BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • „Sclavia modernă“ din abatoarele germane devenite focare de Covid, expusă de presă ani la rând şi ignorată de autorităţi, este preţul real al cărnii ieftine din magazinele Germaniei

    Abatoarele germane devenite focare de COVID-19 în plină pandemie au adus în atenţia lumii condiţiile pre­ca­re de lucru şi cazare pe care le gă­sesc acolo angajaţii, în marea lor ma­jo­ritate veniţi din Europa de Est, inclusiv din Ro­mânia. Un reportaj realizat de Deutsche Welle a ex­pus „sclavia modernă“ din industria cărnii din Ger­mania.

    Însă această „sclavie“ a fost adusă la cunoştinţă publicului şi autorităţilor germane şi acum trei ani, şi acum şapte ani, românii fiind actori principali.

    În 2017, tot Deutsche Welle, una dintre cele mai cu­noscute instituţii de media din Germania şi Eu­ropa, scria despre condiţiile de lucru şi de viaţă ale stră­inilor care muncesc în industria cărnii, importantă pen­tru economie – Germania este cel mai mare pro­du­cător de carne de porc din Europa şi al doilea cel mai mare exportator de carne de porc din UE pe pie­ţe­le din afara UE. Atunci, dintre aceşti lucrători apro­xi­ma­tiv 20.000 erau români, potrivit estimărilor sin­di­catelor. DW scria despre chiria exorbitantă de aproa­pe 2.000 de euro pe lună pe care est-europenii erau ne­voiţi s-o plătească pentru cazarea furnizată de fir­ma care i-a angajat. Unii dintre ei le-au spus jurna­liş­ti­lor că împart apartamente de două dormitoare cu până la nouă alte persoane, că mai plăteau şi între 50 de euro şi 100 de euro pe lună pentru echipamentul de lucru, cum ar fi uniforme şi cuţite, şi că nu li se ofe­rea opor­tunitatea de a învăţa germana. Astfel, ei nu se pu­teau plânge autorităţilor când acestea făceau ve­ri­fi­cări. Nu beneficiau nici de asigurare medicală şi nici de ajutor de şomaj deoarece firma care i-a an­ga­jat, un sub­contractor, anula şi schimba tot timpul con­tra­c­te­le. Prin urmare, lucrătorii nu figurau ca plătitori de con­­tribuţii la sistemul de asigurări sociale al Ger­ma­niei.

    „Sclavi cu salarii în abatoarele germane“, titra în iunie 2013 ziarul Suddeutsche Zeitung. „Industria căr­nii exploatează sistematic muncitorii est-euro­peni“, scria în anul următor Die Zeit.

    În vara anului 2012 o altă dramă atrăgea atenţia lumii asupra muncii în abatoarele germane: în iunie falimenta firma de subcontractare Global Dienst­leis­tungs, care angajase în condiţii dificile 170 de nemţi, români, cehi, slovaci, polonezi, unguri şi brazilieni la aba­torul Waldkraiburg din Bavaria. Oamenii au fost preluaţi de două firme noi, care le-au oferit doar

    24 de ore pentru a semna noi contracte. Unul dintre lucră­tori a povestit că altenativa era să plece de acolo, să rămână fără loc de muncă şi venit pentru familia adusă în Germania. Abatorul Waldkraiburg apar­ţi­nea grupului olandez VION, care avea ca motto „Pasiune pentru mâncare mai bună“.

    Drama a expus faptul că în Germania era o prac­ti­că comună în anumite industrii folosirea sub­con­tractorilor pentru recrutarea personalului în UE, pre­fe­rabil din Europa de Est, mai ales pentru munci se­zoniere, potrivit UEbusiness. Muncitorii erau an­ga­jaţi în ţara de ori­gine şi transferaţi în Germania, care abia în 2015 a intro­dus salariul minim pe economie. Sub regulile UE, lucrătorii detaşaţi ar fi trebuit să primească salarii comparabile cu cele din ţara unde muncesc, iar asi­gu­rările sociale să fie plătite în ţara de origine. În realitate, salariile erau mult mai mici. Acum, în contextul pandemiei, numărul de abatoare germane devenite focare de COVID-19 s-a mărit la trei, majoritatea celor infectaţi fiind români şi bulgari. Unul aparţine grupului VION. Ministerul muncii din Germania a explicat că principala cauză sunt con­diţiile de muncă şi înghesuiala din spaţiile de cazare în care locuiesc lucrătorii sezonieri, notează Bloom­berg. Autorităţile din landurile Saxonia Inferioară, Schleswig-Holstein şi Rinul de Nord Westphalia au cerut testarea muncitorilor din abatoare. Jurnaliştii de la DW s-au dus zilele trecute la primul abator devenit focar, fabrica Coesfeld a companiei West­fleisch, închisă temporar pe 8 mai la ordinul au­to­rităţilor, pentru a vedea ce se întâmplă acolo. O ins­tanţă de judecată care a respins o cerere de ur­genţă din partea companiei pentru menţinerea abatorului în funcţiune a menţionat probleme în a ţine o distanţă de cel puţin 1,5 metri între angajaţi şi folosirea incorectă a măştilor de faţă. Până luni, aproape 250 de lucrători de la Coesfeld au fost testaţi pozitiv pentru SARS-CoV-2. Când echipa DW a ajuns la faţa locului, nimic nu arăta că spaţiile de cazare pentru muncitori ar fi fost puse în carantină.

    „Nicio notificare oficială, niciun semn, nici măcar scris de mână, nimic.“ Oamenii circulau liber. Anne-Monika Spallek, purtătoare de cuvânt a Partidului Verzilor din Coesfeld, a explicat că nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru condiţiile de sănătate şi securitate pentru angajaţi. „Problema a fost împinsă înainte şi înapoi între autorităţile locale, regionale şi statale“, nimeni nefăcând nimic. Unul din motive, sus­pectează ea, este faptul că lucrătorii est-europeni de la Westfleisch sunt angajaţi oficial de un subcontractor, autorităţile de sănătate pu­blică intervenind doar după ce au apărut primele infecţii. Spallek nu crede că firma subcontractoare a luat măsuri pentru prevenirea infectării în spaţiile de cazare ale muncitorilor. „Aceia forţaţi să trăiască în caran­tină ar fi trebuit să primească mâncare şi alte bunuri esenţiale şi nu să fie nevoiţi să se ducă la cum­părături“, a explicat Spallek. Pe site-ul web al Westfleisch scria la acea dată că tuturor muncitorilor infectaţi cu SARS-CoV-2 şi celor care au intrat în contact cu ei li s-a cerut să se autoizoleze în lo­cuinţe. În timpul reportajului au ajuns la căminele lu­crătorilor şi autorităţile, cu costume de protecţie şi tot tacâmul, pentru a testa oamenii.

    O femeie care locuieşte peste drum de căminele mun­citoreşti a spus că autorităţile au reacţionat lent şi că simte simpatie pentru străinii care lucrează la fa-brica de carne. „Sunt oameni săraci, aduşi să stea în condiţii sărăcăcioase şi exploataţi.“

    Preţurile cărnii din Germania erau în scădere înainte de pandemie, atât de mult încât producătorii s-au scandalizat. În statisticile UE, indicele de preţ al cărnii din Germania, raportat la paritatea puterii de cumpărare, este apropiat de media UE, dar el nu diferenţiază între diferitele tipuri de carne. În statisticile privind preţurile la producătorii de carne de porc, cele din Germania sunt comparabile cu cele din România. Preţurile mici reflectă o TVA redusă, dar şi costurile reduse de producţie „ adică cu forţa de muncă. „Sclavia modernă“ despre care scrie DW este preţul real al cărnii ieftine din magazinele germane.

  • Pandemia de coronavirus ar fi aruncat în şomaj 80 de milioane de chinezi, de trei ori mai mult decât cifrele furnizate de autorităţile de la Beijing

    Pandemia a stârnit haos timp de câteva săptămâni pe teritoriul Chinei, provocând daune tot mai grave asupra celei de-a doua economii a lumii, scrie CNN.

    Numărul real al celor care şi-au pierdut locul de muncă este greu de estimat. Datele furnizare de Beijing sunt cunoscute ca fiind opace, iar rata oficială a şomajului – care ia în calcul doar zonele urbane – abia a crescut de la 4% la 5% în ultimii ani.

    Însă chiar şi cifrele oficiale au început să înregistreze creşteri. Rata şomajului atingea 5,9% în luna martie, după ce cu o lună înainte ajungea la 6,2%. Procentul actual implică faptul că 27 de milioane de oameni nu au loc de muncă, potrivit unor calcule CNN Business folosite cu ajutorul datelor furnizate de guvernul chinez.

    „Rata şomajului din China ar putea fi drastic subevaluată. Este neobişnuit să raporteze datele proaste. Având în vedere faptul că guvernul schimbă frecvent cifrele, situaţia reală ar putea fi mult mai rea”, a declarat Willy Lam, profesor adjunct al Centrului Chinez de Studii din cadrul Universităţii din Hong Kong.

    Data oferite de autorităţile de la Beijing nu includ oamenii din comunităţile rurale, un număr mare din cei 290 de milioane de muncitori care lucrează peste hotare în sectorul construcţiilor şi alte activităţi prost plătite. Dacă muncitorii din afara ţării ar fi incluşi în calcule, aproximativ 80 de milioane de oameni ar fi putut fi şomeri până la sfârşitul lunii martie, potrivit unui articol publicat luna trecută de Zhang Bin, economist în cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, un think tank deţinut de guvern.

    Alţi experţi spun că numărul de 80 de milioane de şomeri ar fi mult mai aproape de realitate, ceea ce ar însemna că 10% dintre cetăţenii care ar trebui fi angajaţi nu au în prezent loc de muncă, potrivit economiştilor din cadrul Société Générale.

    Creşterea economică din China era deja la cel mai prost nivel din ultimele trei decenii înainte de izbucnirea pandemiei care a aruncat ţara către cea mai mare contracţie din 1976 încoace.

     

  • ​Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus a trecut de 15.000 de persoane, cu 320 de noi cazuri în 24 de ore

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 15.131 persoane, cu 320 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, informează Grupul de comunicare strategică.



    În total sunt 6.912 persoane vindecate care au fost externate.



    Suceava are peste 3.100 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 1.400 de pacienţi.



    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 926 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 245 de pacienţi.



    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 14.300 de persoane, iar alte 20.400 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.



    Autorităţile au prelucrat pân acum 248.056 de teste, faţă de 237.280 prelucrate până ieri, ceea ce înseamnă 10.700 de probe de la zi la zi, un nivel similar cu cel de ieri.

  • ​Asociaţia Şcolilor Particulare din România: Între 30% – 50% dintre grădiniţele private sunt acum în pericol. Este esenţial şi rolul pe care îl jucăm noi în învăţământ

    Asociaţia Şcolilor Particulare din România (ASP) afirmă că deşi decizia autorităţilor de a nu mai deschide şcolile până în septembrie este de înţeles, ea pune în pericol supravieţuirea unităţilor de învăţământ particulare.

    ”Decizia de a nu deschide activitatea acestor instituţii, deşi este complet de înţeles de noi toţi pentru că nu îşi asumă nimeni să pună în pericol sănătatea copiilor şi a părinţilor, pune în pericol existenţa sau supravieţuirea noastră până în septembrie. În încercarea noastră de comunicare cu autorităţile se încearcă identificarea unor soluţii pentru a nu se ajunge la dispariţia a unui procent destul de mare din unităţile de învăţământ particulare. Între 30% – 50% dintre grădiniţele private sunt acum în pericol”, a declarat pentru ZF Adina Stoenescu, reprezentanta Asociaţiei Şcolilor Particulare.

    Ea spune că reprezentanţii unităţilor de învăţământ particulare şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei discută cu privire la soluţiile necesare pentru sprijinirea învăţământului privat.

    ”Se caută soluţii uşor de implementat şi care să asigure supravieţuirea pe perioada suspendării cursurilor. Orice sprijin din partea statului ar putea fi un real ajutor în momentul de faţă. Cred că autorităţile statului înţeleg impactul pe care l-ar avea acest lucru asupra sistemului de învăţământ public. Dacă existenţa învăţământului particular stă sub semnul întrebării, statul trebuie să îşi întărească structura pe care în momentul de faţă nu o are foarte bine stabilizată pentru a absorbi numărul de copii şi de cadre didactice care ar pleca din învăţământul particular”, afirmă reprezentanta Asociaţiei Şcolilor Particulare.

    Una dintre măsurile propuse este de acordarea unei subvenţii pentru unităţile de învăţământ particulare.

    ”Depinde de managementul fiecărei instituţii de învăţământ la ce foloseşte subvenţia respectivă. Poate fi pentru plata chiriilor, pentru salarii, pentru ce au ei nevoie. Este clar că o subvenţie de la stat nu poate înlocui nivelul încasărilor din taxele de şcolarizare, dar poate să asigure măcar un minimum pentru a supravieţui. În discuţia cu autorităţile s-au luat în discuţie mai multe variante, nu doar susţinerea pentru plata chiriilor. Este mai importantă sprijinirea plăţilor salariilor decât a chiriilor”, spune Adina Stoenescu.

    Dacă cursurile se vor relua în mediul online şi din septembrie, învăţământul privat trebuie să se adapteze şi să meargă mai departe cu acest sistem de învăţământ.

    ”Dacă cursurile vor începe în online şi din septembrie, situaţia va fi mai dificilă pentru grădiniţele private, decât pentru şcoli. Dacă se va lua decizia de a se deschide şcolile tot în online, va trebui să ne adaptăm, să inovăm şi să mergem mai departe cu acest sistem de învăţământ. Este esenţial şi rolul pe care îl jucăm noi în învăţământ în momentul de faţă. Trebuie să inovăm, trebuie să ne adaptăm şi cu siguranţă trebuie să învăţăm să fim şi solidari, dar să şi cerem ajutor”, concluzionează Adina Stoenescu.

     

  • Şcolile nu se mai deschid până la toamnă. Cine suferă cel mai mult când copiii stau acasă?

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, săptămâna trecută, că şcolile, grădiniţele şi universităţile nu se vor redeschide în acest an şcolar, după ce cursurile au fost suspendate din cauza pandemiei de COVID-19. Singurii elevi care se vor întoarce la şcoală vor fi cei care vor susţine examenul de bacalaureat şi evaluarea naţională. Cursurile se vor încheia pe 12 iunie, iar până atunci elevii vor continua orele în mediul online.
    Asociaţiile de părinţi susţin că măsura luată de autorităţi era una previzibilă pentru că părinţii se tem că există un risc mare de contaminare pentru copiii lor dacă se întorc în şcoli.
    „Este o decizie foarte grea pe care autorităţile au luat-o. Indiferent de decizia pe care o luau, întotdeauna ar fi existat oameni nemulţumiţi. Este o decizie previzibilă, majoritatea părinţilor spuneau că nu vor să îşi mai trimită copiii la şcoală de frica de a nu se contamina. Acum sunt 3 milioane de elevi care nu se pot întoarce la şcoală. Pericolul de contaminare există şi după 15 mai, după ce ne vom întoarce la muncă, şi nu va dispărea nici din toamnă. Trebuie să ne învăţăm să trăim cu acest virus şi de aceea trebuie să legiferăm predarea şi evaluarea online”, spune Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP).
    FNAP-IP a susţinut ca evaluarea naţională şi bacalaureatul să fie date în format fizic, spune el, pentru că nu există cadru legal care să permită evaluarea în mediul online. „Unii părinţi spuneau că examenele ar fi trebuit echivalate cu rezultatele şcolare de până acum, dar nota 5 de la o şcoală nu reflectă nota 5 de la o alta. Sunt şi şcoli unde evaluarea se face pe repede înainte. Pentru evaluarea naţională, clasamentul trebuie să reflecte cunoştinţele elevilor. La bacalaureat nu contează atât de mult nota de la examen, contează diploma, pentru că unele facultăţi dau ele examen de admitere, iar altele organizează concursuri pe bază de dosar”, spune Cristache. El crede că impactul financiar cu care se vor confrunta părinţii care se vor întoarce la muncă pe 15 mai, după ce starea de urgenţă va trece, este o mare problemă.
    „Pe lângă părinţii care va trebui să se întoarcă la muncă şi va trebui să plătească pe cineva să stea cu copiii, vorbim şi despre creşe şi grădiniţe private aici. Trebuie făcută o excepţie, să găsim o soluţie şi pentru aceştia. Avem probleme şi cu legea 19/2020 pentru că părinţii nu îşi pot încasa banii, cei 75% din salariul mediu brut pe economie, dacă firma are datorii la stat. Teoretic, după ce trece starea de urgenţă nu mai pot beneficia de zile libere plătite pentru a sta cu copiii acasă. Trebuie să discutăm această problemă şi să căutăm soluţii”, crede Cristache.
    Asociaţia „Părinţii cer schimbare” afirmă că decizia autorităţilor de a nu mai deschide şcolile în anul acesta şcolar este una corectă, dată fiind situaţia epidemiologică existentă, însă acum autorităţile trebuie să găsească o serie de măsuri prin care să sprijine părinţii care va trebui să se întoarcă la muncă şi va trebui să plătească pe cineva pentru a supraveghea copiii în acest timp. „Aceasta este o problemă cu care, din păcate, se vor confrunta o parte dintre părinţi. Guvernul poate să gândească programe care să includă fie facilităţi de natură fiscală pentru companiile care acordă zile libere angajaţilor nevoiţi să stea cu copiii acasă, fie să acorde o sumă de bani ca ajutor social părinţilor şi aparţinătorilor care sunt nevoiţi să stea acasă cu copiii, ca efect al acestei situaţii nedorite”, spun reprezentanţii asociaţiei Părinţii cer schimbare.
    În viziunea lor, soluţiile pot fi multiple, dacă se merge pe înţelegere şi colaborare – înţelegere din partea angajatorilor şi colaborare din partea guvernului, care poate să vină cu programe şi dispoziţii care să ajute şi să susţină această categorie socială.
    „Până acum s-a făcut apel la flexibilizarea programului de muncă din partea angajatorilor, la promovarea telemuncii şi a muncii de acasă, acolo unde acest lucru este posibil. Dacă se doreşte ceva, cu siguranţă că se vor găsi soluţiile şi resursele necesare. Credem că, aşa cum au fost ajutate şi alte categorii sociale şi profesionale, acum este timpul ca şi părinţii să fie ajutaţi, şi prin ei copiii. Ajutând acum părinţii şi copiii, sprijinim de fapt educaţia şi viitorul acestor copii. Nu ne permitem o altă generaţie uitată pe lista de priorităţi ale guvernanţilor”, spun aceştia. Asociaţia Şcolilor Particulare (ASP) consideră că decizia autorităţilor de a închide toate unităţile de învăţământ până în luna septembrie condamnă majoritatea unităţilor particulare de învăţământ la faliment. Asociaţia a creat o petiţie prin care cere sprijin pentru susţinerea financiară a grădiniţelor şi şcolilor particulare.
    „Părinţi, profesori, elevi, solicităm guvernului sprijin pentru susţinerea financiară a grădiniţelor şi şcolilor particulare. În spatele instituţiilor particulare sunt oameni care au investit în educaţie, sunt oameni care au investit în peste 150.000 de elevi şi preşcolari care au dreptul să îşi continue studiile în condiţii similare după reluarea cursurilor în luna septembrie”, scrie Asociaţia Şcolilor Particulare în petiţie.
    Asociaţia cere guvernului elaborarea unor măsuri specifice pentru a putea realiza în perioada verii tabere, ateliere şi şcoli de vară pentru elevi şi preşcolari. „Astfel părinţii vor avea posibilitatea de a se întoarce la muncă. Amintim că toate recomandările de specialitate subliniază că în septembrie, la revenirea în şcoli şi grădiniţe, se vor lua măsuri exprese de siguranţă a elevilor şi preşcolarilor – cel mai probabil aceleaşi măsuri pe care unităţile particulare de învăţământ sunt pregătite deja să le pună în aplicare de la mijlocul lui iunie sau mai devreme”, mai spune petiţia elaborată de ASP.
    Reprezentanţii grădiniţei private cu predare în limba germană Schnuffelgarten spun că nu vor supravieţui până în septembrie dacă nu vor primi ajutor de la autorităţi.
    „Nu vom supravieţui până în septembrie fără ajutor. Părinţii sună continuu că nu au cu cine lăsa copiii. Angajaţii sunt disperaţi că vor muri de foame. Proprietarii sediilor nu vor accepta să nu fie achitată chiria 6 luni şi va trebui să golim de mobilier şi materiale sediile. Cine va mai putea să o ia de la capăt în septembrie? Părinţii nu mai plătesc taxele din aprilie. Nu ai cum să le ceri bani pentru ceva ce nu prestezi. Şi lor le este greu financiar şi îşi riscă locul de muncă pentru că nu au cu cine lăsa copiii, nu au cum să mai şi plătească”, a declarat Raluca Niţă, managerul grădiniţei private Schnuffelgarten.
    Angajaţii grădiniţei sunt acum în şomaj tehnic, dar managerul instituţiei de învăţământ se întreabă ce se va întâmpla după 15 mai, când vom ieşi din starea de urgenţă şi statul nu va mai deconta şomajul tehnic pentru companii. „Angajaţii sunt în şomaj tehnic, dar se plăteşte foarte greu. De exemplu, şomajul tehnic pentru 16-31 martie a intrat abia azi (27 aprilie – n.red.) în contul firmei şi abia mâine ajunge la angajat. Cum să stea omul peste o lună fără venit? Şi oare vor mai plăti şomaj tehnic după 15 mai? Faceţi ceva să se impună reguli stricte de funcţionare, ca să nu închidem tot. Nu se pune problema aici de câştig, ci doar de supravieţuire”, spune Raluca Niţă.
    Managerul grădiniţei Schnuffelgarten atrage atenţia că salariile din grădiniţele de stat sunt suportate de stat, iar grădiniţele private nu sunt sprijinite deloc.
    „Trebuie făcute demersuri de a nu confunda învăţământul privat cu cel de stat. Cel de stat  nu oferă condiţii securizate în timpul pandemiei, dar salariile sunt suportate de statul român. Sistemul privat se poate pregăti pentru orice măsură potrivită pandemiei (de exemplu grupe de 5 copii), iar angajaţii nu rămân fără loc de muncă. Nimeni nu ne sprijină, doar ne obligă să punem lacătul pe sedii”, afirmă Raluca Niţă.
    În România sunt 1.560 de unităţi particulare de învăţământ, dintre care 46% sunt la nivel preşcolar – adică grădiniţe şi creşe, 14% sunt instituţii de învăţământ primar şi 11% sunt instituţii de învăţământ liceal, conform datelor de pe site-ul Asociaţiei Şcolilor Particulare. Aproape 33% dintre unităţile particulare de învăţământ sunt în Bucureşti, conform aceleiaşi surse.
    Efectele negative ale închiderii şcolilor nu se văd doar în companiile private din învăţământ care se tem că nu vor supravieţui, ci şi în cazul copiilor care s-au plictisit să stea acasă, sunt apatici şi au stări de anxietate.
    „Situaţia asta creează o mare incertitudine printre părinţi şi copii. Cei din clasele a VIII-a vor să vadă cum să organizeze banchetele de final de an, să respecte toate tradiţiile acestea legate de finalul anului şcolar. Ei sunt pe pierdere emoţională din cauza asta. Copiii au asistenţă tehnică, dar sunt singuri şi se plictisesc. Oricât de captivantă este tehnologia, tot relaţiile interumane oferă cele mai mari recompense”, spune Daniela Trubiansky, psihoterapeut de familie şi sistemic şi consilier şcolar. Psihoterapeutul spune că atât copiii, cât şi părinţii erau foarte speriaţi de gândul că anul şcolar ar fi putut fi îngheţat. „Copiii sunt apatici şi anxioşi. Erau timoraţi şi părinţii, şi copiii de frica de a nu se îngheţa anul şcolar pentru că au investit foarte mult în acest an în pregătire, în meditaţii. A fost o uşurare din acest punct de vedere că nu s-a îngheţat anul. Părinţii sunt iritaţi că Ministerul Educaţiei bâjbâie, dar sunt uşuraţi de faptul că se dau examenele”, explică ea.
    Daniela Trubiansky crede că modul în care se ţin acum cursurile online nu este suficient pentru a le oferi o educaţie bună copiilor. „Ce se întâmplă acum este instrucţie, nu este educaţie. Copiilor le place că se trezesc mai târziu, că au o anumită libertate în ceea ce priveşte temele, dar este mult mai mult de lucru. Acum, profesorii aruncă responsabilitatea lecţiilor în curtea elevilor. Noi ne prefacem că facem şcoală, dar nu este ce ar trebui. Ar fi foarte util dacă s-ar investi în educaţia profesorilor, în dezvoltarea lor personală, pentru a îi pregăti mai bine. Acum ei se tem şi de faptul că trebuie să îşi justifice activitatea. A fost o eroare să se vină cu obligativitatea cursurilor online”, afirmă Daniela Trubiansky. Această criză a pandemiei de COVID-19 poate fi şi o oportunitate pentru ca sistemul de învăţământ din România să se schimbe, să se revoluţioneze, susţine psihoterapeutul. „După această situaţie, mi-ar plăcea să nu ne întoarcem în punctul în care eram înainte de pandemie, ci să schimbăm modul în care interacţionăm cu copiii. Îmi doresc ca aceste experienţe să se mute într-o zonă didactică mai distractivă, mai atractivă, mai vie. Este o oportunitate de schimbare, dar trebuie să avem şi un cadru care să o permită de la Ministerul Educaţiei”, explică Daniela Trubiansky.

  • Arome libaneze la un click distanţă

    Pasiunea pentru gusturi şi arome orientale a antreprenorilor Odai Shhab şi Maissam Mrad a fost principalul factor care a contribuit la deschiderea în urmă cu un an a restaurantului cu specific libanez Souk. Chiar şi în vremuri de pandemie, businessul continuă să îşi servească clienţii cu preparate exotice prin intermediul platformei de livrări foodpanda.

    „Ne cunoaştem de multă vreme, amândoi avem rădăcini din Orientul Mijlociu (Liban, Iordania) şi mai mult decât o prietenie puternică încă din vremea liceului. În plus, ne leagă şi pasiunea pentru bucătăria libaneză şi segmentul HoReCa”, povesteşte Odai Shhab, cofondatorul Souk. Restaurantul cu specific libanez nu este primul pariu în antreprenoriat şi nici în zona alimentară al celor doi. Până în prezent, ei au pus bazele unuia dintre cele mai vechi lanţuri de restaurante cu servire rapidă din piaţa locală – Springtime România, precum şi pe ale fabricii de alimente Bunătăţi de Topoloveni.

    Povestea Souk a început în decembrie 2019, cu o investiţie de aproximativ 170.000 de euro. Cea mai mare provocare pe care cei doi antreprenori au întâmpinarea în implementarea acestui nou proiect a fost aceea de a trasa un model de business nou, cu un flux diferit, dar şi publicuri diferite, cu un stil de viaţă şi cerinţe diferite. Prin deschiderea noului brand şi-au propus astfel să facă tranziţia de la segmentul Quick Service Restaurant (QSR) către o nişă cel puţin interesantă în 2020: dine-bar. „Şi am reuşit. Obiectivul a fost de la bun început să ne poziţionăm în piaţă ca un restaurant libanez care nu îţi promite doar calitate, ci şi o experienţă culinară inedită, care se adresează atât cunoscătorilor, cât şi amatorilor de gusturi şi arome orientale.

    Aşa am creat conceptul «Souk: Lebanese Food with a twist», pe care l-am combinat cu o atmosferă urbană şi ambientul contemporan. Meniul l-am creat alături de bucătări recunoscuţi, cu experienţă în bucătăria tradiţional libaneză. Preparatele noastre sunt atent pregătite doar din ingrediente proaspete, iar reţetele au întotdeauna un ingredient secret. De aici şi experienţa gustului autentic libanez, alături de vinuri atent selecţionate şi o gamă variată de signature cocktails.”

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte trei branduri: Springtime România, fabrica de alimente Bunătăţi de Topoloveni şi Souk Restaurants, care deşi este la început, a reuşit să câştige încrederea oamenilor în scurt timp, spun fondatorii. Acestora li se adaugă extensiile de delivery: Souk Express, creat din nevoia de a extinde harta de livrare pentru restaurantul Souk cu un meniu mai restrâns, şi Springtime Delivery, unde în momentul de faţă sunt active pentru segmentul de livrare cu servicii disponibile pentru delivery cinci unităţi. De asemenea, antreprenorii testează acum încă două proiecte pilot: Stubborn Burgers şi linia de catering pentru Bunătăţi de Topoloveni.


    „Souk este proiectul nostru de suflet, unde vrem să împărtăşim cu oamenii experienţa gustului autentic libanez. Ţinem cont de cerinţele clienţilor noştri şi preferinţele lor în materie de gusturi, de aceea în bucătăria Souk adoptăm un stil «fusion libanez», asta înseamnă că preparatele noastre păstrează reţetele autentic libaneze, unde venim cu un mix interesant de «new trendy flavours»”, spune Odai Shhab. Preparatele Souk se adresează atât vegetarienilor, cu o gamă largă de specialităţi libaneze cum ar fi platourile de aperitive mezze reci sau calde, cât şi iubitorilor de specialităţi la grătar, meniul având o varietate de preparate din carne de vită sau berbecuţ, iar aprovizionarea se face de la producătorii locali. Întreaga activitate din bucătărie se petrece sub îndrumarea lui Odai Shhab şi a chef-ului Chaban Ali, bucătar din Liban cu o experienţă de peste 12 ani în bucătăria libaneză.

    În urma măsurilor luate de autorităţi, care a implicat şi sistarea activităţii restaurantelor din piaţa locală, exceptând serviciile de delivery, cei doi antreprenori au păstrat 75% din personal. „Suntem o adevărată echipă şi am ţinut morţiş să ne reinventăm şi la acest nivel, astfel încât să păstrăm un număr cât mai mare de oameni alături de noi. Personalul din bucătărie a rămas activ în proporţie de 100% în această perioadă, iar pentru o parte din restul angajaţilor am creat oportunităţi în zona de preluare comenzi şi livrare.”

    În opinia lui Shhab, pe fondul crizei generate de pandemie – o reală provocare pentru toate businessurile din industrie, ceea ce a făcut diferenţa a fost reacţia de răspuns şi adaptarea la noile condiţii. „În această perioadă ne-am concentrat atenţia asupra ofertelor şi produselor atractive, care nu pot fi preparate acasă. La nivel strategic a fost o mişcare bună, care ne-a ajutat să păstrăm vii atenţia şi cererile oamenilor. De asemenea, contextul actual ne-a forţat să ieşim din zona de confort şi să testăm un concept nou: «ready-to-cook products», care a avut un real succes.” În preajma sărbătorilor pascale businessul a lansat conceptul pilot Souk’s Easter Feast, primul produs fiind „Lamb Roast – Ready-to-cook”, un preparat gata marinat, pregătit să fie introdus direct la cuptor.

    „Am vrut ca oamenii să se bucure de un preparat în stil libanez şi gustul intact al acestuia, chiar de la ei de acasă, fără prea mari bătăi de cap. Practic, alături de instrucţiunile de gătire şi un produs ready-to-cook, oamenii au devenit proprii chefi în bucătăriile de acasă. Conceptul a fost foarte bine primit de clienţii noştri, întrucât stocurile au fost epuizate rapid şi feedback-urile pe măsură”, spune antreprenorul.

    Cu toate că adoptarea stării de urgenţă a fost o măsură care i-a afectat, mai ales că oamenii au început să consume mai mult mâncare gătită acasă, antreprenorul spune că numărul comenzilor nu a scăzut totuşi atât de mult. În momentul de faţă, Souk înregistrează în jur de 50-60 de comenzi pe zi, iar valoare medie a unui bon fluctuează între 80 şi 100 de lei, cele mai cerute produse făcând parte din categoria platourilor mezze şi a specialităţilor la grătar.

    Profilul clienţilor Souk este reprezentat în principal de oamenii cu un nivel ridicat de educaţie, corporatişti sau antreprenori, oameni cu venituri medium-high, familişti sau nu, şi nu în ultimul rând, iubitori ai gusturilor orientale. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, îşi îndreaptă atenţia către o alimentaţie mai sănătoasă, iar printre preferinţe, vor să experimenteze continuu gusturi din bucătăriile cu specific.

    „Contextul pandemiei este un punct de cotitură fără doar şi poate pentru toată lumea – şi la nivel economic, şi la nivel social. Consider că succesul businessurilor din industria noastră şi nu numai, va depinde de capacitatea şi viziunea oamenilor de a se adapta noilor realităţi. Piaţa, cerinţele de pe piaţă şi obiceiurile de consum suferă deja schimbări majore şi acum este mai important ca oricând să fim aproape de consumator, astfel şi adaptarea noastră, a business-urilor va fi mai uşoară. Noi păstrăm o atitudine optimistă în continuare, conformă cu recomandările şi reglementările autorităţilor şi suntem aproape de echipa şi clienţii noştri. La nivel de business, ne vom focusa în continuare pe creşterea segmentului de delivery şi vom păstra, implementa şi testa concepte noi precum produse ready-to-cook. Odată cu relaxarea măsurilor de urgenţă, vom adopta o atitudine conformă cu noile precizări ale autorităţilor în ceea ce priveşte activitatea restaurantelor”, încheie Shhab.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Noua realitate: În doar 24 de ore, peste 2 milioane de australieni au descărcat aplicaţia guvernamentală de urmărire care îi anunţă dacă au intrat în contact cu o persoană infectată, mult peste aşteptările autorităţilor

    În doar 24 de ore, peste 2 milioane de australieni au descărcat aplicaţia mobilă lansată de guvern pentru a-i urmări pe cei care intră în contact cu oameni infectaţi cu COVID-19, mult peste aşteptările autorităţilor, care estimau că va dura chiar şi cinci zile pentru a ajunge la 1 milion de descărcări, potrivit FT.

    Aplicaţia COVIDSafe utilizează tehnologia Bluetooth pentru a înregistra detaliile utilizatorilor care folosesc aplicaţia şi care se apropie la 1,5 metri de telefonul unui alt utilizator. Ca urmare, utilizatorii vor fi notificaţi dacă au stat mai mult de 15 minute în contact apropiat de un alt utilizator care a fost confirmat cu COVID-19.

    Aplicaţia se bazează pe o tehnologie dezvoltată de guvernul din Singapore şi a declanşat preocupări legate de privacy în rândul grupurilor care militează pentru protejarea libertăţilor cetăţeneşti, precum şi criticile unor parlamentari care au spus că nu ar descărca aplicaţia.

    Guvernul din Canberra a încercat să domolească aceste preocupări explicând că informaţiile din aplicaţie vor fi accesibile doar oficialilor din sănătate. Guvernul a mai spus că relaxarea timpurie a restricţiilor ar fi posibilă doar dacă aplicaţia se dovedeşte un succes.

    Australia a raportat nouă cazuri noi luni, cel mai redus număr în mai mult de o lună. În total, Australia a înregistrat 6.720 de cazuri, ,dintre care 5.586 de persoane s-au vindecat. Numărul deceselor se ridică la 83 de persoane.

  • Goana după turişti a început: una dintre cele mai frumose destinaţii turistice din Europa vrea să plătească jumătate din biletele de avion şi chiar si câteva nopţi de cazare doar ca să mergi acolo

    Sicilia va plăti jumătate din preţul biletelor de avion ale turiştilor care vin aici într-o încercare de a revitaliza industria turismului, grav afectată de pandemia de COVID-19, potrivit Daily Mail.

    Guvernul regional ar vrea să plătească de asemenea una din trei din nopţile de cazare ale turiştilor la hotel, precum şi biletele de intrare la muzee şi în situri arheologice.

    Un buget de 50 de milioane de euro a fost alocat acestei scheme de revigorare a turismului, în contextul în care această industrie a pierdut în jur de 1 miliard de dolari în martie şi aprilie.

    Voucherele vor fi disponibile pe site-ul de turism al insulei, potrivit The Times.
    În Italia, 13% din PIB vine din turism, iar ţara este pregătiă de relansarea acestui sector odată ce măsurile de izolare se vor încheia, la data de 4 mai.

     

  • Ordin semnat de Arafat care pune în carantină 600 de persoane. Epidemia de coronavirus s-a răspândit rapid în patru zile

    Autorităţile au instituit carantină într-o zonă din localitatea Cuza Vodă, judeţul Constanţa, fiind vizaţi 600 de oameni. Măsura a fost luată după ce 10 persoane au fost confirmate pozitiv la coronavirus, iar restricţiile în localitate nu sunt respectate.

    Prefectura Constanţa anunţă că începând de marţi dimineaţă, o parte importantă din localitatea constănţeană Cuza Vodă a intrat în carantină, în urma unui ordin semnat de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Raed ARAFAT.
    Măsura a fost luată în urma unei analize de risc efectuate de DSP Constanţa, prin care s-a constatat faptul că în localitate există un risc epidemiologic ridicat.

    În 17 aprilie, o persoană a fost confirmată cu COVID-19, iar la cererea autorităţilor s-a făcut un screening al populaţiei, cu ajutorul jandarmilor constănţeni şi al medicilor de Alte

    9 persoane au fost confirmate cu prezenţa virusului SARS-CoV-2.
    „În analiza de risc prezentată de DSP Constanţa, se menţionează şi faptul că populaţia aflată în arealul propus pentru carantinare nu respectă izolarea la domiciliu şi normele impuse prin Ordonanţele Militare în vigoare. De asemenea, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au luat la cunoştinţă că, în cartierul în cauză, există mai multe cazuri de infecţii respiratorii nedeclarate. În zona carantinată locuiesc circa 600 din cei 3.586 de cetăţeni ai comunei Cuza Vodă. Mai precis, zona delimitată este la nord de strada Vişinului, la est de strada Medgidiei, la sud de strada Salcâmului şi la vest de strada Viorelelor”, se arată în informarea Prefecturii.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ce spun autorităţile franceze despre ieşirea din starea de carantină: „Ridicarea restricţiilor fără o strategie bine definită va duce la o revenire masivă a virusului, de vreme ce imunitatea populaţiei este foarte mică, între 1% şi 6% ”

    Franţa are nevoie urgentă de o strategie după ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie pentru a evita un al doilea val de infecţii cu coronavirus şi suprasolicitarea sistemului public de sănătate, potrivit unui raport citat de Euronews.

    Studiul, publicat de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Paris, atrage atenţia asupra faptului că testele de identificare a persoanelor infectate cu coronavirus trebuie să continue după ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie la sfârşitul lui mai sau la începutul lui iunie.

    În plus, ridicarea stării de carantină în Franţa fără a continua testarea persoanelor suspecte de COVID-19 poate genera un al doilea val de infecţii, caz în care unităţile de terapie intensivă ar avea nevoie de 40 de ori mai multe paturi decât stocurile actuale.

    Ca rezultat al distanţării sociale, contactul dintre francezi s-a redus cu 80%, reiese din raport. Procentul este mai mare decât cel înregistrat în Marea Britanie, dar mai mic decât procentul înregistrat în Wuhan (86%), primul epicentru al pandemiei. În Shanghai, contactul dintre oameni s-a redus cu circa 89%.

    În timp ce măsurile aplicate de autorităţile franceze au dus la o reducere masivă a numărului de cazuri cu coronavirus, restricţiile trebuie să continue până la finalul lunii iunie, potrivit raportului.

    Astfel, autorităţile ar putea să caute în mod constant cazurile noi, ar efectua teste în masă şi ar izola persoanele care testează pozitiv pentru coronavirus, ceea ce ar permite în timp reîntoarcerea oamenilor la muncă.

    „Ridicarea măsurilor fără o strategie bine definită va duce la o revenire masivă a virusului, de vreme ce imunitatea populaţiei este foarte mică, între 1% şi 6%”, conform raportului.

    „Controlul epidemiei fără suprasolicitarea sistemului de sănătate impune cuplarea măsurilor de distanţare socială cu testarea în masă a indivizilor şi izolarea celor infectaţi.”

    Însă chiar şi în aceste cazuri, şcolile trebuie să rămână în continuare închise şi persoanele vârstnice trebuie să rămână izolate, distanţarea socială urmând să rămână o normă pentru 2020.

    Din raport mai reiese faptul că pandemia ne poate schimba permanent alte aspecte ale vieţii: munca la distanţă, extrem de rară în Europa înainte de naşterea virusului, ar putea deveni o normă pentru un număr mare de oameni după ce se va termina criza.