BusinessMagazin

Tag: asteptari

  • Aşteptările unui nou-venit

    Taxa clawback este, probabil, cea mai mare povară suportată de profitul producătorilor de medicamente. „Este o taxă impredictibilă, care face medicamentele să dispară. Da, recunosc, mă sperie această taxă”, declară Daniel Bran, directorul general al Accord Healthcare România. Liderii industriei au descris-o de-a lungul timpului în numeroase feluri pentru a arăta cât de mult îi afectează. La rândul său, executivul de la Accord Healthcare România explică în prima întâlnire cu presa locală viziunea sa asupra acestui mare impediment: „Să spunem că ai un magazin alimentar pentru care îţi plăteşti absolut toate taxele către stat. Imaginează-ţi că la sfârşitul zilei statul vine şi îţi mai ia încă 15% din vânzări. Pur şi simplu, fără să înţelegi de ce şi cum se calculează acest procent”. Taxa clawback a fost, la un moment dat, o taxă temporară, însă acum nu ar mai trebui să se calculeze după aceleaşi valori din 2009, adaugă oficialul companiei. Soluţia ar fi un clawback diferenţiat,  măsură susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.

    În trimestrul III al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în creştere faţă de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2015, „fără nicio justificare”, spun producătorii de medicamente. „Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunţat autoritaţile române. Aceasta a fost impusă iniţial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condiţiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menţinerea unei astfel de reglementări, care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părţi din pacienţii români pe umerii producătorilor de medicamente”, spun cei din ARPIM într-un comunicat de presă. Prezenţa companiilor farmaceutice pe piaţa din România este descurajată şi de metodologia de calcul al preţurilor medicamentelor aprobată în toamna anului trecut de guvern. „Preţul medicamentelor în România este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, aşa cum prevede hotărârea aprobată, va duce la creşterea exportului paralel şi la dispariţia unui număr tot mai mare de medicamente de pe piaţă”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. 

    Cu toate acestea, perspectivele lui Daniel Bran par optimiste – estimează vânzări de circa 3 milioane de euro pentru primul an fiscal, ce se va încheia la sfârşitul lui martie anul acesta. Compania a fost înregistrată în octombrie 2015, iar în februarie-martie 2016 şi-a început vânzările. Unul dintre obiectivele Accord Healthcare pe plan local este să devină unul dintre furnizorii preferaţi de către spitale, dar şi de retail. „În prezent, compania înregistrează rezultate foarte bune la nivelul Europei, unde deţine, pentru toate moleculele pe care le comercializează, o cotă de piaţă de circa 30%. Având aceste premise, putem spune că obiectivul nostru este să ajungem în următorii 3-5 ani şi în România la cifre similare”, punctează Daniel Bran.

    În prezent, Accord Healthcare activează în România doar prin distribuitori, deţinând un portofoliu dedicat în special spitalelor şi cu o prezenţă în creştere pe zona de retail (farmacii). Producătorul are un portofoliu de 15 produse înregistrate în România, majoritatea pentru afecţiuni din sferele oncologiei şi hematologiei, iar planurile sale vizează extinderea portofoliului cu cel puţin 15 produse noi pe an, vizând şi arii terapeutice precum sistem nervos, antiinfecţioase, imunologie.

    „Anul acesta ne dorim peste 15 lansări. Unele sunt molecule vechi, dar necesare. Am văzut o prezentare care arăta că, pentru anumite produse, acum trei-cinci ani erau 5-6 companii care le vindeau pe piaţă, iar acum sunt mai greu de găsit, fiind comercializate de unu, doi, maximum trei producători. Pe partea de oncologie, aducem exact acele molecule mai greu de găsit”, a explicat Daniel Bran.

    Accord Healthcare este divizia internaţională de generice a grupului Intas, una dintre cele mai mari companii private din India, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari. Accord este o companie farmaceutică tânără, implicată în dezvoltarea, producţia şi distribuţia de medicamente pe mai mult de 70 de pieţe la nivel mondial. Firma este activă pe piaţa europeană de peste 10 ani, cu un portofoliu ce numără, în prezent, peste 7.000 de produse.

     

    ERATĂ 

    În varianta print a ediţiei Business Magazin (nr. 599 – 5/2017), în cadrul articolului „Aşteptările unui nou-venit”, pe pagina nr. 2 a articolului, prima coloana, paragraful nr. 2 scrie că  ,,Soluţia ar fi un clawback diferenţiat, asa cum sugerează şi Asociatia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), din care face parte şi Accord Healthcare”. 

    VARIANTA CORECTĂ a acestei afirmaţii este  „Clawback-ul diferenţiat este măsura susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.”

  • Avancronică 2017: care sunt cele mai aşteptate filme ale anului

    Johnny Depp se întoarce în rolul lui Jack Sparrow pentru PIRAŢII DIN CARAIBE 5: MORŢII NU SPUN POVEŞTI. Alături de el îi vom revedea pe Geoffrey Rush în rolul lui Barbossa şi Orlando Bloom în rolul Will Turner. Surpriza este apariţia lui Javier Bardem, cel care va da viaţă personajului Salazar. Lansarea filmului este programată pentru luna mai.

     

    KONG: SKULL ISLAND este cea mai nouă interpretare a poveştii lui King Kong, o maimuţă care ajunge să terorizeze oraşe din Statele Unite. Faţă de ultimul film, lansat în 2005, distribuţia este mult mai bună, cu Samuel L. Jackson şi Tom Hiddleston. Premiera va fi pe 10 martie.

    Misterele Agathei Christie se întorc şi ele pe marile ecrane prin CRIMĂ ÎN ORIENT EXPRES, film ce va ajunge în cinematografele din România la sfârşitul lunii noiembrie. În rolurile principale îi regăsim pe Johnny Depp şi Daisy Ridley, cunoscută mai ales pentru rolul din Star Wars: The Force Awakens.

    Şi pentru că am ajuns la STAR WARS, poate cel mai aşteptat film al acestui an este episodul VIII din saga ce se desfăşoară într-o galaxie îndepărtată, cu mult timp în urmă. Episodul VII (The Force Awakens) a adus în conturile Disney peste 2 miliarde de dolari, devenind al treilea cel mai de succes film din istorie. Este de aşteptat, astfel, ca producătorii de la Disney să investească masiv în noua producţie, iar asta nu poate decât să ne bucure. Urmând tradiţia ultimilor ani, STAR WARS: EPISODUL VIII va avea premiera la jumătatea lunii decembrie.

    Luna mai va fi importantă pentru fanii francizei Alien, care revine cu COVENANT. Deşi Ridley Scott a revenit în mijlocul acţiunii încă de acum cinci ani, pelicula Prometheus (2012) nu a avut rezultatele dorite. Noul film, care se apropie mai mult de seria originală Alien, arată deja mult mai bine. Katherine Waterson şi Danny McBride sunt în echipajul de pe nava spaţială Covenant, care arată ca paradisul, dar se dovedeşte a fi un loc mult mai puţin prietenos.

    AMERICANMADE, avându-l în rol principal pe Tom Cruise, spune povestea unui fost pilot care devine traficant de droguri şi, ulterior, agent secret în cadrul guvernului american. Regizor este Doug Liman, cel care a mai lucrat cu Tom Cruise la Edge of Tomorrow. Filmul va fi lansat în a doua parte a lunii septembrie.

    Personajele colorate din TRAINSPOTTING revin pe ecrane după mai bine de 20 de ani. Greu de spus cum au reuşit producătorii să-i readucă la un loc pe actorii din filmul original, dar mă aştept la ceva memorabil. T2 TRAINSPOTTING are premiera în luna martie.

    Scarlett Johansson face parte din distribuţia GHOST IN THE SHELL, peliculă bazată pe un popular film de animaţie cu acelaşi nume. În film se regăseşte şi franţuzoaica Juliette Binoche. Ghost in the Shell va ajunge pe marile ecrane la sfârşitul lunii martie.

    Harrison Ford îşi reia unul dintre cele mai cunoscute roluri în BLADE RUNNER 2049. Acesta este unul dintre cele mai costisitoare filme din 2017, dar detaliile sunt păstrate strict. Distribuţia îi mai include pe Ryan Gosling, Robin Wright, Jared Leto şi Dave Bautista. Blade Runner 2049 ajunge pe marile ecrane în luna octombrie.

    Christopher Nolan semnează anul acesta DUNKIRK, o dramă despre unul din momentele de cotitură ale celui de-al doilea război mondial. Numele regizorului e un motiv suficient de bun pentru a merge în sălile de cinema în luna iulie, dar poate ajută să menţionez că în rolul principal îl veţi regăsi pe Tom Hardy.

    2017 se anunţă un an bun atât pentru iubitorii de film, cât şi pentru casele de producţie. Disney, care tocmai a devenit prima companie cu venituri de peste 7 miliarde de dolari într-un singur an, pare pariul sigur şi pentru box-office-ul acestui an.

  • Cele 10 nevoi ale bărbatului. Ce aşteaptă de la o femeie

    În general, atunci când vorbim despre nevoile unui bărbat, trebuie să ne gândim în primul rând la trasăturile lui de personalitate, la trecutul lui, la modul în care doreşte să îşi contruiască viitorul.

    Bărbaţii au următoarele aşteptări.

    1.  Nevoia de afecţiune. Chiar dacă mulţi sunt tentaţi să considere această nevoie tipic feminină, se înşală amarnic. Şi bărbatul îşi doreşte să fie alintat, complimentat, lăudat. Să nu uităm că, în marea lor majoritate, aşa sunt şi crescuţi de mame, ceea ce îi face să caute, poate inconştient, aceste elemente şi la parteneră.

    Vezi aici cele 10 nevoi ale bărbatului. Ce aşteaptă de la o femeie

  • De ce a câştigat PSD-ul atât de detaşat alegerile

    PSD a câştigat detaşat alegerile parlamentare din decembrie 2016, obţinând chiar peste cele mai optimiste aşteptări. Conform ultimelor sondaje, PSD depăşeşte 45%, în timp ce PNL se învârte în jurul la 20%, adică la mai puţin de jumătate.

    Cred că mai degrabă PSD a câştigat alegerile decât PNL le-a pierdut. Mai mult a fost un vot pozitiv pentru PSD din motive economice, poate pentru prima dată de foarte mult timp.

    Creşterea salariului minim de la 700 de lei la 1.250 de lei brut în patru ani a rămas în mintea alegătorilor PSD. O treime din salariaţii din România sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, iar o creştere a acestuia a însemnat enorm.

    Punerea la îndoială de către guvernul tehnocrat, şi de PNL a unei creşteri viitoare a salariului minim, pe motive de competitivitate, nu îi determină pe oameni să le dea votul. Când te duci la supermarket nu plăteşti cu competitivitatea, ci cu salariul. Electoratul PNL-ului nu trăieşte din salariul minim pe economie, deci creşterea lui nu contează, îi este indiferentă.

    Scăderea TVA, prima dată la alimente, de la 24% la 9%, şi apoi de la 24% la 20% pentru toate celelalte produse, a fost pusă în dreptul PSD-ului, iar consumatorii cu venituri mici nu au uitat acest lucru.

    De asemenea creşterile de pensii au fost puse în dreptul PSD-ului.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • La ce afaceri a ajuns magazinul IKEA în România

    În anul financiar 2016 (1 septembrie 2015 – 31 august 2016), magazinul IKEA din România a atins vânzări în valoare de 514.661.610 lei (fără TVA) (cca. 115 mil. euro), în creştere cu 21,2% faţă de anul financiar precedent. Numărul total de produse cumpărate a fost de 17,3 milioane. 3,2 milioane de oameni au vizitat magazinul şi 6,6 milioane de vizitatori unici au accesat site-ul IKEA.ro, potrivit informaţiilor comunicate astăzi de reprezentanţii companiei în cadrul unei conferinţe de presă.

     „În acest an financiar, magazinul IKEA din Bucureşti a avut vânzări record şi a adus o creştere solidă României şi regiunii IKEA SEE. Aceasta se datorează în primul rând creşterii serviciului IKEA Comenzi online, care ne-a depăşit aşteptările. Produsele IKEA au jucat de asemenea un rol important în succesul de anul acesta, iar conceptul de Democratic Design (care se traduce prin cinci dimensiuni pe care trebuie să îndeplinească fiecare produs IKEA: Aspect, Funcţionalitate, Calitate, Sustenabilitate şi Preţ Scăzut) a avut un rol important. Mai mult, echipa IKEA România a făcut o treabă excelentă în a îndeplini nevoile şi aşteptările celor mai mulţi oameni şi lucrează constant la îmbunătăţirea serviciilor. Tema catalogului de anul trecut, „Gesturile mici contează”, a răspuns nevoilor celor mai mulţi români care au găsit inspiraţie şi soluţii pentru viaţa de zi cu zi în jurul bucătăriei,” a spus Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South East Europe.

    Cel mai mare număr de produse IKEA de până acum a intrat în casele românilor în anul financiar 2016. Dintre cele 17,3 milioane de produse vândute, 79,5% au fost produse de mobilier şi 20,5% accesorii şi decoraţiuni.

    În anul financiar 2016 au fost înregistrate 103.975 de comenzi online, o creştere de peste 140% a vânzărilor generate în comparaţie cu anul financiar 2015. Cele mai multe comenzi au venit din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa.

    „Datorăm mare parte din succesul acestui an serviciului IKEA Comenzi online şi creşterii sale incredibile: peste 140% mai mult în comparaţie cu anul precedent. Ne pasă de clienţii noştri şi ne dorim să îmbunătăţim modul în care ne desfăşurăm activitatea. Acesta este motivul pentru care principala prioritate în următorul an va fi să lucrăm la introducerea unor tarife fixe pentru a simplifica şi creşte transparenţa şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    Departamentul IKEA FOOD, format din restaurantul IKEA, Magazinul de Delicatese Suedeze şi Bistro, a avut o creştere de 7,4% faţă de anul anterior. În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au reprezentat 6,3% din vânzările totale ale IKEA România. Mai mult, magazinul IKEA din Bucureşti a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din lume (297.000 de bucăţi). 

    Compania plănuieşte deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti, pe bulevardul Theodor Pallady. Construcţia acestuia va începe imediat după primirea PUZ, iar conducerea companiei apreciază ca magazinul se va deschide în 2019. Magazinul reprezintă o investiţie de 80 de milioane de euro; ulterior iau în calcul extinderea în alte trei oraşe din ţară. 

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.