru construcţia propriu-zisă ci pentru a crea o infrastructură de finanţare pentru a atrage mai repede fonduri europene şi alţi investitori, în vederea construcţiei autostrăzii”, adaugă Proskuryakova.

    Una dintre problemele pe care le identifică Banca Mondială în privinţa României este reprezentată de „cadrul instituţional” şi de faptul că „nu ducem lucrurile până la capăt”.

    „Problema este că trebuie stabilite obiective şi urmate până la capăt (…) Am înţeles că guvernul vrea să folosească un studiu de fezabilitate din 2005 pentru acest proiect, iar acest studiu nu cred că ar mai fi valabil”.

    Lucian Şova spune că acest parteneriat pe proiect cu Banca Mondială a fost o „intenţie” a fostului premier Mihai Tudose.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce se va întâmpla cu cea mai aşteptată AUTOSTRADĂ din România. Teodorovici confirmă RENUNŢAREA la proiectul cu Banca Mondială

    “Într-un proiect nu e importantă sursa de finanţare, este important să faci acel proiect, iar guvernul, prin Ministerul de Finanţe, să aleagă cea mai facilă, utilă, ieftină sursă de finanţare. A fost o discuţie cu cei de la Ministerul Transporturilor. Dânşii (n.r. ministerul Transporturilor) au găsit o variantă mai rapidă de a face lucrurile să se întâmple pe acest sector Comarnic – Braşov. Nu este importantă partea de finanţare, este importantă calea de a implementa un astfel de proiect”, a declarat Eugen Teodorivici, ministrul Finanţelor, la Constanţa.

    Acesta a mai spus că ministerul de Finanţe este singurul care trebuie să discute cu un finanţator. “Nu este niciun fel de discuţie, scandal. Banca are regulile sale ca finanţator, care poate nu sunt aceleaşi cu cele pe care un parteneriat public privat le impune”, a afirmat Teodorovici.

    Banca Mondială (BM) a transmis, la solicitarea MEDIAFAX, că „nu a primit o notificare oficială din partea Ministerului Transporturilor privind colaborarea pentru autostrada Ploieşti-Braşov”, după ce ministrul Lucian Şova anunţase renunţarea la unitatea de proiect administrată împreună cu BM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde străzile vor fi pavate cu panouri solare, iar preţul unui kilometru poate fi de aproape trei ori mai ieftin decât preţul unui kilometru de autostradă din România

    Efortul are ca miză promovarea capitalei japoneze ca oraş ecologic, atât în ţară cât şi afară, cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2020, scrie The Independent.
     
    În mai, o astfel de şosea a fost instalată într-o parcare a unui magazin Seven-Eleven din Sagamihara, Prefectura Kanagawa.
     
    Deasupra panourilor este un material special care să asigure durabilitatea, făcând posibilă deplasarea autovehiculelor. Un astfel de demers nu este nou, străzi solare fiind construite şi în Franţa şi în pistele pentru biciclişti.
     
    Oficialii au în vedere mai mult decât promovarea oraşului pentru Olimpiadă. Şi-au propus ca până în 2030, consumul de energie din Tokyo să fie acoperit în proporţie de 30% de energie regenerabilă, comparativ cu ţinta pentru 2016 de 12%.
     
    De asemenea, autorităţile au precizat că nu există restricţii în termeni de localizare pentru instalarea sistemului de străzi solare, ceea ce creşte posibilităţile de expansiune a energiei regenerabile.
     

  • Două TRONSOANE MARI de AUTOSTRADĂ devin istorie în România. Un lider politic a dezvăluit TOTUL.”Este strigător la cer”

    Ludovic Orban a declarat, într-o conferinţă de presă la Hunedoara, că în actualul exerciţiu bugetar nu vor fi realizate tronsoanele autostrăzii Sibiu – Piteşti şi nu va fi finalizat nici tronsonul Lugoj – Deva.

    „E inadmisibil ce au făcut cu tronsonul Lugoj – Deva, e ceva strigător la cer. Eu nu înţeleg cum au reuşit să blocheze într-un asemenea hal proiectele astea. Tronsonul trebuia să fie gata în 2014 – 2015. Suntem în anul 2018 şi nu s-a reuşit legătura aceasta. Sibiu – Piteşti (autostrada – n.r.), uitaţi! Vă spun de acum: nu vor fi realizate trosoanele autostrăzii Sibiu – Piteşti în actualul exerciţiu bugetar pentru că nu au respectat câteva condiţii ale Comisiei Europene.

    Corina Creţu, comisarul lor, membru PSD, a spus cu subiect şi predicat. Nu au luat acord de mediu pe cele cinci tronsoane. Nu au respectat condiţiile solicitate de consultanţii Comisiei Europene, referitoare la reactualizarea studiului de fezabilitate, au schimbat procedura de licitaţie, care încalcă normele europene în materie de achiziţii publice. În actualul exerciţiu financiar nu cred că vom face nicio tragere pe niciun tronson, ceea ce este o crimă împotriva dezvoltării economice a României”, a spus preşedintele PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro