BusinessMagazin

Tag: apa

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Corina Creţu a aprobat 110 milioane euro pentru sistemul de apă şi canalizare în zona Turda

    Proiectul va asigura tuturor locuitorilor din sudul judeţului Cluj acces la servicii de apă şi canalizare, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii existente, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România într-un comunicat de presă.
     
    Acest proiect major este parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune.
     
    Proiectul va fi implementat în 13 localităţi din judeţul Cluj, reunite în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieşului” (Aiton, Călăraşi, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viişoara) şi vine în continuarea investiţiilor făcute din bani europeni în perioada 2007 – 2013 în reţeaua de apă şi canalizare din această parte a judeţului.
     

  • Eleganţă la ghiveci

    Acesta însă a evoluat şi în prezent nu se mai poartă ghivece împletite din răchită, ci unele elegante, cu aspect modern sau retro care seamănă a cuşti de oţel ori castroane confecţionate din metale reciclate, scrie The Independent. Ghivecele de tip nou pot concura cu operele de artă expuse într-o casă, iar utilizatorii nu trebuie decât să fie atenţi unde le amplasează ca nu cumva să curgă apă din ele sau să fie prea grele pentru cârligele de care le prind.

  • Încă un domeniu cucerit de inteligenţa artificială unde oamenii au fost înlăturaţi

    Sea Hunter, nava de suprafaţă fără pilot a Marinei S.U.A., a devenit prima navă care a navigat vreodată de la San Diego, California la Pearl Harbor, Hawaii şi înapoi fără un echipaj pentru navigaţie şi direcţie.

    „Programul Sea Hunter este lider mondial în producţia şi designul navelor fără pilot, complet autonome,” a declarat Gerry Fasano, preşedintele Grupului Leidos.

    Nava are o lungime de aproximativ 40 de metri şi este concepută pentru a testa o serie de misiuni efectuate de ambarcaţiunile de dimensiuni medii. Sea Hunter poate parcurge distanţe de 10,000 de mile marine, pe o durată de câteva săptămâni, plecând din California până în Hawaii şi înapoi aproape de două ori fără să se întoarcă la bază. Nava din fibră de sticlă decorticată putea servi drept prototip pentru navele viitoare autonome construite cu o varietate de materiale şi multe posibile misiuni.

    Deocamdată, navele autonome fac parte din strategia marinei SUA de a aborda ameninţările din partea navelor ruseşti şi chineze. China construieşte o vastă armată de ambarcaţiuni de suprafaţă şi subacvatice, pe măsură ce încearcă să câştige dominaţia în Pacific. Armata rusă nu are aceleaşi resurse, ci construieşte o flotă de submarine mai silenţioase şi mai eficiente. Sea Hunter, care nu poartă arme, este proiectată pentru a monitoriza aceste flote, precum şi pentru a curăţa minele şi pentru a oferi un releu sigur de comunicaţii pentru navele mari de război ale marinei S.U.A.

    Navele autonome vor economisi mulţi bani pentru marină; potrivit unui studiu realizat de Agenţia pentru Proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării (DARPA), care iniţial supraveghea programul autonom al navelor, Sea Hunter poate opera pentru suma de 20.000 de dolari pe zi, în comparaţie cu 700.000 de dolari pentru a conduce un distrugător complet echipat cu misiuni similare.

     

  • Românii care plătesc taxă pentru apa de ploaie: “E de la Dumnezeu”

    Pentru alţii ploile abundente înseamnă un câştig rapid şi uşor. Operatorii de apă şi canalizare cer bani în plus, atunci când sunt precipitaţii abundente, care umplu reţelele de canalizare.

    Oamenii şi primăriile din multe zone sunt revoltaţi şi spun că nu vor plăti, chiar dacă ştiu că astfel vor ajunge în instanţă.

    În Buzău, cetăţenii trebuie să plătească atunci când plouă mai mult şi se umple reţeaua de canalizare din oraş. Se numeşte taxă pentru strângerea apei “meteorice” şi se calculează în funcţie de suprafaţa deţinută de fiecare proprietar şi media precipitaţiilor din luna respectivă.

    Timotei Oprea, purt. cuv. Compania de Apă Buzău: “Un proprietar de casă din mun. Buzău, care are 50 mp suprafaţa betonată, plăteşte în jur de 1,3 lei apă meteorică. De asemenea, un locatar la bloc, să zicem 50 mp, are în factură o sumă de 0,4 lei apa meteo.”

    Proprietar: “O povară în plus!”

    Proprietar: “O plătim o dată apă consum şi apă la canalizare plus acum o plătim şi pe asta, ce facem, unde ajungem?”

    În Gorj, primăriile plătesc această taxă. În Târgu Jiu, de pildă, anul trecut au căzut peste 900 de litri de apă pe metrul pătrat. Factura se ridică la aproape 900.000 de lei.

    Marcel Romanescu, primar Târgu Jiu: “Am ajuns să plătim apa care se scurge de pe versanţi, care e pe câmpie, este incorect, nu îi pot înţelege pe aceşti oameni. Vom ataca în instanţă.”

    Traian Pătrăşcoiu, director firmp de apă şi canalizare: “Facturarea urmează să o facem de la 1 iunie 2019. Primăria nu este de acord să plătească banii aceştia până nu va primi factura. Dacă nu plătesc ajungem la instanţă, lucrurile sunt simple, are cine să ne rezolve diferendumul.”

    În Rovinari, edilul a decis să renunţe la serviciile operatorului de apă, tocmai pentru a nu-i plăti aceasta taxa.

    Robert Filip, primar Rovinari: “Cum să plătim apa de ploaie? E de la Dumnezeu, nu au venit ei cu canalizarea în spate, nu au făcut-o, ba mai mult, când plouă, unele dintre oraşe sunt piscină şi mai pui să plătească şi apa de ploaie. Păi fă-ţi, rezolva problema cu canalizarea, cu apă curată, şi apoi oamenii vor fi de acord să plătească.”

    În Botoşani, apa meteorică trebuie achitată de instituţiile publice şi de persoanele juridice. În 2017, de pildă, primăria a dat 1,8 milioane de lei, iar anul trecut aproape 2 milioane de lei, pentru că a plouat mai mult.

    În Capitală, plătesc şi primăriile, dar şi cetăţenii.

  • De ce nu ar trebui să beţi niciodată ceaiul şi cafeaua oferite în avion

    Zborurile la primele ore ale dimineţii sunt neplăcute, iar cafeaua oferită în avion ar putea să îndulcească puţin trezitul de dimineaţă. Totuşi, ar trebui să vă gândiţi de două ori înainte de a accepta băutura caldă oferită de însoţitorii de zbor. Potrivit unui articol publicat de Business Insider, „Cafeaua oferită în avioane este dezgustătoare pentru că nimeni nu spală recipientul folosit în fiecare dimineaţă. Cei care sunt plătiţi cu foarte puţin nu dau doi bani pe curăţarea acestuia. Un alt motiv este faptul că nu le sunt furnizate produsele de curăţat necesare pentru a face acest lucru”.

    În plus,”(…), vehiculul care alimentează avionul cu apă potabilă pentru spălarea mâinilor şi prepararea cafelei este parcat lângă cel folosit pentru golirea toaletelor, când nu ar trebui să fie aşa. Cel care alimentează cu apă aeronava deseori foloseşte mănuşi pe care nu le-a schimbat mai bine de doi ani”.

    Potrivit NBC 5, apa pentru ceaiul şi cafeaua din avioane vine de la robinet, nu dintr-o sticlă. Potrivit unei analize a Environmental Protection Agency (Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite) pe 158 de aeronave de pasageri, realizată în anul 2004, 13% din apa aflată în recipientele cu care sunt serviţi pasagerii conţineau un tip de bacterie din grupul de care ţine E.coli. Business Insider scria că un studiu suplimentar al EPA arăta că unu din fiecare opt avioane nu îndeplineşte standardele agenţiei pentru siguranţa apei.

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • Reabilitarea ţevilor RADET ar putea dura patru ani, iar costul este de peste un miliard de lei

    „În ultima perioadă, în cadrul reţelelor de transport a agentului termic s-au produs avarii repetate ce au condus la întreruperi în alimentarea cu căldură a consumatorilor şi la reducerea parametrilor de funcţionare a sistemului. Problemele apărute în funcţionarea şi explotarea sistemului de termoficare al Municipiului Bucureşti s-au produs din mai multe cauze”, se arată în proiectul de hotărâre al CGMB pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici necesari investiţiei de reabilitare a sistemului de termoficare.

    Astfel, potrivit proiectului, suma necesară pentru reabilitarea a peste 100 de kilometri de conducte este de 1,2 miliarde de lei, cu tot cu TVA.

    Durata lucrărilor este, potrivit proiectului, de patru ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea unui succes transformat în coşmar: cum s-a năruit în câteva zile un imperiu de miliarde construit într-o viaţă

    Fondatorul Hyflux, o companie de alimentare cu apă şi energie din Singapore, a avut două săptămâni cumplite pentru că protecţia împotriva creditorilor de la instanţă a companiei va expira la sfarşitul lunii. O preluare care ar fi putut menţine compania pe linia de plutire s-a prăbuşit, iar sute de creditori furioşi au protestat în public, în timp ce guvernul pare să intre şi să preia o parte din cea mai mare valoare a companiei la un preţ foarte mic, conform TheStar.

    Olivia Lum, fondatorul afacerii, a câştigat un şir de premii internaţionale ce au plasat-o în rândul celor mai  apreciaţi întreprinzători de sex feminin din lume. Afacerea ei generează acum întrebări cu privire la cultura investiţiilor din Singapore, astfel afectând reputaţia insulei referitoare la modul în care îşi desfăşoară activitatea companiile de acolo.

    Satisfăcut cu creanţe negarantate şi anunţuri de plată în valoare de 2,8 miliarde de dolari, Hyflux se află în pragul insolvenţei, lăsând mii de deţinători de obligaţiuni care îşi pierd banii să se întrebe cum o astfel de companie respectată ar putea să se prăbuşească atât de repede.

    În centrul acestei întrebări se află Olivia Lum, în vârstă de 58 de ani, un orfan care a ieşit din sărăcie pentru a construi unul dintre cele mai de succes branduri din Singapore. În acest proces, ea a obţinut lauda primului ministru al Singapore, Lee Hsien Loong, iar când a deschis cea mai mare fabrică de desalinizare a naţiunii în 2013 şi-a făcut o avere personală estimată în prezent la 200 millioane de dolari, potrivit  Bloomberg.

    În tinereţea sa, Lum a câştigat un loc la facultatea de chimie la Universităţii Naţionale din Singapore şi s-a alăturat Glaxo Pharmaceuticals ca şi chimist, unde a aflat despre modalităţile de tratare a apei. Salariul ei i-a permis să cumpere un apartament, pe care l-a vândut trei ani mai târziu, obţinând suma de 20.000 de dolari pentru a-şi începe propria companie, Hydrochem, potrivit site-ului Hyflux.

    Cu alţi doi angajaţi, Lum a bătut la uşile fabricilor din Singapore şi Malaezia pentru a vinde echipamente terţe pentru tratarea apei. Compania s-a extins în China şi, până în 1999, şi-a dezvoltat propria tehnologie prin utilizarea membranelor de ultrafiltrare cu fibre goale.

    Lum a trebuit să convingă corporaţiile că marca ei din Singapore poate concura cu nume mari. Unul dintre primii săi clienţi a fost parcul de păsări din Singapore, care tocmai dobândise „nişte pinguini imperiali foarte, foarte scumpi”, a spus Lum la studenţii de la Yale-NUS din Singapore în 2015.

    Ea a spus că şeful parcului i-a întrebat: „O să-mi omori pinguinii?”

    „Am spus că o să beau eu mai întâi din acea apă. Când a văzut că încă mai supravieţuisem, şi-a dat seama ca apa ar putea fi destul de bună pinguini”. Noua tehnologie a fost descoperirea care a permis companiei să aducă tehnologii proprietare pe o piaţă care se afla sub presiune tot mai mare pentru a îndeplini standardele de mediu mai stricte din Asia şi pentru a obţine noi resurse de apă dulce în Orientul Mijlociu.

    „Totul vine de la tehnologia membranelor. Folosim membrana pentru tratarea apei uzate; folosim membrana pentru desalinizarea apei de mare şi pentru a purifica apa din aer,” a spus Lum, într-un interviu din 2005, pentru Bloomberg TV.

    În 2001, a schimbat numekw brand-ului în Hyflux şi a avut prima ofertă publică de acţiuni în valoare de 6,8 milioane de dolari, iar în termen de trei săptămâni de la începerea tranzacţionării, acţionarii şi-au dublat banii. În acelaşi an, Hyflux a câştigat primul contract pentru o uzină municipală de tratare a apei din Singapore.

    Până acum, Lum a fost  lăudată de politicieni, grupuri de afaceri şi mass-media ca model de antreprenor feminin. Ea a devenit membru nominalizat al parlamentului din Singapore, unul dintre câţiva parlamentari numiţi de preşedinte. Valoarea sa netă era de aproximativ 500 de milioane de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Printre cei care au ajutat la finanţarea fabricii s-au numărat circa 34.000 de investitori individuali care acum pierd aproape totul. Au fost atraşi de promisiunea unei marje anuale de 6% de la o companie care a fost condusă de unul dintre superstarurile naţiunii, iar mulţi şi-au investit până şi economiile de pensie.

    În timp ce Lum rămâne stabilă din punct de vedere financiar, imperiul pe care l-a cladit timp de aproape o viaţă întreagă începe să se clatine. Creşterea şi scăderea drastică a companiei a determinat ridicarea de întrebări despre cultura de afaceri din Singapore şi despre disponibilitatea investitorilor individuali de a susţine proiecte care par a avea sigiliul aprobării guvernului, adesea fără a înţelege riscurile. Într-o notă din 8 aprilie, S & P Global Ratings a avertizat că ar putea apărea mai multe neplăţi în Singapore.

    „Guvernanţa corporativă din Singapore nu este la fel de bună pe cât am vrea să credem”, a spus Mak la NUS. „Alte companii dominate de fondatori care nu sunt dispuşi să renunţe şi să aducă oamenii potriviţi pot întâmpina aceleaşi probleme,” potrivit Bloomberg.