BusinessMagazin

Tag: arme

  • Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), banca elveţiană a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.

    HSBC este a doua bancă la nivel mondial, cu active în valoare de 2.760 miliarde de dolari.

    Documentele folosite în raport, obţinute de o reţea de presă care include publicaţiile The Guardian, din Mare Britanie, cotidianul francez Le Monde, BBC Panorama şi ICIJ, cu sediul în Washington, dezvăluie că  HSBC a permis clienţilor, în mod curent, să retragă ”cărămizi„ de bani, deseori în monede puţin folosite în Elveţia. Banca a promovat scheme care să permită clienţilor bogaţi să evite plata taxelor în Europa, a colaborat cu unii clienţi pentru a ascunde conturile nedeclarate de autorităţile fiscale din ţările de origine şi a înfiinţat conturi pentru infractori internaţionali, oameni de afaceri corupţi şi alţi indivizi cu activităţi de mare risc.

    Aceste documente, care se referă la perioada 2005-2007, formează obiectul celei mai mari scurgeri de informaţii din istorie, scoţând la iveală circa 30.000 de conturi, în valoare de aproape 120 de miliarde de dolari. Dintre titularii acestor conturi, circa 2.900 de clienţi aveau legături cu Statele Unite, ceea ce furnizează dovezi autorităţii fiscale americane (IRS) privind identitatea celor care ascund active în Geneva.

    Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat din Geneva al băncii în domeniul IT, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008. Statul elveţian l-a pus sub acuzare pe Falciani pentru spionaj industrial şi încălcarea legislaţiei privind secretul bancar.

    Datele sustrase de Falciani au ajuns la autorităţile franceze, care le-au pus la dispoziţia IRS în 2010. În acel an, pe fondul atenţiei tot mai mari din partea autorităţilor americane, divizia elveţiană a HSBC a renunţat să mai facă afaceri cu rezidenţi din SUA.

    Deşi încă din 2010 autorităţile fiscale din întreaga lume au avut acces confidenţial la documentele sustrase de Falciani, adevărata natură a comportamentului incorect al HSBC nu a fost cunoscut public.

    Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terorism.

    Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrein, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.

    În replică la informaţiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a transmis că instituţia bancară a suferit o ”transformare radicală în ultimii ani„, în principal în privinţa măsurilor pentru combaterea fraudelor fiscale, în urma căreia subsidiara din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70% începând din 2007. ”HSBC a lansat numeroase iniţiative pentru a se asigura că serviciile bancare nu sunt folosite pentru a eluda fiscul sau pentru spălare de bani„, se arată într-un comunicat al băncii elveţiene.

    Un exemplu elocvent este cel al magnatului britanic Richard Caring, proprietarul celebrului restaurant Ivy, care în 2005 a retras de la HSBC 5 milioane de franci elveţieni 
(2,25 milioane lire sterline) în numerar. Întrebat de The Guardian de ce a retras o astfel de sumă, el a refuzat să explice, avocatul său spunând că este o problemă privată, care nu încalcă legea cu nimic.

  • Doi români şi un fost deputat italian care livrau arme către FARC, arestaţi în Muntenegru

    Procurorii DIICOT au participat, în cooperare cu Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română, precum şi cu Serviciul Român de Informaţii, la o operaţiune de amploare, alături de autorităţile judiciare din SUA şi Muntenegru, în urma căreia s-a reuşit arestarea pe teritoriul statului Muntenegru a membrilor unei grupări formate din cetăţeni români şi străini care plănuiau livrarea de armament către o organizaţie teroristă, se arată într-un comunicat al DIICOT.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că au fost arestaţi cetăţenii români Cristian Vintilă şi Flaviu Virgil Georgescu şi politicianul italian Massimo Romagnoli, fost deputat în Parlamentul Italiei.

    Gruparea din care aceştia făceau livra arme către FARC.

    În acest caz, procurorii DIICOT împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut, marţi, mai multe percheziţii în Bucureşti.

     

     

  • Reportaj: Berea Affligem scoate la război vechimea, reţeta secretă şi bugetele consistente de promovare ale Heineken

    “Nu, nu avem timp de pauză, ne grăbim“, am aflat la ieşirea din aeroportul de la Bruxelles. Am aflat imediat şi de ce eram pe fugă: întârzierea avionului dăduse peste cap programul de pe tărâm belgian, excursia spre Affligem.

    Domeniul se întinde pe hectare întregi şi în alte vremuri adăpostea câteva sute de călugări; acum au rămas doar 12, care se roagă de şapte ori pe zi. Nu avem cum să-i deranjăm, spune ghidul abaţiei, care de câteva decenii spune turiştilor povestea lăcaşului de cult. E fericit, a devenit pentru a treia oară bunic, şi presară cu glume poveştile în timp ce ne îndoapă, pe modul repede înainte, cu informaţii.

    Fondată la 1074 de cinci cavaleri care s-au călugărit, abaţia Affligem a cunoscut perioade de mare înflorire dar a trecut şi prin vremuri nefaste, fiind de mai multe ori distrusă din temelii. În secolele XII şi XIII avea deja un rol important la nivel de regiune, fiind practic o cetate, coordonată de călugări, care administrau hectare întregi de teren. De-a lungul anilor în jurul abaţiei au apărut o fermă, o moară, o brutărie, o fabrică de lactate, culturi de hamei şi, desigur, o berărie.

    Ghidul insistă să ne arate pe gravuri cât de speciale sunt abaţia şi domeniul acesteia, indicând un punct cât o gămălie de ac. „În secolul XVI aceşti cinci călugări jucau fotbal, aceasta este o minge de fotbal. Deci noi am inventat fotbalul, iată dovada.“ Nu numai fotbalul a fost inventat de belgieni, aveam să aflu pe parcursul celor 48 de ore petrecute în regatul belgian, ci şi waffele (nu cred că poartă vreo dispută pe acest subiect cu alte naţii), cartofii prăjiţi (numiţi, totuşi, french fries), galeriile acoperite (pentru că o prinţesă franceză cusurgie ajunsă regina Belgiei voia să divorţeze şi să plece, neplăcându-i Bruxelles; galeria acoperită, unde putea face după bunul plac cumpărături, a determinat-o să rămână) şi, evident, bomboanele de ciocolată, dat fiind că unul din regii Belgiei era şi rege în Congo, ţară mare producătoare de cacao.

    Încă de la începuturi călugării dominicani au produs bere, băutură care a avut un rol cât se poate de funcţional vreme de multe secole. La acea vreme apa era adeseori contaminată şi putea produce boli grave, astfel încât berea era o băutură mai sigură deopotrivă pentru călugări, dar şi pentru săteni, care o primeau de la abaţie, mai cu seamă în timpul iernilor grele, însoţită de pâine.

    În plus, berea era folositoare pentru călugări în timpul perioadelor de post, prin elementele nutritive pe care le conţine. Licoarea a fost folosită şi în solda soldaţilor; paşnica aşezare care a fost întemeiată în secolul XI s-a aflat vreme de 900 de ani în miezul câmpurilor de luptă. Traiul este liniştit acum pentru cei 12 călugări de la Affligem, care au cu toţii peste 80 de ani; în ciuda vârstei, ei se ocupă de propria gospodărire, îşi fac vreme să-i asculte pe cei care le caută sfatul, dar îşi petrec timp şi în biblioteca înzestrată cu zeci de mii de volume, unele vechi de sute de ani. Reţeta berii s-a transmis vreme de aproape un mileniu doar prin viu grai, fiind cunoscută numai de călugări; abia în 1956 a fost scrisă pentru prima dată.

    Acum, Affligem este una dintre ultimele 22 de beri de abaţie certificate care se mai produc. Călugării nu mai sunt implicaţi în producţia băuturii, care a fost oprită de decenii, dar ei au semnat, în 2000, un contract cu Heineken, care produce berea după reţeta pe care o cunoşteau înainte doar locuitorii abaţiei.

    Practic, prin acest contract producătorul primeşte dreptul de folosire a mărcii şi a reţetei, pentru o perioadă de încă 75 de ani de-acum înainte, şi plăteşte o redevenţă călugărilor, care trebuie să-şi dea acordul pentru decizii majore – de pildă diversificarea gamei sau schimbarea ambalajului. Poate părea surprinzător, dar călugării au înţeles argumentele de marketing pe care le-a explicat brand managerul mărcii în momentul în care au obiectat că stema de pe sticlă trebuie să-şi păstreze culoarea roşie, în locul celei albastre, aleasă de echipa de marketing a Heineken. Pe fiecare sticlă de Affligem se găseşte blazonul abaţiei: sabia Sfântului Pavel, alături de cheile Sfântului Petru, aşezate în formă de cruce. Pe zidurile abaţiei, acest simbol este însoţit de maxima „Felix Concordia“, tradus prin „fericire în armonie“.

    Berea, cunoscută vreme de un mileniu doar în Belgia, a căpătat în prezent ambiţii internaţionale. „Acum vreun an şi jumătate le-am spus călugărilor că vrem să scoatem Affligem pe mai multe pieţe. Iar anul acesta am accelerat acest proces“, spune brand managerul Affligem, Jacob Linden, un suedez care munceşte la Amsterdam, face marketing pentru o bere belgiană şi pare că ar putea vorbi ore în şir despre domeniul în care lucrează.

    Marca este prezentă în 30 de ţări, numărul crescând de trei ori în numai jumătate de an. În România berea de la abaţia belgiană este prezentă în circa 200 de puburi, la preţuri cuprinse de regulă între 13 şi 16 lei; în retail o sticlă costă 7-8 lei. 70% din consumatori preferă varianta blondă, iar cele mai mari volume de vânzări sunt adjudecate de Franţa, care are o populaţie de şase ori mai numeroasă decât a Belgiei (11 milioane de locuitori).

    „A fost o marcă negălăgioasă, nici acum nu facem publicitate agresiv.“ Linden povesteşte şi cum a fost luată această decizie. În ultimii 150 de ani mulţi berari au dispărut, alţii s-au consolidat; abia în 1970 a început să reapară interesul pentru berile tradiţionale, în SUA. Preşedintele american Barack Obama a cerut, de exemplu, să fie produsă o bere de acest fel chiar la Casa Albă. Dar creşterea accelerată a interesului pentru berile făcute de meşteşugari s-a produs abia în ultimii ani, iar Jacob Linden spune că numărul de căutări pe Google ale acestui tip de produs pur şi simplu a explodat.

  • Un pasionat de artă care învârte pe degete milioane de lire (GALERIE FOTO)

    Întemeietorul acestui muzeu, denumit Muzeul de Artă Clasică din Mougins, o localitate în apropiere de Cannes, este Christian Levett, un britanic în vârstă de 44 de ani, care a făcut avere ca manager de fonduri speculative de investiţii şi şi-a educat gusturile artistice vizitând Luvrul de nenumărate ori, scrie New York Times.

    Printre obiectele din colecţia de antichităţi, instituţia expune şi opere de inspiraţie clasică ale unor artişti ca Andy Warhol, Cezanne, Rubens, Chagall, Picasso sau Salvador Dali.

    Levett declara într-un interviu pentru The Guardian că pasiunea lui de colecţionar datează de când avea şapte ani şi strângea monede din epoca victoriană care costau o nimica toată, iar mai apoi a început să cumpere antichităţi, ba chiar şi să preia o revistă de arheologie denumită Minerva. După părerea lui, preţul obiectelor antice de artă e încă mic comparativ cu cel al lucrărilor de artă contemporană sau impresionistă, deşi se pot face bani şi pe această piaţă. În 2008 a cumpărat o statuie a împăratului Hadrian cu 600.000 de lire sterline; în 2011, preţul ei ajunsese la câteva milioane de lire.

  • Săptămâna infractorilor: arme confiscate, şoferi amendaţi şi sancţiuni de 2,5 mld. lei

    Peste 5.000 de poliţişti de ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de la investigarea fraudelor, transporturi, din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase ori de la alte formaţiuni şi luptători de intervenţie rapidă au acţionat, în ultimele zile, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică.

    Astfel, în perioada 28 – 31 iulie au fost efectuate 51 de percheziţii, 1.487 de controale şi 422 de filtre. În cele patru zile, poliţiştii au constatat 410 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 185 în flagrant.

    Poliţiştii au prins 271 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 30 au fost reţinute şi 24 arestate. Au fost găsite 6 autoturisme semnalate ca fiind furate şi s-au confiscat 17 arme (6 letale şi 11 neletale), precum şi 10 bucăţi de muniţie.

    De asemenea, au fost aplicate 11.370 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 2.500.000 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de aproape 1.600.000 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.275 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 278 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 35 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    9.334 de sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, dintre care 45 pentru consum de alcool şi 6.692 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 458 de permise de conducere şi au retras 305 de certificate de înmatriculare.
     

  • SUA şi Afganistanul au pierdut urma a sute de mii de arme livrate forţelor afgane

    În acest audit, inspectorul general special pentru reconstrucţia Afganistanului (SIGAR), John Sopko, dezvăluie de asemenea că Statele Unite au furnizat forţelor afgane mai multe arme decât era nevoie, pentru că de-a lungul timpului acestea şi-au modificat cerinţele.

    Astfel, începând din 2004, Pentagonul a livrat peste 747.000 de arme Kalaşnikov AK-47, mitraliere, lansatoare de grenade şi alte arme Afganistanului, pentru o valoare de circa 626 de milioane de dolari.

    Însă Guvernele american şi afgan nu au ţinut registre precise, astfel că zeci de mii de arme ar fi putut dispărea, potrivit inspectorului general.

    “Ţinând cont de capacitatea limitată a Guvernului afgan de a ţine registre sau de a se debarasa corect de armele sale uzate, există un real pericol ca acestea să ajungă în mâinile insurgenţilor”, subliniază raportul lui Sopko.

    Armata americană avea deja dificultăţi în a urmări aceste arme înaintea livrării lor, iar autorităţile de la Kabul au de asemenea “importante probleme” în localizarea lor precisă.

    Forţele de securitate afgane nu au făcut decât puţine eforturi pentru a efectua inventare privind armele, iar inspecţiile SIGAR la depozitele de stocare au dezvăluit numeroase lacune.

    De asemenea, armata şi poliţia au primit 112.000 de arme în plus faţă de cerinţele afgane iniţiale. Această diferenţă se explică prin voinţa soldaţilor afgani de a avea arme mai recente în loc să le repare pe cele vechi.

    Riscurile ca armele să ajungă în mâinile talibanilor se vor agrava odată cu reducerea numărului de soldaţi înrolaţi în forţele de securitate afgane, care ar urma să ajungă de la 352.000 la 228.500 până în 2017.

    Auditul cere unirea datelor privind armele livrate Afganistanului. Există, de exemplu, două baze de date distincte.

    Auditul mai apreciază că Pentagonul ar trebui să ajute autorităţile afgane să facă un inventar complet al tuturor armelor livrate Kabulului. Trebuie de asemenea întocmit un plan de recuperare a armelor neutilizate şi limitate livrările pe măsură ce numărul soldaţilor afgani se va reduce.

  • Statele europene acuză vânzarea de arme către Rusia, însă nu sunt dispuse să renunţe la propriile contracte

    Contractul dintre Franţa şi Rusia, prin care cei din Hexagon se angajează să vândă două portavioane Rusiei, a fost aspru criticat în ultima vreme mai ales datorită situaţiei din Ucraina. În luna iunie, preşedintele american Barack Obama a sugerat că statul francez ar trebui să oprească, cel puţin temporar, orice contract de acest gen cu Rusia. “Mi-am exprimat îngrijorarea faţă de acest subiect, şi nu cred că e normală continuarea unei înţelegeri de această natură într-o perioadă în care Rusia a încălcat legile internaţionale şi suveranitatea vecinilor săi”, a subliniat Obama. Preşedintele francez Francois Hollande nu a părut însă deranjat de aceste declaraţii şi a spus că primul portavion va fi livrat ruşilor în octombrie, aşa cum era prevăzut.

    O reacţie importantă a venit din partea preşedintelui Lituaniei, Dalia Grybauskaite, care a spus că “Franţa îşi compromite valorile”. Declaraţia a venit în momentul în care miniştrii afacerilor externe din Uniunea Europeană caută să decidă înăsprirea sancţiunilor impuse Rusiei ca urmare a prăbuşirii avionului Malaysia Airlines.

    Britanicii au reacţionat şi ei prin vocea prim-ministrului David Cameron, care a declarat că i s-ar părea inimaginabil ca Marea Britanie să ducă la capăt un astfel de contract în acest moment.

    La două zile după declaraţie lui Cameron, însă, au ieşit însă la iveală documente care arată că Marea Britanie vinde arme de zeci de milioane de lire sterline Rusiei, deşi guvernul anunţase încă din luna martie că va suspenda licenţele de export. Din cele 285 de licenţe, în valoare de 131 de milioane de lire sterline, doar 34 au fost anulate. Purtătorul de cuvânt al primului ministru a spus că exporturile de natură militară au fost suspendate, iar cele care sunt încă valabile sunt de altă natură, precum cele pentru vânători.

  • Marea Britanie continuă să exporte arme în Rusia, potrivit unui raport parlamentar

     Premierul britanic a făcut apel la Uniunea Europeană să interzică vânzările de arme către Rusia – acuzată că echipează şi instruieşte separatiştii proruşi din Ucraina – şi a afirmat luni că Marea Britanie a încetat deja astfel de exporturi, aşa cum a promis în martie.

    Dar raportul parlamentar publicat miercuri arată că 251 de licenţe acordate de Guvernul britanic, care permit vânzarea de bunuri controlate în valoare totoală de 132 de milioane de lire sterline (167 de milioane de euro), sunt încă în vigoare.

    Aceste licenţe de export autorizează vânzarea unor arme de precizie, muniţii pentru arme uşoare, veste antiglonţ, “echipament criptografic”, de comunicaţii militare şi de vedere nocturnă, precizează raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce aduc în ţară contrabandiştii din Ucraina, Moldova şi Serbia (FOTO)

    În cea de-a treia zi a acţiunilor dispuse de şeful Poliţiei Române, poliţiştii au constatat 226 de infracţiuni, dintre care 134 în flagrant şi au aplicat 4.527 de sancţiuni contravenţionale.

    Arme, ţigări fără documente legale, maşini sustrase şi persoane urmărite în temeiul legii au fost depistate de poliţiştii din cele zece judeţe limitrofe frontierei cu ţările non-UE.

    Din totalul infracţiunilor, 43 sunt de natură judiciară, 89 de natură economico-financiară, 46 la regimul circulaţiei, 19 la regimul armelor şi muniţiilor şi 29 alte genuri de infracţiuni. Pentru comiterea acestora sunt cercetate 224 de persoane, faţă de 7 dintre acestea fiind luată măsura reţinerii, iar faţă de una cea a arestării preventive.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au confiscat 245.533 de ţigarete şi au indisponibilizat 5 autoturisme. Totodată, au confiscat 22 de arme, dintre care 8 letale şi 14 neletale, precum şi 755 de bucăţi de muniţie. Valoarea bunurilor confiscate este de 453.761 de lei.

    Poliţiştii au depistat 2 persoane urmărite în temeiul legii şi au identificat 2 autoturisme semnalate ca fiind furate.

    Pentru abaterile la normele contravenţionale constatate, poliţiştii au aplicat 4.527 de sancţiuni, în valoare de 1.485.526 de lei. Dintre acestea, 542 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor Legii nr. 61/1991, privind ordinea şi liniştea publică, şi 691 la Legea nr. 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

    Cele mai multe sancţiuni contravenţiile au fost aplicate ca urmare a nerespectării prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 3.038, dintre care 928 pentru depăşirea vitezei legale şi 4 pentru consum de alcool.

    Poliţiştii au reţinut 110 permise de conducere şi au retras 98 de certificate de înmatriculare.

    În perioada 16-19 iulie, pe raza judeţelor limitrofe frontierei cu statele non-UE şi pe raza de competenţă a Secţiilor Regionale de Poliţie Transporturi Timiş, Cluj şi Iaşi, poliţiştii au intensificat acţiunile, în sistem integrat, pentru prevenirea faptelor ilegale şi impunerea legii. Structurile teritoriale de poliţie sunt sprijinite de ofiţeri specialişti din cadrul direcţiilor centrale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.
     

  • O actriţă americană, condamnată la 18 ani de închisoare, pentru scrisori cu ricină adresate lui Obama

     Shannon Guess Richardson, o actriţă texană în vârstă de 35 de ani, arestată în urmă cu un an, şi-a recunoscut vinovăţia în decembrie, în momentul în care a fost acuzată pentru posesie de ricină, o otravă pe care dorea “să o utilizeze ca o armă”.

    Ea a fost acuzată apoi că a trimis trei scrisori conţinând ricină şi ameninţări preşedintelui Statelor Unite, primarului din New York Michael Bloomberg şi fostului preşedinte al comitetului contra armelor de foc ilegale Mark Glaze.

    Actriţa a fost condamnată la 216 luni de închisoare şi o amendă de peste 367.000 de dolari, potrivit unor documente judiciare.

    Shannon Guess Richardson a efectuat mai multe cumpărături online în aprilie şi mai 2013 ce vizau produse destinate producerii de ricină, o substanţă letală dacă este ingerată, inhalată sau injectată şi împotriva căreia nu există un antidot.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro