BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Parcursul antreprenorial a două tinere, colege de facultate, care şi-au trasformat visul din studenţie într-o afacere funcţională

    Roxana Cristache şi Iuliana Lungescu sunt astăzi designeri florişti acreditaţi, însă visul lor de a avea propriul business împreună a început încă din facultate. Nu ştiau la acea vreme că una va fura startul în viaţa de familie şi cealaltă în antreprenoriat, însă după ce au urmat împreună în 2017 un curs de design floral au început să pună cărămidă cu cărămidă bazele atelierului Jay Flowers. Au pornit la drum doar cu pasiune, fără vreo strategie. Cum au reuşit să se dezvolte? 

    Amândouă avem cursuri de specialitate în domeniu şi o experienţă de peste 7 ani în lucrul cu florile. În prezent, amândouă suntem antreprenori full time. Bazele şi formarea în carieră o avem din facultate şi din anii de lucru în corporaţie sau firme, cunoştinţele dobândite le-am fructificat şi dezvoltat de-a lungul timpului. Amândouă urmăm principiul «Omul cât trăieşte învaţă», astfel că periodic participăm la evenimente, urmăm cursuri utile în domeniu sau ne documentăm din cărţi şi în mediul online, preponderent pe site-uri de specialitate din afară ţării”, povesteşte Roxana. 

    Iniţial, cele două antreprenoare au pornit pe acest drum cu flori naturale proaspete, investiţia iniţială a fost formată din costul cursului acreditat (pentru amandouă), urmat de investiţia în materiale şi s-a ridicat la aproximativ 4.500 de lei. 

    „Am realizat imediat că este foarte important în acest domeniu să îţi creezi un portofoliu, să ai poze cu produsele realizate, pe care să le arăţi potenţialilor clienţi. Pentru asta a fost important să avem materialele cu care să le realizăm şi atunci primii bani s-au dus în această direcţie. Astfel am achiziţionat flori, panglici, bandă cerată, sârme, vase, burete, foarfeci şi cuttere speciale pentru tăiat florile şi multe astfel de materiale necesare în realizarea aranjamentelor”, a punctat ea. 

    În prezent, Roxana şi Iuliana lucrează cu pasiune şi dedicare aranjamente cu flori naturale criogenate/uscate, licheni naturali stabilizaţi, suculente, muşchi şi multe alte elemente naturale care ne inspiră. Aceste creaţii sunt destinate atât persoanelor fizice, cât şi corporaţiilor. Recent, au lansat şi  catalogul Jay Flowers 2025 cu produse dedicate sărbătorilor primăverii (1 & 8 Martie). Oferta lor include de la diferite tipuri de mărţişoare (de la clame până la coşuleţe, pălării, bucheţele) până la aranjamente în vase, ceasuri personalizate, tablouri tematice, diferite tipuri de copăcei cu licheni,  coroniţe precum şi ateliere de creaţie florală şi alte produse. 

    Cât despe începuturi, Roxana povesteşte că au lucrat la crearea portofoliului, au creat o pagina de Facebook şi au început să posteze acolo tot ce creau. 

    „O parte din ele le dăruiam sau ne bucurăm noi de ele. Apoi a venit 1 Martie şi am creat aranjamente pe care le-am promovat atât în mediul online cât şi între cunoscuţi, care au fost foarte apreciate. Au urmat proiecte care au solicitat implicarea şi atenţia maximă astfel ca rezultatul să fie cel puţin cel aşteptat de clienţi”. Mai mult, au fost alese să realizeze un proiect într-un mall din Bucureşti, astfel că timp de două săptămâni au fost expuse trei zone cu creaţiile lor florale.

    „A fost un proiect cu care am dat testul de admitere. Să creezi astfel de spaţii la propriu peste noapte este o adevărată provocare. Am trecut cu brio acest test şi astfel ne-am motivat să continuăm pe acest drum, a fost confirmarea că este ceea ce trebuie să facem în continuare”. În prezent, promovarea Jay Flowers se face atât prin paginile de Facebook şi Instagram, cât şi prin recomandări. În plus, după cum povesteşte Roxana, de-a lungul timpului au avut alături clienţi fideli. 

    „Creşterea a fost naturală, în timp. Recomandările au fost punctul nostru de lansare, apoi clienţii care ne-au descoperit au rămas mulţi dintre ei clienţi fideli şi au contribuit la creşterea noastră prin solicitări creative şi provocatoare. Am avut şi etape importante în dezvoltare. Am fost printre primele în România care am lucrat cu flori naturale criogenate/uscate şi licheni naturali stabilizaţi şi asta ne-a ajutat mult în creşterea portofoliului”. 

    Anul 2024 pentru Jay Flowers  a fost un an de vârf, în care cele două antreprenoare au muncit foarte mult, dar am avut şi multe bucurii şi satisfacţii în urma proiectelor realizate. Astfel, au reuşit să ajungă la peste 1.000 de clienţi (persoane fizice şi corporate), ceea ce le-a depăşit aşteptările. 

    „Am avut proiecte frumoase, în special cele de pe zona corporate ne-au bucurat mult. Au fost proiecte ample, la unele am gândit concepte complexe de butaforie, peisagistică. Am avut expunere în spaţii mari, deschise publicului, în cadrul unor evenimente importante precum Festivalul de Modă de la Iaşi, lansări de produse, Untold etc”. 

    Pentru 2025, ele îşi propun să continue să aducă produse noi în portofoliu cu fiecare sărbătoare, precum şi în cadrul evenimentelor dedicate clienţilor persoane fizice (nunţi, botezuri), introducând elemente/materiale noi în portofoliu, să dezvolte tehnici în realizarea produselor. 

    „Ne dorim să creştem colaborările pe zona corporate; proiectele mari implică o responsabilitate şi un efort mai mare, însă se pot bucură de muncă noastră mai multe persoane şi atunci satisfacţia este enormă şi efortul este compensat”, a mai povestit Roxana, care adaugă că îşi doreşte alături de prietena şi partenera sa în business să continue atelierele pe care le susţin cu copiii în şcoli, grădiniţe, diferite spaţii sau chiar la zile de naştere, precum şi în cadrul firmelor. Roxana mai spune şi că le plan  proiectele care implică peisagistică, butaforie, dar şi crearea de panouri/pereţi verzi în cadrul restaurantelor/firmelor/evenimentelor.

    „Ne gândim să ţinem cursuri acreditate de design floral, este un deficit în prezent în zona lucrului cu florile criogenate/uscate şi cu lichenii stabilizaţi şi ne-am bucurat să dăm mai departe din informaţiile şi experienţă adunată în ani de muncă. Ne dorim să continuăm să fim cu fiecare zi o versiune mai bună a noastră, să păstrăm calitatea în produsele pe care le oferim, să creştem împreună cu clienţii şi să contribuim la dezvoltarea în domeniu, a designului floral”, a conchis ea.    

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Vanilla Republic – procesator de vanilie

    Fondatori: Mihaela şi Cristian Iancu 

    Investiţie: peste 40.000 de euro

    Prezenţă: online, magazine Metro

    Plan de dezvoltare: extinderea în regiune

    Mon Bebe -producător haine pentru copii

    Fondatoare: Alina Măgureanu

    Anul lansării brandului: 2019

    Investiţia totală: 30.000 de euro

    Număr angajaţi: 12

    Livada lui Cezar – brand de migdale

    Fondatoare: Narcisa Naiman

    Investiţie totală: peste 70.000 de euro

    Suprafaţă livadă: 10 hectare

    Ornatus – brand de întrerupătoare

    Fondator: Cătălin Rednic

    Anul lansării : 2021

    Investiţia în atelier: 5.000-7.000 de euro

    Preţul unui produs: de la 190 de lei

    Sweet Moments- cofetărie

    Anul lansării: 2015

    Locaţie: Bucureşti

    Portofoliu: 37 de produse

    Fondatoare: Alina Răducan 

    Investiţie totală: circa 40.000 de euro

    Plan de dezoltare: deschiderea unei noi cofetării

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • „Ai greşit? Continuă! Ai reuşit? Continuă!” Cum poate fi depăşită frica de greşeală, care uneori este un obstacol de netrecut?

    Ai reuşit, continuă. N-ai reuşit, continuă!” este principiul urmat de antreprenoarea Daniela Shah, cofondatoare şi director de dezvoltare al Eturia, prima agenţie de turism specializată în vacanţe exotice tailor-made. Tot ea spune că exprimarea este mai mult decât un citat; este o filosofie atribuită atât lui Rudyard Kipling, cât şi lui Fridtjof Nansen, iar ea şi-a ghidat deopotrivă paşii în parcursul profesional, dar şi personal după această idee. Daniela Shah a bifat succesul 

    în terenul antreprenoriatului, dar poveştile nespuse ale antre­prenorilor care nu au reuşit sunt mult mai multe decât ale celor care au izbândit. Noi descoperim şi împărtăşim poveştile celor care au reuşit. Câţi dintre cei care nu au biruit să-şi pună în operă speranţele de aventuri antreprenoriale cunoaşteţi? În afară de prieteni, amici, poate doar cunoştinţe? Numărul celor care nu reuşesc este mult, mult mai mare decât al celor care biruiesc. Iar noi nu suntem obişnuiţi să acceptăm greşelile, să le înţelegem, disecăm şi, eventual, să tragem învăţăminte din asta. „Cine face aceeaşi greşeală de mai multe ori este prost”, este una dintre ideile larg răspândite. Pe de altă parte, ce este greşeala? Tot Daniela Shah spune că se regăseşte în povestea lui Thomas Edison, care, întrebat cum s-a simţit după 1.000 de încercări eşuate de a inventa becul, a răspuns ferm: „Nu am eşuat de 1.000 de ori. Pur şi simplu, becul a fost o invenţie cu 1.000 de paşi”. „Cam aşa văd şi eu lucrurile – orice obstacol e doar o lecţie, un pas înainte. Nu plec niciodată de la premisa că nu se poate.”

    Această mentalitate, în care este nevoie de încercări repetate pentru a ajunge în locul dorit, nu este foarte răspândită însă în rândurile maselor. Cel mai adesea greşelile sunt ignorate, uneori muşamalizate. Cum ar fi cazul raportărilor de diverse situaţii din domeniul medical – nu se raportează infecţii, greşeli, erori. Deşi studii de caz din ţările dezvoltate arată că doar raportarea corectă şi măsurarea unor indicatori în diverse domenii (cum ar fi, de pildă, infecţiile nosocomiale) pot genera planuri care să ducă la reducerea fenomenelor nedorite. Ei bine, mentalitatea românească înclină mai mult spre sfera de ignorare, în multe astfel de cazuri – care, evident, nu se rezumă doar la sistemul medical, ci se regăsesc pretudindeni. Mai există chiar şi ideea „Cine nu munceşte, nu greşeşte”. Cu astfel de principii, e greu de progresat în orice domeniu. 

    De aceea, chiar şi în sfera antreprenoriatului este greu de răzbătut. De pildă, aproape jumătate dintre femeile din România (47%) consideră teama de eşec principalul obstacol în calea antreprenoriatului, chiar dacă au competenţele necesare pentru a-şi construi o afacere. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului final al programului Capsule, un proiect Erasmus, care a sprijinit dezvoltarea antreprenoriatului feminin în România, Ungaria şi Croaţia. În România, numai 8% dintre fondatorii de startupuri sunt femei tinere, comparativ cu 75% bărbaţi, potrivit raportului elaborat la finalul programului. 

    Adeseori, teama de eşec şi implicaţiie acestuia – în plan financiar, personal, profesional, poate ca imagine personală – limitează posibili antreprenori de a continua pe drumul fisat. „Frica păzeşte pepenii”, spune un proverb. E adevărat, riscurile trebuie calculate, nu trebuie să ne aruncăm orbeşte de pe stânci. Poate jos sunt alte stânci. 

    Şi totuşi, odată calculat riscul, progresul nu poate apărea dacă nu vom vedea în greşeli un prilej de învăţare. Un manager de top spunea într-una dintre cele mai recente întâlniri Meet the CEO organizate de BUSINESS Magazin că nu s-a confruntat cu niciun eşec pe parcursul său profesional, ceea ce nu înseamnă că în cariera sa n-au fost momente în care să intervină vreo eroare. A dat chiar şi un exemplu cât se poate de plastic despre un moment în care era complet depăşită de situaţie (pe un ecran negru de calculator apărea un punct, nu ştia cum să remedieze nicidecum problema şi singura sa replică a fost: „Nu lucraţi în Excel?”). Mentalitatea sa este însă calată pe ideea că orice pas greşit este un moment prielnic de a învăţa, de a descoperi ceva ce nu ştie. 

    Aşadar, poate că nu există o reţetă anume pentru a depăşi frica paralizantă de eşec, vizibilă în varii împrejurări ale vieţii, inclusiv în momentele care sunt văzute drept definitorii pentru parcursul nostru, fie în plan personal sau profesional. Fireşte că pentru un copil este mai bine să ia nota zece la examenul de capacitate, decât să „rateze” examenul cu nota opt, din pricină că a îngheţat, incapabil să-şi gestioneze emoţiile. La fel şi pentru cariera profesională – e de dorit ca un proiect să meargă şnur, cap-coadă, fără poticneli şi piedici. Dar uneori nu se poate, iar traseul este mai întortocheat. Şi, cu siguranţă, din diverse situaţii se pot trage învăţăminte. 

    Cert este că dacă nu pornim la drum de teamă, nici nu vom ajunge la destinaţie.    

    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin

  • Afaceri între antreprenori. ROCA Investments preia 20% din grupul Adrem, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa serviciilor energetice. Adrem: Vom utiliza investiţia pentru extindere şi diversificare

    ROCA Investments, companie locală de private equity, preia un pachet de 20% grupul antreprenorial Adrem, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa serciilor energetice din România. Tranzacţia va fi supusă aprobării Consiliului Concurenţei şi altor autorităţi competente, au anunţat părţile implicate.

    „Vom investi în proiecte care sprijină modernizarea infrastructurii energetice, eficienţa energetică şi utilizarea surselor de energie curată. Alături de echipa actuală de management a grupului, avem încredere că prin atragerea acestui partener în acţionariatul companiei ne vom susţine şi mai puternic angajamentul faţă de transformarea industriei energetice şi faţă de sustenabilitatea societăţii noastre”, a declarat Corneliu Bodea, CEO al Adrem. Grupul Adrem numără astăzi 1.600 de angajaţi şi o reţea extinsă de peste 30 de sedii la nivel naţional.

    „Ne-am asumat să contribuim la dezvoltarea companiilor locale şi transformarea lor în lideri regionali, să creăm valoare pe termen lung, investind în sectoare strategice ale economiei.  Asadar, prin acest acord, ne propunem să intensificăm impactul pozitiv al Adrem în industria energetică, contribuind la dezvoltarea şi modernizarea acestui sector esenţial pentru economia românească”, a adăugat Ionuţ Bindea, Senior Investment Manager, ROCA Investments.

    Adrem intenţionează să utilizeze investiţiile atrase pentru a extinde şi diversifica proiectele de EPC (Engineering, Procurement, and Construction), a sprijini dezvoltarea infrastructurii dedicate energiei din surse regenerabile şi pentru a accelera procesul de digitalizare a reţelelor electrice.

     

  • De unde vine slăbiciunea economiei româneşti. Ce spune unul dintre cei mai puternici antreprenori din ţară VIDEO

    Anul 2025 se anunţă unul dificil. Slăbiciunea economiei, şocurile externe, problemele structurale al economiei precum împrumuturile masive şi deficitul bugetar, au un cuvânt greu de spus şi în anul care tocmai a început. Oamenii de afaceri din România, antreprenorii, afaceriştii sunt de părere că problema şi soluţia în acelaşi timp este industria. Dragoş Damian, CEO-ul şi fondatorul Terapia Cluj, unul din cei mai mari jucători din industria pharma locală este de părere că problema principală a economiei este dezindustrializarea acesteia, un proces ce trebuie inversat.

    „Slăbiciunea economiei româneşti pleacă mai degrabă dintr-o dezindustriaizare care s-a întâmplat după 1989, una care s-a întâmplat şi în anii mai recenţi. Am văzut nişte date care spuneau că s-au închis fabrici şi noi sau vechi şi după 2010, după 2020. Eu văd două probleme cu importurile: o problemă este că banii nu rămân foarte mulţi bani în ţară din aceste importuri şi a doua problemă este că în momentul în care intri într-un caz de forţă majoră, cum s-a văzut în pandemie, cei care-ţi trimit aceste produse din import s-ar putea să nu ţi le mai trimită şi atunci rămâi fără aceste nevoi de bază.“

    În ciuda performanţelor slabe ale economiei româneşti CEO-ul Terapia rămâne optimist şi preconizează investiţii importante, punând totodată accentul pe producţia locală şi reducerea importurilor.

    „Eu vreau să sper că proiectele de industrializare vor exista pe direcţii strategice. Eu am vorbit întotdeauna despre nevoile de bază: mâncare, chimie – inclusiv medicamente, energie şi apărare. Pentru aceste nevoi de bază trebuie să ne apropiem de o zonă în care să fim autosuficienţi, să importăm cât mai puţin pentru aceste nevoi de bază. De asemenea, tot ceea ce se produce în România sau cât mai mult din ceea ce se duce în România să poate să fie exportat, pentru că asta reprezintă o sustenabilitate a economiei.“

  • Când graniţele nu mai sunt bariere

    Pentru antreprenorii la început de drum extinderea în afara graniţelor pare mai degrabă o activitate care face parte din ADN-ul antreprenorial şi nicidecum o barieră în calea dezvoltării, astfel că pentru mulţi tineri planul de a ieşi „la export” este scris încă din primii ani de existenţă a brandului de piaţă. Ce-i îndrumă pe antreprenori să dezvolte branduri cunoscute pe plan regional, european sau chiar internaţional mai devreme de a împlini un prim deceniu de activitate? 

    Vreau să ies la export”, „vreau să duc brandul la nivel internaţional” sau „am găsit o piaţă bună în vestul Europei” sunt doar câteva dintre expresiile tot mai des întâlnite în planurile de afaceri nescrise, de cele mai multe ori, ale oa-menilor din spatele start-up-urilor, ale acelor branduri care se dezvoltă treptat dar sigur. Sunt mici producători de cosmetice, de produse de brutărie, de îmbrăcăminte sau de accesorii pentru sport ale căror poveşti trebuie să treacă de graniţele României.

    Iar datele de la Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a acestui curaj, având în vedere că firmele cu sub 4 angajaţi, adică acele start-up-uri în general, au livrat anul trecut peste hotare bunuri de peste 14 milioane de euro, faţă de 10 milioane de euro în 2019, anul de dinainte de pandemie. „Ceea ce îmi doresc este ca PanFree să ajungă cel mai vândut brand de produse fără gluten din ţară şi să intrăm şi în ţările din jur. Îmi doresc să devenim cel mai  mare producător de produse fără gluten din Europa de Est, adică să mă bat cu polo-nezii”, spune Ovidiu Plutaşu, fondator al fabricii de produse fără gluten PanFree din Oneşti (jud. Bacău).

    Brandul PanFree a intrat în magazine anul trecut şi fabrica a fost pornită cu o investiţie totală de peste 4 milioane de lei, din care 1,4 milioane de lei din fonduri europene. Cu acest brand, Ovidiu Plutaşu vrea să atingă pe piaţa locală o cotă de piaţă de 15-20%, iar intenţia de a ieşi la export vine în contextul în care consumul în România de produse fără gluten este relativ mic comparativ cu alte ţări europene. 

    Estimările ZF arată că vânzările de astfel de produse în retail ajung anual la 50-60 de milioane de lei, piaţa din România fiind una mică. La nivel global, piaţa alimentelor fără gluten se ridică la peste 6 miliarde de dolari, iar în 2030 compania de cercetare Polaris Market Research estimează că această piaţă va ajunge la 13 miliarde de dolari.

    La rândul ei, Izabela Măndoiu, fondatoarea brandului de haine cu acelaşi nume, spune că vrea să iasă în viitor mult mai mult către piaţa externă, după modelul altor branduri româneşti din sector.  „Visul meu ar fi să facem o prezentare de modă undeva în afară, să mai facem lucruri şi în alte zone. Vreau să mărim portofoliul de clienţi şi pe România şi dacă se poate şi către extern, acum că avem deschidere şi spre piaţa din afară, există cerere”, a spus ea. Un exemplu de afacere românească de nişă care a ieşit peste graniţe este De Ionescu, brand de îmbrăcăminte din materiale naturale, care are un magazin fizic în Sibiu, dar care acum face 10% din afaceri pe plan intern, restul din livrări peste hotare. Un alt exemplu, care deşi nu este la început de drum, acum face pasul către pieţe mai importante, este Rovyo Cosmetics, un mic brand de cosmetice realizate la Râmnicu Vâlcea de către Rodica Dumitru. Cu ajutorul nepoatei sale, Loredana Ionaşcu, Rodica vrea să ducă brandul Rovyo peste hotare. 

    „Pentru că am locuit foarte mult timp, în jur de 14 ani în Anglia am şi anumite cunoştinţe în ceea ce priveşte promovarea acolo . Sunt website-uri cum ar fi Amazon, chiar eBAY, de ce nu, dar şi colaboratori pe care cu siguranţă îi pot găsi. De exemplu,  Body Shop, care vinde produse naturale. Sunt foarte multe platforme şi încă vor colabora-tori. În plus, visul meu este să ajungem în El Corte Ingles în Spania”, a punctat Loredana.  În prezent, produsele Rovyo se găsesc pe site-ul propriu, iar în Bucureşti se găsesc la SkinEstetic, dar şi pe platforme precum bun­romanesc.ro, Origin and Natural, DoloHandmade şi driedfruits.ro. Cele mai cunoscute branduri româneşti de produse cosmetice peste hotare sunt Ivatherm şi Gerovital (Farmec), dar tot mai mulţi antreprenori îşi fac curaj şi intră pe alte pieţe, în special prin intermediul magazinelor online. Un exemplu este şi  brandul Carlette Jewellery, care după ce a făcut pasul online s-a extins în sistem de franciză. 

    ”Al doilea pas se concretizează în prezenţa Carlette online, prin distribuitori virtuali de fashion. Există o creştere im-portantă a pieţei de fashion în online şi ne dorim plasarea produselor Carlette în aceste magazine. Pasul trei este ca produsele să fie prezente în magazine fizice, dar nu este intenţia noastră în prezent de a ne deschide propriile unităţi. Însă, partenerii cu care ne dorim să încheiem contracte pe viitor ne vor ajuta să avem produsele noastre şi în spaţii offline.“, povestea anterior Lavinia Lazăr, fondatoarea brandului de bijuterii. 

    Iar toate aceste branduri îşi vor face loc pe piaţa internaţională, un loc unde sunt deja prezente branduri care au ieşit din mâinile artizanilor locali precum Senin (haine), DeIonescu (haine şi încălţăminte), Pater (ţuică) sau Vulp’s Toys (jucării).

  • Povestea unei familii de IT-işti care au reuşit să facă în timpul liber o afacere în toată regula şi o dezvoltă în ritm alert

    Răzvan şi Cremona Lica au înfiinţat în urmă cu doi ani Little Paris Atelier, un mic producător de lumânări şi parfumuri, fiind fascinaţi de momentele speciale pe care astfel de produse le pot crea. Pasiunea s-a transformat într-o mică afacere „după job”, amândoi lucrând în IT. Însă, anul acesta, vor face pasul din online în offline şi vor deschide primul magazin Little Paris Atelier. Cum a început totul?

    Noi am pornit de la zero, cu materiale în cantităţi mici, pe care le luam de oriunde găseam. Am testat foarte multe tipuri de ceară, parfumuri şi reţete, încercând mereu să găsim combinaţia perfectă. Ţin minte că foloseam tot felul de ustensile improvizate, care nu ne erau deloc de ajutor – dar în acel moment, acolo eram. Fiecare test era o lecţie, iar procesul ne-a învăţat nu doar să facem lumânări mai bune, ci şi să apreciem cât de multă muncă şi atenţie la detalii intră într-un produs finit”, povesteşte Răzvan, care adaugă că inspiraţia le-a venit mereu din dorinţa de a aduce un strop de eleganţă în viaţa oamenilor şi de a le oferi produse care să creeze momente speciale.

    Deşi Răzvan şi Cremona au joburi active într-o corporaţie din domeniul IT, Little Paris Atelier reprezintă pentru ei o oportunitate de a-şi exprima creativitatea şi de a aduce un plus de frumos în vieţile oamenilor.

    „Am investit foarte mult suflet şi timp pentru a aduce la viaţă această idee. Dincolo de pasiune, am alocat şi resurse financiare semnificative pentru materiale de calitate, testări şi crearea unui produs care să ne reprezinte”, a mai spus Răzvan. 

    Încă de la început, cei doi antreprenori s-au concentrat mult pe interacţiunea directă cu oamenii, ceea ce i-a ajutat să înţeleagă ce îşi doresc şi ce apreciază. „Acum avem peste 40 de produse în portofoliu şi un plan de marketing care funcţionează foarte bine, ajutându-ne să ajungem la şi mai mulţi iubitori de frumos”. 

    Despre 2024, al doilea an pentru Little Paris Atelier, Răzvan spune că a fost unul în care au simţit că brandul începe să capete încredere şi să-şi contureze identitatea.

    „Am avut parte de multă apreciere din partea oamenilor şi am reuşit să depăşim limite pe care nici noi nu le crede-am posibile. Pentru 2025 ne dorim să creştem şi mai mult, atât în România, cât şi pe pieţele internaţionale. Este an-ul în care vrem să transformăm Little Paris Atelier într-un brand cu adevărat reprezentativ pentru eleganţă şi unici-tate”, a punctat antreprenorul. 

    Cât despre principalii clienţi ai Little Paris Atelier, Răzvan spune că sunt oameni care apreciază frumosul, eleganţa şi detaliile bine făcute. „Sunt cei care caută momente autentice, create de lumânări cu parfumuri inedite şi un de-sign minimalist, dar sofisticat”. 

    Produsele atelierului se găsesc atât pe site-ul brandului, littleparis.ro, dar antreprenorii cola­borează şi cu cu concept store-uri din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Sinaia şi Timişoara. 

    „Cele mai apreciate lumânări sunt cele din colecţiile noastre de lux, care combină parfumuri complexe cu un de-sign elegant”. 

    Cât despre lecţiile învăţate acum pe drumul antreprenoriatului, cei doi antreprenori spun că printre acestea se află şi că nu trebuie să aştepţi ideea perfectă pentru a începe, ci să ai curajul să testezi şi să îţi ajustezi direcţia pe par-curs. De asemenea, consecvenţa şi planificarea sunt esenţiale în construirea unui brand, punctează antreprenorii. 

    În ceea ce priveşte dezvoltarea, Răzvan şi Cremona vor să deschidă anul acesta primul showroom Little Paris Atel-ier şi să lanseze o serie de workshopuri premium. 

    „Pe termen lung, ne dorim ca brandul nostru să devină un simbol al luxului şi al rafinamentului, atât în România, cât şi la nivel internaţional”.    

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Postcard Projects- atelier de design 

    Fondatoare: Dana Marin

    Anul lansării: 2016

    Primul proiect: propria casă

    Investiţie: laptop, diferite programe şi cursuri de specializare

    Mori – brand de colive

    Fondatoare: Ioana Mihai

    Anul lansării: 2024

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro 

    Distribuţie: HoReCa, Tazz, social media

    Planuri: deschiderea unei locaţii fizice

    Terra Salin – salină

    Fondatoare: Mari Fecioru-Ivan

    Locaţie: Bucureşti

    Investiţie prima salină: 40.000 de euro 

    Investiţie a doua salină: 50.000 de euro

    Cifra de afaceri 2024: 130.000 de euro

    Afterschool Wings şi Grădiniţa Miniterra – centru educaţional

    Fondatoare: Laura Ciuperceanu 

    Număr locuri Wings: 80 de copii/an

    Număr locuri Miniterra – 150 de copii 

    Finanţare investiţie: economii şi programul Start-Up Nation

    Plan dezvoltare: deschidere de centre noi

    Holy Bakery- brutărie 

    Fondatori: Robert Tătar şi soţia sa

    Locaţie: zona Floreasca, Bucureşti

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Încasări/zi: până la 2.000-3.000 de lei

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povesta tânărului care după ce a făcut sport de performanţă şi o facultate cu specific economic a ajuns să pună pe roate în perioada pandemiei o afacere care nu are nici o legătură cu experienţele sale anterioare

    Gabriel Obîrşan a început să facă bijuterii în urmă cu patru ani, mai întâi ca un hobby iar apoi ca o mică afacere, care astăzi poartă numele Abruel. Antreprenorul a fost întotdeauna înconjurat de ustensile, schiţe, de lemn şi lut, iar pandemia a readus în viaţa lui nevoia de a-şi manifesta creativitatea, după cum povesteşte chiar el.  

    În plus, partenera sa de viaţă este pasionată de bijuterii, care pentru ea reprezintă nu o achiziţie compulsivă, ci mai degrabă conexiune culturală, uneori geografică. Cum a pornit acest brand, de unde vine inspiraţia fondatorului Abruel şi cum vrea să dezvolte el acest business? 

    „În călătoriile noastre vizitam adesea expoziţii unde existau şi secţiuni de bijuterie, mai ales cele din perioada Art Nouveau, care ne fascinează pe amândoi. Apoi m-au inspirat diverşi artizani, de pildă un atelier de bijuterie din Granada, unde lucrau argint filigranat. Este un adevărat spectacol crearea unei bijuterii. Eu am început să lucrez în alamă, inspirat de modelele cusute pe iile româneşti”, povesteşte Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel. Pentru el realizarea de bijuterii a început ca un hobby în urmă cu patru ani, iar acum doi ani a participat la primul târg.

    Tânărul povesteşte că a făcut sport de performanţă în adolescenţă, apoi o facultate cu specific economic şi una specializată în sport, aşa că printre aceste preocupări foarte tehnice, partea creativă nu a mai avut spaţiu de exprimare. Însă pandemia i-a oferit timp de reflecţie şi prilejul de a se reîntoarce la pasiunea pentru bricolaj. De altfel, pandemia a adus în lumea businessului mulţi tineri care până atunci nu îşi închipuiau că o să devină antreprenori. 

    Prima colecţie Abruel se numeşte „Simboluri româneşti”, sursa de inspiraţie fiind o carte veche de cusături tradiţionale, găsită într-un târg. „M-a inspirat simbolistica ascunsă a acestor modele: ierburi de leac, simboluri sacre sau astrologice… toate cusăturile straielor triadiţionale româneşti au un tâlc anume. Şi m-am apucat să transpun în metal aceste modele. Am creat mai întâi prototipuri, m-a interesat dacă sunt bijuterii comode, cum se simt în ureche sau pe deget, cum se comportă în timp”, spune antreprenorul. Apoi a început să extindă testarea în cercul de prieteni.

    „Şi acum doi ani, în decembrie, mi-am făcut curaj şi am fost împins de la spate cu prietenie, să particip la primul meu târg. Am clienţi care se întorc de atunci la mine, să mai cumpere un model.” În plus, tânărul spune că, deşi nu avea experienţă în antreprenoriat, facultatea cu profil economic l-a ajutat să am o gândire destul de structurată. „Mi-am făcut înainte de a porni un plan de afaceri şi am mers pas cu pas, pe încercate. Nu am făcut investiţii mari, mai ales că tipul de bijuterie tradiţională care mă pasionează pe mine necesită mai mult timp şi îndemânare decât aparatură. Dar am investit constant”, povesteşte el. În ultimii patru ani a investit circa 5.000 de euro în dezvoltarea atelierului şi a brandului, însă alocările au fost treptate. În urmă cu doi ani, a trecut de la lucrul într-un colţ de apartament la un mic atelier, care devine din ce în ce mai plin de ustensile, schiţe şi machete. „E un loc care îmi place mult. Când nu fac bijuterii, lucrez ca antrenor personal şi coordonator al centrului sportiv şi spaul unui hotel din Bucureşti. Programul meu este de la ora 6 la 15. Apoi îmi petrec, de cele mai multe ori, după-amiezele în atelier.” De unde îşi ia inspiraţia? Gabriel spune că urmăreşte mulţi bijutieri, are o pasiune pentru muzee şi adaugă că nu crede că există oraş în care să fi fost şi să nu viziteze muzeele de acolo, cât mai multe. 

    „Aşa că inspiraţie găseşti peste tot: la alţi artişti, în natură, în design vestimentar, în tradiţii populare şi mai ales în arhitectură. Eu iubesc arhitectura interbelică şi noua serie de bijuterii by Abruel este una care mapează vizual Bucureştiul. Fiecare cercel are o formă inspirată de un element de design al unui imobil care m-a impresionat. Unii cercei poartă chiar numele străzii unde am găsit aceste chei vizuale.” 

    Anul acesta a fost cel mai bun de până acum pentru Abruel, iar afacerea a crescut constant. A fost deja la trei târguri şi mai are două în plan. „Faţă de doar o participare la un târg în 2023, este o creştere bună. Clienţii vechi revin, deci lucrurile se mai leagă şi organic, ceea ce e tare plăcut, să nu urmezi mereu o strategie. Aproape am completat a doua colecţie. Acum sunt două categorii de bijuterii Abruel: Simboluri româneşti şi Simboluri din Bucureşti”. Mai departe, el vrea să se ocupe de crearea unui site şi să expună toate modelele de bijuterii din colecţie şi plănuieşte mai multe participări la târguri. 

    În prezent, bijuteriile se pot comanda pe pagina de Instagram Abruel Jewelry, dar şi de pe Iarmaroc. „În curând sper să avem şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască.“    

    Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.” Mai departe, el vrea să ia lucrurile pas cu pas. Îşi doreşte ca dezvoltarea acestui proiect, dacă el va rezista timpului şi schimbării, să se petreacă natural. „Să fie întâi bucurie şi inspiraţie care apoi să atragă o dezvoltare firească. Şi cred că fiecare are destinul lui, oameni şi proiecte deopotrivă, iar Abruel îl va avea cu siguranţă pe al său. Eu sper că va fi unul cât mai interesant şi împlinitor”, conchide Gabriel Obîrşan.w

    Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel: „Sper să avem în curând şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască. Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi de asemenea la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.“

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Platouaş-Styling – atelier de fotografie şi styling de produs

    Fondatoare: Bianca Năstase 

    Domeniu pe care se axează: fotografie culinară

    Preţ două postări săptămânale: de la 2.000 lei pe lună

    Marsepe – producător de ciocolată artizanală 

    Fondatoare: Alina Goidea şi Carmen Vasile

    Investiţie totală: circa 60.000 de euro

    Locaţie laborator: Focşani 

    Număr angajaţi: 5

    Prezenţă: online şi în magazine din Sibiu şi Sebeş

    Preţuri praline: 28 – 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie

    Free Puppet Theatre – teatru de păpuşi independent

    Fondatoare: Ana Crăciun Lambru

    Anul lansării: 2017

    Planuri de dezvoltare: schimbarea numelui

    Purple Med – clinică multidisciplinară 

    Fondatoare: Elena Alexe

    Locaţie: Sector 1, Bucureşti

    Suprafaţă clinică: 400 mp

    Investiţie totală:  375.000 de euro

    Număr pacienţi în medie: 20/săptămână

    Echipa medicală: 8 medici şi asistente

    Craft Beer Voyage – organizator evenimente de degustare a berii artizanale

    Fondatoare: Ioana Coca

    Anul lansării: 2024

    Număr sortimente degustare/eveniment: 5

    Plan 2025: deschiderea unui magazin online

    Planuri de dezvoltare: construirea unui hub de conexiune între microberăriile din România şi Republica Moldova

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

     

     




     

     

  • Vrei să-ţi deschizi o afacere în România? Iată câteva idei care au dat roade şi care pot fi replicate de oricine, oriunde în ţara noastră

    „Fă ce îţi place cu adevărat şi nu vei munci o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Idee care este replicată de tot mai mulţi, iar ultimii ani au scos la iveală spiriTul antreprenorial din mii de români. Sute oameni, fie ei tineri sau cu mai multă experienţă de viaţă, care au avut curajul să creadă în visul lor, au ajuns să trăiască făcând ceea ce le place, în loc să privească fiecare zi ca pe o corvoadă legată de programul la birou.

    Când crezi cu tărie într-o idee născută din pasiune, magia se întâmplă. Această magie se traduce prin antreprenoriat. Doar anul trecut, poveştile a peste 200 de antreprenori care au avut curajul să îşi transforme ideile şi pasiunile în businessuri s-au făcut auzite în cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Cafenele, restaurante, businessuri în zona de producţie, ateliere de produse handmade sau ateliere cu diverse activităţi pentru copii ori adulţi şi-au găsit locul în rubrica Afaceri de la zero. Bucureşti, Cluj, Vrancea sau Iaşi sunt doar câteva dintre judeţele în care s-au născut poveşti antreprenoriale, afaceri şi concepte care însă pot fi replicate oriunde în ţară. Iată cum arată 25 dintre cele mai ingenioase de idei de afaceri pentru 2025.

    1. Îmbrăcăminte creată refolosind materiale naturale

    Kinga Kelemen din Cluj-Napoca, de profesie dramaturg, a dat naştere brandului Lanelka, sub care creează haine din materiale second-hand sau naturale şi saci de dormit din lână merinos pentru copii. Ea a pornit de la o nevoie personală, atunci când a devenit mamă pentru a treia oară, iar treptat produsele pe care le făcea au ajuns la un public din ce în ce mai mare.

    Lanelka are în acest moment linia de upcycling, care cuprinde produse realizate din materiale deja existente şi linia de colecţie, care cuprinde haine din materiale naturale, precum in sau lână, în serii foarte mici. Sacul de dormit este vedeta portofoliului, iar până în prezent sub brandul Lanelka au fost creaţi sute de saci de dormit din lână merinos.

     

    2. Fotografie de business

    Andrei Zafiu a absolvit Politehnica, la bază fiind inginer, însă de mic copil pasiunea lui a fost fotografia. După ce a experimentat mai multe joburi în domeniul pe care l-a studiat, la companii precum Enel sau Renault, el a decis să facă din pasiunea sa un business. Astfel, din 2017, el se ocupă doar de zona de fotografie, având propria firmă, şi este nişat pe pozele pentru evenimentele de business şi portrete pentru CEO.

    Portofoliul său cuprinde 70% portrete de antreprenori şi CEO, dar şi fotografii pentru evenimente de business. O şedinţă foto durează 90 de minute, iar proiectele pot fi cu o singură persoană, CEO-ul unei companii, sau cu 20-25 de oameni dintr-o companie.

     

    3. Călătorii personalizate

    Loredana Peptenaru a lucrat timp de şapte ani într-o agenţie de turism în domeniul croazierelor, iar în pandemie, după ce şi-a dat demisia, a decis să pornească Nomad Travel Concept, propria sa agenţie de turism, care oferă consultanţă şi vacanţe personalizate.

    Agenţia de turism Nomad Travel Concept se axează pe vacanţele exotice, precum cele din Maldive, Zanzibar, Seychelles sau Mauritius. În general, un pachet mediu de vacanţă pentru două persoane porneşte de la 6.000 de euro.

     

    4. Producţie video cu drone  

    Trei tineri au făcut din pasiunea lor pentru videografie un business şi au pornit, în ianuarie 2023, proiectul Oneshotz, în care dronele joacă rolul principal. În primul an de activitate, Oneshotz a ajuns la aproximativ 30 de clienţi din diverse domenii, care şi-au dorit videoclipuri realizate cu drone care să le descrie activitatea sau produsele.

    Businessul are trei segmente principale de clienţi: cei din real estate, cei din zona de evenimente (de pildă concerte, nunţi), şi cei din zona de acţiune, cum sunt competiţiile sau cursele de motociclete. Recent, s-a conturat şi segmentul custom, în care clientul are libertate maximă şi există o regie.

     

    5. Accesorii şi poşete din lemn

    Adriana Man a pornit brandul Yves Anais în 2018, după ce a renunţat la jobul său din corporaţie, şi a început să creeze accesorii şi genţi din lemn, care prind viaţă cu ajutorul a două ateliere partenere din România. Deşi a studiat economia, ea a fost întotdeauna o fire creativă şi a reuşit să îşi fructifice abilităţile prin prisma acestui business.

    Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro. Produsele sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile. Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators.

     

    6. Punct gastronomic local

    Ioana Matei a transformat casa bunicilor săi din comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, într-un punct gastronomic local numit La Grisha, unde familia sa găteşte peşte din Dunăre luat direct de la pescari. Punctul gastronomic local are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită. 

    La Grisha este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare. Într-o zi bună de sâmbătă, La Grisha are în jur de 30-40 de clienţi, iar încasările dintr-o săptămână bună se ridică la 2.000-3.000 de euro.

     

    7. Cafenea în alb şi negru 

    Adi şi Mirela Hudici, soţ şi soţie, au transformat visul lor de acum 20 de ani într-un business şi au deschis anul acesta cafeneaua Glitch la Piatra Neamţ. Fiica lor, elevă la Liceul de Arte, a ales numele, conceptul şi designul cafenelei.

    Locaţia are 24 de locuri, iar în meniu clienţii găsesc diverse băuturi pe bază de cafea, dar şi deserturi, produsele vedetă fiind dulciurile şi cafeaua Glitch Coffee pe bază de fulgi de lapte.

     

    8. Evenimente restrânse pentru degustare de bere artizanală

    Ioana Coca, o antreprenoare cu experienţă în producţia de bere artizanală şi organizare de evenimente, a dezvoltat proiectul Craft Beer Voyage, pentru realizarea de evenimente de degustare a berii artizanale în Bucureşti şi în ţară. Ea vrea să creeze şi un hub de promovare a berii artizanale în România.

    Proiectul său generează venituri din taxa plătită de participanţii la degustări, iar în viitor, şi din vânzările magazinului online şi din spaţiul fizic pe care îl va dezvolta.

     

    9. Realizare de terarii 

    Ana Popovici este pasionată de plante de aproape nouă, moment în care a salvat o plantă şi a văzut că poate avea grijă de ea. Ea a dezvoltat, în urmă cu aproximativ trei ani, Minimaterra, un proiect cu terarii, unele atât de micuţe încât au devenit marele elemente de diferenţiere al afacerii.

    Minimaterra realizează terarii închise, în recipente de sticlă, luate de la sticlari din Bucureşti. Principiul de funcţionare a unui terariu este relativ simplu, motiv pentru care nici nu necesită foarte multă îngrijire, ca în cazul unei plante de apartament.

     

    10. Teatru de păpuşi independent

    Ana Crăciun Lambru a lansat teatrul de păpuşi independent Free Puppet Theatre în 2017, dând astfel „corp“ unei pasiuni pe care o avea de la 4-5 ani. Prin spectacolele pe care le creează, multe dintre ele pe teme actuale, cum ar fi cele de mediu, Ana spune altfel de poveşti, iar succesul Free Puppet Theatre arată că sunt din ce în ce mai multe „urechi“ gata să le asculte.

     

    11. Bijuterii din argint reciclat

    Ana Dincă este de profesie arhitect, iar în ultimul an de facultate a decis să lanseze un proiect personal, atelierul de bijuterii MAD, care transpune în inele sau cercei pasiunea ei pentru forme organice neaşteptate, dar şi crezul în nevoia de sustenabilitate la nivelul industriei de bijuterii.

    Bijuteriile MAD sunt realizate manual, numai din argint reciclat, iar nicio piesă nu seamănă cu alta, cum de altfel orice destinatar este la rândul său unic.

     

    12. Tricouri cu mesaje

    Cu un background în jurnalism, Ina Biebel din Timişoara este pasionată de limba română şi de corectitudinea vorbirii ei. Aşa că în urmă cu patru ani, sătulă să tot audă câteva greşeli frecvente, s-a decis să facă un tricou special, simplu, pe care scria cu majuscule chiar „pe care“. Iar reacţia publicului a fost complet peste aşteptări, acel „pe care“ iniţial 

    transformându-se într-o colecţie de obiecte cu peste 130 de mesaje, un magazin fizic în Timişoara, o echipă şi planuri de creştere, toate acestea sub brandul TomBabe.

     

    13. Platformă de teatru online

    Picior de Play este o platformă de streaming care conectează telespectatori din toată lumea cu teatrul, dar aceasta ar fi o descriere simplă a ceea ce reuşesc de trei ani încoace să facă Alexandru Aramă şi echipa sa. În realitate, Picior de Play nu este doar teatru online, ci o experienţă care facilitează interacţiuni altminteri imposibile, iar pasul următor în dezvoltarea acestui proiect ar fi chiar o secţiune de conţinut propriu, care duce teatrul din zona de sală în cea de experiment şi deci de posibilităţi infinite.

     

    14. Educaţie alternativă prin artă

    Ciprian Cobzariu, absolvent al Facultăţii de Teatru din Iaşi, organizează tabere la complexul turistic ArtEd din Durău şi atrage în fiecare sezon 1.500-1.600 de copii, care participă la diferite ateliere. Fondatorul ArtEd îşi propune să facă educaţie alternativă prin artă. El a ajuns la concluzia că poate implementa astfel de ateliere şi în taberele pentru copii. Dacă iniţial închiria spaţii de cazare din ţară şi organiza tabere în zona Câmpulung, zona Gura Humorului, Călimăneşti, Sinaia, Râşnov, în final a construit propriul complex turistic la Durău pentru aceste tabere.

     

    15. Fermă proprie

    Florin Chiuţă, fondatorul Fermei Florin Pomicultorul, a transformat pasiunea pentru agricultură într-o afacere de familie, cu încasări estimate pentru 2024 de 60.000 de euro. Ferma Florin Pomicultorul din comuna Priboeni, judeţul Argeş, este o fermă de familie, ce se întinde pe trei hectare. În prezent, el produce căpşune, cireşe, vişine, prune, mere, pere, gutui, dar şi ceapă, cartofi, usturoi, sfeclă roşie şi fasole uscată. Produsele sunt vândute direct către clienţi persoane fizice (livrare la domiciliu) dar şi către băcăniile din Topoloveni, Piteşti, Târgovişte, Bucureşti. În plus, ferma a colaborat şi cu câteva hipermarketuri pentru livrări de produse proaspete.

     

    16. Producţie de detergent şi parfum de rufe

    Cristina Codiţă, fostă angajată într-o multinaţională, a păşit pe drumul antreprenoriatului şi a creat, în 2021, brandul Cashmere Aroma, sub care produce parfum şi balsam pentru haine, detergent profesional, dar şi diverse alte produse adiacente, cum ar fi spray-uri textile sau odorizante de cameră.

    Produsele Cashmere Aroma se vând în toată ţara, dar au ajuns şi la clienţi din afara României. 

     

    17. Decoraţiuni din lemn recuperat

    Mihaela Balica din Iaşi a lucrat într-o multinaţională ca manager de expansiune, iar acum câţiva ani a făcut trecerea la antreprenoriat din dorinţa de a-şi materializa pasiunea pentru lucrul în lemn. Astfel, ea a creat Woodatree, un atelier pornit în garajul părinţilor săi, în care creează decoraţiuni din lemn recuperat. În portofoliul Woodatree se găsesc tablouri şi oglinzi, dar şi alte produse din lemn. Lemnul folosit provine de la oamenii din mediul rural, de la construcţiile demolate din Iaşi şi de la atelierele de tâmplărie.

     

    18. Obiecte din sticlă reciclată

    Horaţiu Oltean din Mediaş a renunţat acum câţiva ani la jobul din multinaţională şi a pus bazele proiectului Stycle, un atelier în care creează obiecte din sticlă reciclată împreună cu tatăl său, fost inginer mecanic în fabrica de sticlă Vitrometan din Mediaş. Portofoliul cuprinde produse din sticlă precum pahare, vaze, candele şi oliviere. Cele mai cerute sunt paharele, care se vând în mare parte în domeniul HoReCa. Vânzarea este realizată prin intermediul unor magazine fizice de nişă, dar şi online, iar în 2024 a fost deschis un spaţiu propriu în Mediaş.

     

    19. Aplicaţie pentru gestionarea emoţiilor 

    Doi antreprenori din Cluj, Ionuţ Biriş şi Alex Şandor, cu experienţă în dezvoltarea de jocuri, au pus bazele unei aplicaţii de dezvoltare socioemoţională pentru copii. Serenitale, aplicaţia dezvoltată de cei doi şi lansată în luna august, ajută copiii să îşi gestioneze emoţiile, în special, furia. În aplicaţie, copii pot învăţa diferite tehnici de gestionare a emoţiilor, cum ar fi tehnica interactivă de respiraţie, unde au suportul vizual şi interactiv ca să înţeleagă ritmul şi durata respiraţiei astfel încât să se liniştească. Aplicaţia se adresează copiilor între cinci şi 12 ani, iar la descărcare se percepe o taxă de 50 de lei, care se plăteşte direct în Google Play sau App Store.

     

    20. Haine cu ţesături tradiţionale

    Ruxandra Căpuşan, cu background în domeniul artelor plastice şi cu experienţă în managementul firmelor, şi-a propus să readucă la viaţă portul românesc tradiţional prin proiectul său antreprenorial Senin, pornit anul trecut la Cluj-Napoca. Senin este un brand sub care ea creează haine actuale, dar care au integrată şi ţesătura tradiţională. Producţia este externalizată şi are loc în patru ateliere – două în Cluj-Napoca, unul în Floreşti şi altul în Turda. Cele mai cerute produse din portofoliul Senin sunt paltoanele şi hanoracele. Preţurile produselor cu eticheta Senin încep de la 1.100 de lei, însă ele pot ajunge până la 3.000 de lei.

     

    21. Obiecte de mobilier din beton

    Mihai Bonciu din Bucureşti este de profesie sculptor şi în trecut a realizat decoruri pentru spectacole de teatru şi film, însă astăzi are propria sa afacere şi propriul brand, Koncret, sub care realizează obiecte de mobilier din beton, într-un atelier din Câmpina. Totul a pornit de la o primă măsuţă de cafea din beton realizată în pandemie, la cerinţa unui prieten. În portofoliu se găsesc atât produse realizate în serie mică, cât şi produse făcute la comandă. Cele mai cerute sunt măsuţele de cafea şi lavoarele. 

    22. Deserturi speciale

    Cu experienţă din publicitate, domeniul în care a lucrat, cu o piaţă încă liberă şi mai ales cu ambiţia de a schimba o percepţie, Ioana Mihai a pornit pe drumul antreprenoriatului în 2024, creând brandul de colivă Mori – colive de viaţă. Investiţia iniţială a fost de circa 20.000 de euro, iar desertul este produs în laboratorul propriu din Capitală.

    Desertul „special” ajunge la clienţi prin alte businessuri din domeniul HoReCa, prin social media, dar şi prin aplicaţia Tazz. Planurile fondatoarei urmăresc deschiderea unei locaţii fizice şi schimbarea etichetei negative care se pune în general acestui desert.

     

    23. Băuturi sănătoase

    Iulia Suciu a lucrat în consultanţă fiscală timp de şapte ani, însă a ales în cele din urmă calea antreprenoriatului, odată cu dezvoltarea Zenvita Kombucha, o băutură sănătoasă, 100% naturală, obţinută din ceai şi cultură de kombucha, pe care o produce chiar ea într-un laborator din cartierul Crângaşi din Bucureşti. Kombucha este un ceai fermentat la care se adaugă zahăr, o clutură de kombucha şi suc de fructe sau plante. Ideea de a dezvolta această băutură a pornit acum câţiva ani, când antreprenoarea începuse să aibă probleme digestive şi era în căutare de alimente şi băuturi sănătoase. Ideea de afaceri s-a materializat în martie 2023.

    24. Producţie de ciocolată

    Alina Goidea şi Carmen Vasile, două surori cu background în zona de design, respectiv arhitectură, au renunţat la joburile lor din Bucureşti şi s-au întors în Focşani, oraşul lor natal, unde au pus bazele brandului Marsepe, sub care astăzi produc, în Odobeşti, judeţul Vrancea, praline de ciocolată.

    Sub brandul Marsepe există trei colecţii de bază, fiecare cu câte nouă sortimente: Crazy Garden, Exotic Intense şi Spicy Party. Recent, a apărut şi noua colecţie, numită Moştenire, care surprinde gustul tradiţional românesc prin combinaţiile alese. Preţurile sunt cuprinse între 28 de lei şi 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie.

     

    25. Workshopuri de recondiţionare a obiectelor de mobilier

    Adriana Nica din Bacău a plecat din mediul corporate după mai bine de două decenii şi a deschis, chiar înainte de pandemie, Soul Paint Atelier, un proiect prin care organizează ateliere de recondiţionare a obiectelor pentru de mobilier. Workshopurile sale se ţin în Bacău şi Bucureşti, iar până acum au găzduit sute de cursanţi.

    În general, cursanţii care participă la workshopurile organizate de Soul Paint Atelier au între 12 şi 50 de ani. Workshopurile au ajuns inclusiv în zona corporate.   

  • Dragoş Petrescu, City Grill: 2025 vine cu provocări, dar suntem mai pregătiţi să îl întâmpinăm. România nu mai este în situaţia din 2009-2010, e mult mai matură

    Antreprenorii se pregătesc ca anul 2025 să vină cu provocări mai ales în zona economică şi politică, însă sunt mai bine pregătiţi faţă de crizele anterioare, spune Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill, unul dintre cele mai mari lanţuri de restaurante de pe plan local.

     „Mi se pare foarte important să ne uităm la piaţa din România diferit în 2025 faţă de 2009, apropo de crizele economice, suntem mult mai bine poziţionaţi şi foarte diferit. În 2008-2009, discutam despre un român care câştiga 400-500 de euro, astăzi discutăm despre un român care câştigă 800-1.000 de euro, în medie, ceea ce îl poziţionează pe o zonă mai puţin vulnerabilă“, spune Dragoş Petrescu, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank. Momentele-cheie ale acestui an, este el de părere, care vor influenţa economia locală vor fi stabilirea ratingului de ţară şi alegerile prezidenţiale. Rezultatele alegerilor din primul tur de prezidenţiale şi anularea ulterioară a alegerilor s-au resimţit şi în consum, spune Dragoş Petrescu, iar scăderile au fost între 10% şi 20% atât în restaurante, cât şi în retail.

     

  • ZF Cum creştem industria alimentară românească. Cum pot micii producători să intre în lanţurile de magazine: trebuie să fie serioşi, să livreze constant, să lucreze la marketing şi să fie atenţi la preţ şi profitabilitate

    ♦ ZF desfăşoară o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

    Comerţul modern câştigă tot mai mult teren şi în România, ajungând la circa 70% din vânzările din universul de retail,  iar în ultimii ani s-a pus problema faptului că pe cele mai multe rafturi găsim produse alimentare din import. Deşi nu este o problemă care apare doar în comerţul modern, ci şi în pieţe sau în magazinele tradiţionale, ZF a discutat cu câteva reţele de magazine pentru a vedea cum pot ajunge micii producători să lucreze cu marile lanţuri  din comerţul modern şi care sunt principalele lucruri la care antreprenorii locali ar trebui să fie atenţi dacă vor să-şi vândă produsele, fie că vorbim de legume, fructe, carne, lapte sau produse procesate, în acest tip de magazine. Românii vor produse româneşti, însă în acelaşi timp retailerii ţin cont şi de preţ, dar şi de calitatea produselor.

    „În primul rând produsul trebuie să fie unul care să se preteze în magazinele noastre, pentru tipologia clientului nostru. Dacă din punct de vedere produs, corespunde standardelor noastre de calitate iar produsul este unul care considerăm că va funcţiona în magazinele noastre atunci începem prin a-l lista în magazinele cele mai mari unde îi putem asigura o prezenţă la raft şi o expunere corectă“, explică Alexandru Şoacăte, director general adjunct al lan­ţului românesc de ma­gazine Annabella, care numără circa 100 de ma­gazine la nivel na­ţional. În această primă etapă se testează produsul în magazine, explică Alexandru Şoacăte, iar dacă această primă perioadă este una de succes se extinde listarea produsului în mai multe magazine. „Important este ca produsul să fie de calitate şi să aibe rulaj în magazine“. El adaugă că şi consumatorul român preferă produsele româneşti, mai ales când vine vorba de legume şi fructe, excepţie făcând evident acelea care nu se pot cultiva în România. De asemenea, Annabella lucrează cu producători externi în cazul unor produse care nu sunt realizate în România aşa cum este cazul scutecelor pentru copii. „Atâta timp cât există alternativă produsă în România la produse, ar trebui preferate de către consumator, în primul rând datorită costurilor reduse de transport, dar de ce nu şi din punct de vedere al dezvoltării economiei naţionale. Atâta timp cât elveţianul preferă să plătească un preţ mai ridicat pentru produse fabricate în Elveţia, aşa ar trebui să gândească şi românul“, explică Alexandru Şoacăte. Annabella a deschis recent şi primul său retail park în oraşul Horezu.

    Importanţa listării produselor româneşti în marile magazine vine şi din perspectiva deficitului uriaş pe care România îl are în ceea ce priveşte produsele alimentare. Deficitului comercialca depăşit 5,6 miliarde de euro în sectorul de alimente în 2022, conform calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

    Practic, cele mai importate produse ca valoare sunt carnea, lactatele, ouă, miere dar şi legumele pentru care România plăteşte 3,1 miliarde de euro, adică mai mult decât încasăm pe toate alimentele exportate, conform analizei ZF. Importurile de alimente au crescut şi ele în total cu 26% în 2022 faţă de 2021, ajungând la un nivel record de circa 8,5 miliarde de euro.

    „Sunt mai multe componente pe care un consumator le ia în considerare atunci că doreşte să facă o achiziţie a unui produs dintr-un supermarket. Preţul este cel mai important şi este primul criteriu. Al 2-lea criteriu se se referă la calitatea produsului şi al abia al 3-lea este de provenienţă. Evident că noi toţi ne-am dori produse locale, pentru că consumând local asta înseamnă locuri de muncă locale, taxe locale care se apoi se investesc în comunităţi şi într-un final, comunităţi mai înstărite. De aceea, atunci când cineva doreşte să reducă deficitul comercial trebuie să se uite în primul rând la preţ“, a spus a spus Sorin Anagnoste. Iar preţul poate fi competitiv numai prin măsuri de eficientizare, automatizare, digitalizare şi investiţii în cercetare, mai spune el. Retailerul PENNY vrea ca până la finalul acestui an ca 60% din sortimentul aflat la vânzare să aibă ingredientul principal provenit din România, adică să fie cultivat, crescut, extras sau fabricat în ţară şi să fie procesat şi ambalat în România astfel că a solicitat ASE Bucureşti ajutorul pentru a face o analiză de piaţă pentru a afla modalităţile prin care să crească acest procent de produse „made in Romania“.

    La rândul ei, Oana Lungu, director Achiziţii în cadrul Kaufland România, al doilea cel mai mare retailer ca cifră de afaceri din România,  spune că parteneriatele cu producători autohtoni sunt o direcţie strategică pentru companie şi o prioritate în politica de achiziţii. De asemenea, ea menţionează că numărul produselor româneşti listate anual variază în funcţie de mai mulţi factori, printre care dezvoltarea portofoliului furnizorilor, tendinţele de consum ale pieţei sau sezonalitate.

    „În prezent, peste 84% din articolele alimentare listate sunt de provenienţă locală, care se livrează prin intermediul platformei logistice Kaufland, adică prin cele două depozite din România. La acest număr se adaugă şi alte articole, care sunt livrate direct în magazine de către furnizorii locali, prin logistica proprie“, a spus Oana Lungu. În plus, în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%.

    „Aici se reflectă dorinţa consumatorilor de a consuma produse de sezon şi româneşti, dar este şi rezultatul eforturilor susţinute pe care le avem în promovarea producătorilor autohtoni. Astfel, reuşim să asigurăm în mod eficient disponibilitatea produselor regionale specifice în magazinele din acele zone, la cele mai înalte standarde de prospeţime şi calitate, a adăugat Oana Lungu. Ea menţionează că retailerul Kaufland susţine parteneriatele cu producători locali.

    „Doar în 2022, compania a colaborat cu peste 2.600 de furnizori de produse şi servicii din România, dintr-un total de 3.300. Kaufland derulează programe de sprijin pentru aceştia, iar anul trecut, peste 80% dintre cheltuielile totale cu furnizorii au fost alocate partenerilor locali, depăşind valoarea de 2,4 miliarde de euro. Totodată, 67 de cenţi din fiecare euro cheltuit la casele de marcat Kaufland merg direct către afaceri din România. Acest număr reflectă eforturile echipei noastre de a dezvolta sortimentaţia regională existentă şi de a sprijini producătorii locali“. Ea subliniază faptul că politica de achiziţii Kaufland are drept prioritate colaborarea cu producători locali, pe orice categorie există.

    La rândul lui, Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, cu 15 unităţi în judeţul Vrancea, spune că este deschis colaborării cu producătorii români mai ales în sezon, dar spune că antreprenorii locali trebuie să fie mai serioşi şi să încerce să îşi îmbunătăţească modul de livrare şi de ambalare.

    „Atunci când vine un producător român la noi renunţăm la orice import şi îl primim fără niciun fel de restricţii. Negociem evident, stabilim cât poate să ne livreze ş.a.m.d. Însă, producătorii români ar trebui să fie mai serioşi, să respecte aceste înţelegeri“, spune antreprenorul care dă exemplul unui producător de ciuperci care atunci când a început să livreze şi către alte lanţuri de magazine a micşorat cantităţile livrate către Paco chiar în plin post, atunci când cererea e mare. Iar compania va trebui să apeleze din nou la importuri. „Când se va termina cu postul acel producător se va întoarce şi ne va livra în mod normal, iar eu o să-mi stric relaţia cu furnizorul extern pentru că eu o să primesc ciuperci de la producătorul local. Cam asta e treaba cu producătorii locali, sunt neserioşi“, spune Feliciu Paraschiv. De asemenea, el spune că producătorii din Turcia de exemplu livrează castraveţii care se încadrează doar în anumite dimensiuni în cutii personalizate, cu folie între rânduri, iar producătorii români nu sunt atenţi la aceste detalii. „Noi o să cumpărăm castraveţi de la Matca şi o să îi primim în celebrii saci de plastic. I-am rugat să ne dea legumele în lădiţe, le strângem noi lădiţe, doar să ni-i pună frumos aşa cum fac turcii. De aceea vând turcii aşa mult la preţuri duble. Am rămas cu mentalitatea veche românească: să vindem marfa acum şi mâine vedem. Dar oricum  noi suntem deschişi la colaborarea cu producătorii români, dar trebuie să respecte aceste standarde pe care clienţii le-au impus şi pe bună dreptate. Clienţii lucrează din greu pe nişte salarii şi nu vor să cumpere lucruri proaste“. Feliciu Parachiv spune însă că sunt şi furnizori serioşi care sorteaza marfa, o pun în lădiţe, chiar şi personalizate. „Din păcate, sunt maxim 20% dintre furnizori aşa serioşi. Din păcate, românii nu ştiu să-şi vândă marfa. Ei să vândă engros cât mai mult“.

    Alexandru Şoacăte mai spune că producătorii români trebuie să-şi facă bine temele, să ştie care este competiţia, dar şi care sunt condiţiile comerciale care îi asigură profitabilitatea şi lui, dar preţul să fie atragător şi pentru retailer. „De cele mai multe ori concurenţa este mare şi micii producători nu iau în calcul faptul că pentru a deveni profitabili trebuie să scaleze destul de mult businessul, ceea ce înseamna preţuri şi marje mici şi investitii destul de mari, mai ales la început de drum“.

    Oana Lungu, director Achiziţii Kaufland,  mai spune că a-şi comercializa produsele în lanţul de hipermarketuri Kaufland, furnizorul trebuie să îndeplinească, în primul rând, anumite condiţii de livrare, cum ar fi utilizarea codurilor EAN, ambalarea şi livrarea produselor în baxuri şi navete pentru expunerea la raft etc. Odată ce aceste criterii sunt îndeplinite, producătorul trebuie să trimită o ofertă completă către Kaufland, la adresa de e-mail oficială a companiei, împreună cu o serie de mostre la sediul central.  Astfel, echipa de achiziţii analizează oferta şi revine cu feedback către furnizor.

    „Este important de menţionat că fiecare etapă necesită timp pentru analiză, însă întotdeauna oferim feedback, indiferent de rezultat. Dacă se aprobă listarea, furnizorul trebuie să furnizeze documentele necesare, precum şi orice certificate sau atestări relevante, în funcţie de tipul de produs. După finalizarea procedurilor administrative, furnizorul este listat în sistemul Kaufland şi poate începe livrările, fie direct la magazin, fie la depozit, în funcţie de categoria de produse“, a spus Oana Lungu. Ea adaugă faptul că există, de asemenea, anumite specificaţii cu privire la procesul de livrare.

    „Vehiculul utilizat pentru transportul mărfurilor trebuie să fie adecvat pentru rampa de descărcare a magazinului. Transportatorul este responsabil pentru descărcarea şi predarea mărfurilor către reprezentantul Kaufland care se ocupă de recepţie. Foarte important este ca numărul de produse livrate să coincidă cu numărul de unităţi stabilit în sistem, iar cutiile să nu prezinte deteriorări în timpul transportului. Orice marfă deteriorată va fi refuzată“.  Oana Lungu adaugă că retailerul Kaufland aduce produse specifice zonei către consumatorii din acea regiune.

    „Un exemplu în acest sens este reprezentat de vinurile Rogova, care sunt comercializate exclusiv în magazinele din regiunea Oltenia. Acestea sunt produse în regiune şi reprezintă o ofertă de interes pentru consumatorii din zonă, fiind familiarizaţi cu această marcă. Un alt exemplu ar fi produsele tradiţionale Mariflor, care pot fi găsite doar în magazinele Kaufland din Cluj şi Gherla“. De asemenea, unele produse proaspete de cofetărie şi brutărie ambalate sunt listate regional sau chiar în fiecare oraş, ţinând cont de specificul de consum al fiecărei zone şi de notorietatea locală a furnizorilor.

    „Un exemplu ar fi prăjiturile marca Royal, disponibile în magazinele din Timişoara, Lugoj şi Arad. în unele cazuri, Kaufland listează produsele doar în anumite magazine din marile oraşe. De exemplu, produsele din peşte ValePutna pot fi găsite doar în şase magazine din Bucureşti“. De asemenea, ea dă exemplul mărcii Doze de Fresh, cu gama lor de fresh-uri, este listată în Bucureşti şi Constanţa, în timp ce smoothie-urile Zmudy pot fi găsite în magazinele Kaufland din Timişoara şi Arad.

    „Acest lucru oferă consumatorilor din zonele menţionate acces la produse de la producători locali şi garantează prospeţime absolută“.