BusinessMagazin

Tag: angajatori

  • Pandemia schimbă piaţa muncii: Angajatorii se aşteaptă ca oamenii din companii să dezvolte mai multe abilităţi şi să fie dispuşi să preia responsabilităţi noi

    Trei din cinci angajatori români (58,2%) se aşteaptă ca în perioada următoare angajaţii să dezvolte rapid noi abilităţi, cum ar fi cele digitale, iar alţi aproape 51% mizează pe disponibilitatea salariaţilor de a prelua şi alte responsabilităţi decât cele din fişa postului, în contextul climatului dificil generat de pandemia de Covid-19.

    Comparativ cu perioada anterioară declanşării pandemiei, pentru 44,5% dintre companii contează acum mai ales flexibilitatea celor din echipă privind responsabilităţile pe care le au, în timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o adaptabilitate mai mare a acestora la schimbările prin care trece compania, potrivit unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs în perioada 1-22 octombrie, pe un eşantion de 220 companii mici, medii şi mari din România.

    De altfel, 40% dintre companii spun că păstrează echipa intactă în perioada următoare, în timp ce 27% vorbesc despre restrângere de activitate şi disponibilizări de până la maxim 10% din personal, indică datele sondajului.

    În ceea ce priveşte evoluţia numărul de angajaţi aproape două treimi dintre companiile sondate (64%) spun că şi-au menţinut acelaşi număr de angajaţi sau chiar au mărit echipa (18%), din martie şi până în prezent, pe fondul creşterii anumitor activităţi din companie.

    Principalele abilităţi şi competenţe pe care companiile le caută şi pe care pun mai mult accent atunci când recrutează candidaţi pentru poziţii noi sunt adaptarea la contextul actual al pieţei muncii şi al companiei (64,54%), uşurinţa în a se integra mai rapid în echipă, în contextul limitării interacţiunii sociale (53%), flexibilitate în ceea ce priveşte locul de desfăşurare al activităţii, de la sediul companiei sau de acasă (31%), dar şi abilităţi antreprenoriale (28%) sau competenţe noi (21%).

    Interviurile de angajare se desfăşoară şi ele preponderent online (70%), iar în acest context angajatorii români observă că interesul candidaţilor a crescut, fiind înregistrate cu până la 48% mai multe aplicări la joburi, faţă de perioada ianuarie-martie.

    În ceea ce priveşte nivelul salarial, aproape 60% dintre companii l-au menţinut constant faţă de  perioada anterioară declanşării pandemiei de coronavirus, însă mai mult de jumătate dintre companii nu au adăugat noi beneficii extrasalariale. Doar 12% dintre instituţii oferă salariaţilor noi beneficii, precum şedinţe de coaching pentru dezvoltarea personală şi profesională.

  • Unde mai lucrează muncitorii asiatici?

    În anul 2019 am adus în jur de 2.000 de oameni noi în România. A fost un contingent de 30.000 de oameni şi, în total, au venit undeva la 26.000 de oameni. Anul acesta am pornit cu un contingent tot de 30.000 de oameni, dar până acum s-au epuizat doar 16.000 de avize”, a spus Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine, în cadrul emisiunii ZF Live.

    Anul 2020 este destul de imprevizibil şi acest lucru creează probleme companiilor de recrutare şi plasare de personal asiatic, precum şi clienţilor lor, spune ea.

    „Un proiect de recrutare necesită timp şi trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm pentru a face demersurile necesare aducerii personalului”, explică Corina Constantin.

    Muncitorii asiatici aduşi de Multi Professional Solutions au venit în România să lucreze în domenii precum HoReCa, construcţii şi producţie.

    „Pe partea de producţie au venit în industria alimentară, mase plastice, componente în domeniul ceramicii. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti”, spune directorul general al companiei.

    În lunile ianuarie – martie, înainte de pandemie, Multi Professional Solutions a adus în România circa 300 de muncitori asiatici, însă din martie şi până acum au mai adus doar câteva zeci.  

    „Zborurile au fost o problemă, iar ambasadele din ţările cu care lucrăm au activitatea restrânsă. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti. Activitatea lor s-a restrâns foarte mult şi am rămas cu personalul plasat aici pentru a îl redistribui pe piaţa muncii din România. Prin urmare, pentru o parte dintre ei a trebuit să facem o reconversie profesională, să încercăm să îi adaptăm în alte businessuri”, a explicat Corina Constantin.

    Contractele angajaţilor asiatici sunt încheiate pe o perioadă de minimum doi ani, astfel că ei trebuie să lucreze pentru angajator pentru cei doi ani, după care pot reînnoi contractul sau pot să se întoarcă acasă.

    „Am avut personal din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele. Cred că în jur de 10% – 15% au ales să se întoarcă acasă, iar toţi sunt din domeniul hotelier. O parte dintre cei care au rămas sunt încă în şomaj tehnic sau în Kurzarbeit. Muncitorii nu pot părăsi ţara dacă sunt în şomaj tehnic“, a explicat Corina Constantin.

     

    Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions
    „Am avut angajaţi din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele.”

    În ceea ce priveşte cererea de personal asiatic din partea companiilor de pe piaţa locală, expertul în recrutare spune că piaţa construcţiilor este una în care cererea este încă similară cu perioada de dinaintea pandemiei.

    „Observ o cerere similară pe piaţa construcţiilor. În afara unor proiecte care au fost anulate pentru că aceasta a fost dorinţa beneficiarului final, avem clienţi în domeniul construcţiilor care îşi doresc în continuare să atragă forţă de muncă din Asia. În continuare, în România nu găsim muncitori calificaţi şi necalificaţi în domeniul acesta, operatori de utilaje, sudori şi angajatorii îşi doresc să atragă forţă de muncă din Asia pe aceste posturi”, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    Cele mai mari salarii sunt câştigate de muncitorii asiatici care lucrează în domeniul construcţiilor, iar în HoReCa şi în industrie câştigă similar cu românii.

    O evoluţie puternică a cererii de personal asiatic a fost înregistrată pentru serviciile bonelor, având în vedere că multe şcoli funcţionează în scenariul galben, cel ce presupune că elevii învaţă de acasă prin rotaţie, sau în cel roşu, unde toate cursurile se ţin în mediul online.

    „Începând cu luna martie, am primit undeva la 50 de cereri de bone, semnificativ mai multe decât în 2019. Părinţii trebuie să meargă la serviciu în continuare, nu vor să expună bunicii şi caută soluţii“, spune Corina Constantin.

    Cifra de afaceri a companiei pe care ea o reprezintă este în scădere comparativ cu 2019, iar acum încearcă să păstreze veniturile şi cheltuielile în linie pentru a nu ieşi pe pierdere anul acesta.

    „Cu ajutorul relocărilor am reuşit să ne păstrăm pe o linie de plutire. Cred că începând din martie anul viitor ne vom duce spre normalitate. Eu sper ca, în viitor, importul de forţă de muncă să fie mai aşezat şi mai ordonat, tocmai de aceea am şi format un patronat al importatorilor de forţă de muncă. Costurile pentru aducerea unui muncitor din Asia au scăzut, clienţii noştri nu îşi mai permit să facă investiţii la fel de mari ca înainte de pandemie şi ne adaptăm împreună“, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane de lei, în creştere cu aproape 4% comparativ cu anul precedent, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia, spune că, în acest moment, angajatorii români sunt interesaţi de muncitori asiatici care să lucreze în service-uri auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi.

    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală”, explică el.

    Acestor domenii li se adaugă şi agricultura, zootehnia şi construcţiile.Cele mai mari salarii înregistrate de muncitorii asiatici în România sunt ca angajaţi în joburi precum: operatori CNC şi operatori utilaje, adaugă Yosef Gavriel Peisakh.

    Reprezentantul Work from Asia spune că şi ei s-au lovit de situaţia în care muncitorii pe care îi aduseseră pe piaţa din România au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei.

    „Da, ne-am lovit de multe astfel de cazuri, cele mai multe fiind înregistrate în domeniul HoReCa, unde muncitori asiatici veniţi să lucreze în restaurante, fie ca bucătari sau ospătari, au fost relocaţi în ferme agricole sau reangajaţi ca personal în domeniul curăţeniei”, explică Yosef Gavriel Peisakh.

    În primele nouă luni din 2020, compania Work from Asia a adus pe piaţa din România câteva zeci de muncitori asiatici, cifrele fiind similare cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Anul acesta, Work From Asia a raportat un număr mai mic de angajaţi asiatici cu 10-15% faţă de primele nouă luni ale anului trecut”, spune managerul general al companiei.

     

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia
    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală.”

     

    Pentru a se adapta la contextul creat de pandemie, agenţia încearcă un nou model de business, unul care presupune colaborarea cu parteneri care, în schimbul unui comision de 10%, să contribuie activ la încheierea contractelor de angajare a forţei de muncă asiatică în România.

    ,,În plină pandemie am realizat că singura şansă e aceea de a fi creativi şi dispuşi la schimbare, aşa că adaptăm regulile şi deschidem uşa tuturor celor care vor să muncească.  Contractele mari, încheiate cu firmele de construcţii, de exemplu, care se traduc prin angajarea a zeci de muncitori asiatici pot fi extrem de profitabile pentru potenţialii colaboratori. Mai mult decât atât, sunt de interes si contractele de aducere a forţei de muncă asiatice pentru fabricile de textile, fermele agricole, firmele de curăţenie, hoteluri şi restaurante, practic tot ce are legatură cu segmentul HoReCa”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.

    Prin acest model de business, Work From Asia îşi anunţă disponibilitatea de a găsi noi colaboratori şi de a permite oricui să aibă acces la aria sa de activitate.

    „Concret, oferim un comision de 10% celor care ne aduc contracte noi pentru plasarea muncitorilor asiatici. Sunt vremuri pline de provocări pentru toate businessurile şi acum mai mult ca niciodată cred că dacă nu dăm dovadă de flexibilitate şi capacitate de adaptare, businessurile noastre vor avea de suferit.

    Asta nu înseamnă că începem să recrutăm personal din Romania şi că brusc ne schimbăm domeniul de activitate, ci doar că suntem dispuşi să lucrăm mai mult cu exteriorul, în cazul nostru cu noi colaboratori români, pe partea de vânzări”, spune reprezentantul Work From Asia.

    Schimbarea a venit din nevoia de adaptare la cerinţele pieţei şi aceea de a identifica un nou model de business cu potenţial de succes.

    „Este important pentru clienţii noştri să ştie că suntem flexibili şi deschişi şi că le oferim tot sprijinul nostru, toată experienţa logistică de a-şi găsi angajaţii de care au nevoie. Personalul asiatic este pe cât de dedicat, pe atât de stabil. România este una dintre puţinele ţări în care construcţiile sunt în continuare într-un trend ascendent. Noi le oferim personalul calificat sau necalificat, în funcţie de caz, de care au nevoie, în condiţii optime de salarizare şi eficienţă”, concluzionează Yosef Gavriel Peisakh

    Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum: Filipine, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi este parte integrantă a grupului de firme Isrom Group.

    Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, costuri în care intră biletele de avion, costurile cu taxele guvernamentale, analizele medicale şi diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii.

    În anul 2018, numărul de avize de muncă eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost de puţin sub 11.000. Cota de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii din România a fost majorată la 20.000 de avize de muncă în 2019 şi apoi majorată din nou până la 30.000. În 2020, contingentul de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii este de 30.000.


     

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Soluţia ingenioasă găsită de un român pentru companiile ale căror angajaţi lucrează remote. Spania şi Germania o vor folosi


    Pluria, aplicaţia dezvoltată de Andrei Creţu, facilitează găsirea unor spaţii de lucru (zone de coworking, lounge-uri, cafenele, librării, biblioteci) care să dispună de diferite facilităţi şi cu acoperire geografică mare la nivelul fiecărui oraş din portofoliu, pentru companiile interesate să îşi reducă costurile pe care le presupune asigurarea unui birou fix, tradiţional, pentru fiecare angajat, oferindu-le în schimb aceste alternative în diverse zone ale oraşului, în care angajaţii pot lucra remote, full time sau ocazional, şi pe care le pot schimba de la o zi la alta în funcţie de necesităţile apărute: întâlnirea cu un client, cu colegii de departament pentru diverse proiecte de echipă, sau pentru evadarea din biroul de acasă, contra unui contract lunar în regim on-demand (se achită doar când spaţiile de lucru sunt utilizate), pentru întrebuinţări ocazionale, ori a unui abonament personalizat după nevoile angajatorilor.

    „Trendul macro este acela de remote work, iar lucrul de acasă este doar o componentă a acestuia. Încă din ultimii ani toată această mişcare avea o dinamică foarte bună. Anul trecut, nişte studii la nivel internaţional  arătau că în Europa şi America de Nord, 3% din angajaţi au lucrat în 2019 şi remote, iar aşteptările erau ca această cifră să se transforme în 15% până în 2025. Pandemia a accelerat foarte mult adopţia acestui regim de muncă. Simţim pe propria piele că această tendinţă se accelerează. Acum se vehiculează ideea că 30% din angajaţi îşi vor petrece parţial timpul şi în regim remote până în 2025. S-a dublat astfel estimarea iniţială”, spune Andrei Creţu, fondatorul aplicaţiei Pluria. În plus, notează el, citând un studiu realizat de Founder Forum, 98% dintre persoane susţin că şi-ar dori să aibă la job opţiunea de a lucra remote, iar că 86% dintre directorii generali şi fondatorii businessurilor au implementat deja o de o politică de remote work în firmele pe care le administrează. În opinia lui, principala barieră prepandemie, care oprea managerii să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, era incertitudinea legată de nivelul de performanţă pe care îl vor avea aceştia, incertitudine care a fost însă spulberată în ultimele luni, companiile realizând totodată că este inutil să ocupe spaţii mari de birouri când ar putea apela la o alternativă. Creţu spune că în prezent businessurile se află în diverse etape: fie funcţionează încă integral într-un sediu central, fie au sediu central şi lucrează şi remote, fie se duc doar ocazional la birou, iar în unele cazuri au trecut complet la lucrul în regim remote. „Cei mai conservatori renunţă la minimum 30% din suprafaţă, alţii mai agresivi vor să rămână cu doar 20-30%, dar sunt câteva exemple care vor să renunţe total.”

    Ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit în urmă cu circa trei luni şi a pornit de la o problemă pe care Andrei Creţu spune că a identificat-o în piaţă, aceea a faptului că majoritatea businessurilor, în noul context de piaţă, au fost prinse între două extreme – chemarea sau nu înapoi, la birou, a angajaţilor. „Noi nu am văzut în niciuna dintre ele o soluţie sustenabilă pe termen lung, luată individual. Întorsul la birou de luni până vineri, la acelaşi program, nu pare să fie fezabil, pentru că ne-am dat seama cât de bine este să nu petreci atât de mult timp în trafic, pentru că la o oră – o oră şi jumătate pierdută zilnic în trafic iroseşti o zi, când ai putea să asimilezi acel timp la nivel personal. Nici să lucrezi de acasă pe termen lung nu e însă sustenabil – fie nu putem să ne concentrăm, pentru că avem copii, de exemplu, fie ne concentrăm prea mult pe muncă şi nu mai delimităm timpul de lucru de cel liber. Mai e un segment prins la mijloc, angajaţii nu pot sta acasă, însă companiile vor să îşi reducă pe viitor spaţiile de birou. Aici ne-am poziţionat noi.” În plus, varianta Pluria e mult mai flexibilă, spune el. „Dacă angajezi 100 de oameni şi apoi trebuie să restructurezi e foarte greu să scalezi biroul tradiţional, rămâi cu un spaţiu nefolosit, pe când cu Pluria doar activăm şi dezactivăm nişte conturi, ca atunci când s-a migrat de la servere la cloud.”

    Preţul contractelor diferă în funcţie de frecvenţa cu care angajaţii unei companii folosesc spaţiile respective, costul mediu pe ziua de lucru fiind de 12 euro/angajat, în funcţie de particularităţile fiecărei companii în parte. „Noi am făcut o simulare de costuri – cât îl costă pe angajator, în varianta tradiţională – biroul de tip A, calculând câţi metri pătraţi se alocă per angajat, care e chiria medie în Bucureşti, plus costurile de securitate, pentru cafea sau alte facilităţi şi ne-a rezultat că în momentul de faţă un angajat presupune un cost lunar de 450-600 de euro, din punct de vedere al costurilor aferente infrastructurii. Dacă se optează pentru varianta Pluria, reducerea poate fi semnificativă, dacă se reduce din spaţiul de birou tradiţional  – un cost de 5-7 ori mai mic, de maximum 170 de euro/lună în cazul achiziţionării unui abonament nelimitat. Abonamentele variază de la câteva zile de acces în reţea, lunar, până la varianta de acces nelimitat. În cazul oraşelor Madrid şi Berlin, antreprenorul spune că tarifele pentru serviciile businessului vor fi similare, poate cu 10-15% mai mari, deoarece şi costurile din respectivele pieţe sunt mai ridicate decât în România.

    Pentru început, aplicaţia, care va fi lansată luna aceasta şi va fi disponibilă în GooglePlay şi AppStore, va acoperi oraşele Bucureşti, Cluj, Madrid şi Berlin. Antreprenorul a ales Spania pentru că acolo a urmat masterul, şi a rămas „cu o afinitate pentru această ţară”, iar Germania, pentru că un model dezvoltat în Berlin „e uşor de replicat şi în alte oraşe europene”. „Londra, de exemplu, este destul de volatilă acum, ca urmare a Brexitului”, notează el. Pentru sucursalele din Berlin şi Madrid, planurile de dezvoltare vizează atragerea unui număr de 50 de companii în portofoliul de clienţi şi a unui număr de 100 de spaţii până la finalul anului 2021.

    Cum funcţionează Pluria? Potrivit lui Creţu, angajaţii vor avea aplicaţia instalată pe telefon şi vor rezerva prin intermediul acesteia locul unde vor să lucreze în ziua următoare. La începerea programului fac check-in, angajatorul având astfel posibilitatea de a vedea de unde lucrează fiecare angajat. „Oferim companiilor această opţiune pentru o mai bună transparenţă şi pentru securitatea muncii – companiile ne-au spus că le este util să ştie din ce loc lucrează oamenii, unde se află aceştia, ca măsură de siguranţă.”

    În prezent, portofoliul businessului cuprinde aproape 50 de spaţii de lucru în cele patru oraşe. Pentru spaţiile de lucru disponibile în aplicaţie au fost încheiate parteneriate cu diverse companii, printre care lanţuri hoteliere, de pildă Accor, care a şi intrat cu patru hoteluri în reţea, dar şi cafenele, unul dintre partenerii din HoReCa fiind cafeneaua Beans & Dots din Bucureşti, zone de coworking (Commons Unirii, Impact Hub Universitate) şi alte spaţii neconvenţionale: librării, biblioteci sau muzee. „Dincolo de această reţea compusă din spaţii deja disponibile vedem o mare oportunitate în viitor din partea proprietarilor de clădiri de office care sunt convins că vor fi deschişi să aloce o parte din aceste clădiri, măcar un etaj, unui astfel de spaţiu flexibil.” El spune că fiecare partener va putea să se diferenţieze în felul său de celelalte spaţii de lucru. „Unii oferă o cafea bună, cappuccino, ceai, snacksuri, fructe, alţii dispun de videoproiectoare, TV, flipchart, ori de zone de relaxare, bibliotecă, terasă, spaţii outdoor, parcări. În aplicaţie vom lista toate facilităţile, vom trece inclusiv parola de la wi-fi. Aplicaţia este destinată exclusiv segmentului B2B, deoarece, potrivit antreprenorului, „e mai bine să fii specializat şi să te adresezi unui segment ţintă”.

    Potrivit lui Creţu, clienţii-companii nu vor interacţiona direct cu respectivele spaţii, ci facturile pentru consumul fiecărui angajat vor fi plătite de Pluria. „Fiecare intrare ne costă diferit. Prin platforma noastră  agregăm toată cererea din partea companiilor şi plătim noi accesul oamenilor pentru fiecare persoană în parte. Lunar, plătim o factură aferentă utilizării fiecărui spaţiu”. Ca şi în cazul 7card, aplicaţie fondată de Andrei Creţu alături de Iulian Cîrciumaru, „partea statistică joacă un rol foarte important care ne ajută să ne menţinem în zona profitabilă. Ţintim volume mari, nu vrem un profit mare la nivel de utilizator. Dar pentru că funcţionăm cu marje subţiri e foarte riscant să cazi în zona neprofitabilă – trebuie să fim foarte atenţi în tot ceea ce înseamnă partea de statistică/analiză.” De pildă, adaugă el, vor urmări zonele frecventate de cei mai mulţi utilizatori, pentru a se axa în jurul centrelor de interes ale acestora.

    În lansarea Pluria s-au investit până acum în jur de 200.000 de euro, dar Creţu spune că investiţiile nu se vor opri aici, ci vor continua în următorii ani, atât în direcţia dezvoltării produsului şi a acoperirii unui portofoliu mai mare de clienţi şi de pieţe, dar şi în consolidarea echipei, obiective pentru îndeplinirea cărora vrea să aplice, anul următor, pentru obţinerea unei noi runde de investiţii.

    În momentul de faţă, deşi nu au fost semnate contractele cu primii clienţi deoarece aplicaţia nu a fost încă lansată, antreprenorul spune că se aşteaptă, după lansare, să concretizeze discuţiile cu circa 5-10 companii de diverse dimensiuni din IT şi tehnologie, atât din Bucureşti cât şi din Cluj, urmând ca ulterior să fie semnate contracte şi cu clienţi din Madrid şi Berlin. „Sunt atât firme mici, cu 20 de angajaţi, cât are cea mai mică companie, cât şi businessuri cu 2.000 de angajaţi. E foarte posibil, şi asta a fost şi recomandarea noastră, să începem cu un program pilot, în care să folosească nelimitat serviciul nostru. Deocamdată, în afară de această idee, solicitările se îndreaptă spre două direcţii – în cazul firmelor mai mici, care au reuşit să iasă de sub contractele de chirie, acestea sunt interesate de abonamente nelimitate pentru că nu mai au un birou, iar cealaltă categorie, de abonamente de o zi, maximum două zile pe săptămână, pentru că vor să şi păstreze o parte din sediu, dar să aibă o alternativă şi pentru angajaţii care se simt confortabil în a lucra de acasă.” Aşteptările sale minime personale, sunt de a ajunge, până la finele anului, la un portofoliu de 20 de clienţi corporate şi de a include cât mai mulţi angajaţi ai companiilor respective.
    Creţu spune că cereri de parteneriere au venit deja şi din alte oraşe, precum Sibiu, Iaşi sau Timişoara, şi speră ca într-o lună de la lansare să extindă aria de acoperire în toate oraşele principale din România, importante pentru mediul corporate, iar ulterior să includă în portofoliul extern şi alte pieţe europene. De altfel, în viziunea sa, reţeaua va putea fi accesată de angajaţii unei companii în orice oraş şi ţară în care aplicaţia va avea acoperire, acest aspect fiind important mai ales pentru cei care călătoresc în interes de serviciu. Antreprenorul spune că momentan nu au un competitor similar deoarece majoritatea companiilor cu model de business asemănător se adresează segmentului B2C, de aici şi decizia de a se lansa şi pe alte pieţe europene. „Pentru început, în străinătate vom avea un soft launch, urmând să turăm motoarele la începutul anului viitor. Vom avea echipe în Madrid şi Berlin, susţinem acum interviuri pentru alegerea managerilor locali. Intenţia noastră este să dezvoltăm Pluria în hub-urile de afaceri ale Europei. E o presiune pe noi să ne mişcăm cât mai repede pentru a avea avantajul primului sosit. Vrem să fim un Airbnb al birourilor.” Echipa Pluria este în proces de formare şi numără în prezent şase persoane, însă multe dintre servicii sunt externalizate – alţi şase oameni lucrează, de pildă, în echipa unui furnizor care se ocupă de componenta tehnică, deoarece, spune Andrei Creţu, „nu vrem să creştem nejustificat echipa internă.

  • Top 10 companii care au angajat cei mai mulţi oameni în 2019. Retailerii Profi şi Lidl conduc clasamentul

    Retailerii Profi şi Lidl au făcut cele mai multe recrutări anul trecut, angajând 2.700, respectiv 2.000 de oameni.

    Clasamentul companiilor care au făcut cele mai multe angajări anul trecut este condus de două companii din comerţ: Profi, care a avut aproape 2.700 de angajaţi noi anul trecut, şi Lidl Discount, cu aproape 2.000 de angajaţi noi în 2019, arată o statistică a platformei confidas.ro, bazată pe datele preliminare pe anul 2019, în condiţiile în care nu toate companiile din România şi-au depus bilanţul până în acest moment.  

    Top trei este completat de SSG Select Solutions, o companie din Ilfov, cu activăţi de protecţie şi gardă, cu 1.189 de salariaţi recrutaţi în anul 2019.  Companiile care au angajat cei mai mulţi oameni anul trecut vin din domenii de activitate diverse, de la comerţ, la protecţie şi gardă, telecomunicaţii, asistenţă medicală la fabricarea de produse chimice anorganice.  Prezenţa retailerului Profi ca lider şi a discounterului german Lidl pe locul al doilea în acest clasament arată clar că companiile din comerţ au rămas şi anul trecut cele care au făcut cele mai multe angajări din economie.

    O altă tendinţă evidentă în clasament este creşterea efectivelor de personal în companiile care au semnat tranzacţii în anii precedenţi. Astfel, Vodafone România a angajat circa 681 de oameni anul trecut, după ce în 2018 a preluat furnizorul de servicii de comunicaţii fixe şi de televiziune UPC. Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti, controlat de Ştefan Vuza, este pe locul cinci în clasamentul companiilor cu cele mai multe angajări de anul trecut. Comparativ cu 2018, compania a avut cu 1.164 mai mulţi angajaţi. În 2018, Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Chimcomplex preia unele active ale combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea. În total, companiile din top 10 cu cele mai multe angajări au recrutat 12.043 de oameni în 2019.

  • Expert în resurse umane: La începutul perioadei de lockdown, unele companii şi-au lăsat imediat angajaţii să lucreze de acasă, dar au fost şi unele care au luat măsuri abuzive

    „Avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu.“

    La debutul pandemiei de COVID-19 pe piaţa din România, mulţi din angajatori şi-au mobilizat resursele astfel încât angajaţii să înceapă să lucreze imediat de acasă, organizaţii care le-au permis angajaţilor să stea acasă cu copiii când şcolile au fost închise, însă au fost şi companii care au luat măsuri abuzive, care au chemat oamenii la serviciu deşi erau în concediu sau programul de lucru le-a fost redus, afirmă Irina Pinţoi, Managing Partner al companiei de recrutare Talentor România.

    „Când au apărut primele cazuri de COVID-19 în România, prima provocare pentru companii a fost comunicarea, ce să comunice către angajaţii lor, pentru că nici ele nu ştiau ce se întâmplă şi cât va dura. Au fost companii care au dispus imediat ca angajaţii să înceapă să lucreze de acasă, sunt companii care au avut grijă de angajaţii ce au copii când s-au închis şcolile, însă avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu“, a declarat Irina Pinţoi în cadrul evenimentului HR Business Forum, organizat de DeBizz Magazine.

    Pe de cealaltă parte, angajaţii nu ştiau cum să se comporte în acest nou context, cât să lucreze, cum să lucreze, spune ea.

    „Aici este vorba de angajaţii cu copii, angajaţii care nu puteau să performeze de la 9.00 la 18.00 exclusiv pentru companie pentru că aveau copii care aveau nevoie constantă de atenţie. Un pericol cu care ne confruntăm este cel de burnout. (…) Managementul trebuie să sprijine angajaţii în luarea unor măsuri, trebuie să avem setat un anumit program de serviciu, să lucrăm conform contractului pe care îl avem“.

    Trebuie să ne respectăm timpul liber, weekend-ul să fie weekend, iar concediul să fie concediu pentru că altfel continuăm să ne simţim veşnic la serviciu“, adaugă Irina Pinţoi.

    Foarte multe companii au decis deja că nu se vor întoarce fizic la birou până la sfârşitul anului, iar perspectiva lucrului de acasă a devenit un aspect important în procesul de recrutare.

    „Ei au investit foarte mult în digitalizare sau în tehnica pusă la dispoziţia angajaţilor, astfel încât lucrul să  se întâmple în condiţii cât mai bune. Acest subiect al lucrului de acasă a intrat deja în discuţiile de recrutare. Când iau decizia de a schimba jobul, angajaţii întreabă care este perspectiva de a lucra de acasă“, spune Irina Pinţoi.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%. În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.

    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Expert în resurse umane: La începutul perioadei de lockdown, unele companii şi-au lăsat imediat angajaţii să lucreze de acasă, dar au fost şi unele care au luat măsuri abuzive

    „Avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu.“

    La debutul pandemiei de COVID-19 pe piaţa din România, mulţi din angajatori şi-au mobilizat resursele astfel încât angajaţii să înceapă să lucreze imediat de acasă, organizaţii care le-au permis angajaţilor să stea acasă cu copiii când şcolile au fost închise, însă au fost şi companii care au luat măsuri abuzive, care au chemat oamenii la serviciu deşi erau în concediu sau programul de lucru le-a fost redus, afirmă Irina Pinţoi, Managing Partner al companiei de recrutare Talentor România.

    „Când au apărut primele cazuri de COVID-19 în România, prima provocare pentru companii a fost comunicarea, ce să comunice către angajaţii lor, pentru că nici ele nu ştiau ce se întâmplă şi cât va dura. Au fost companii care au dispus imediat ca angajaţii să înceapă să lucreze de acasă, sunt companii care au avut grijă de angajaţii ce au copii când s-au închis şcolile, însă avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu“, a declarat Irina Pinţoi în cadrul evenimentului HR Business Forum, organizat de DeBizz Magazine.

    Pe de cealaltă parte, angajaţii nu ştiau cum să se comporte în acest nou context, cât să lucreze, cum să lucreze, spune ea.

    „Aici este vorba de angajaţii cu copii, angajaţii care nu puteau să performeze de la 9.00 la 18.00 exclusiv pentru companie pentru că aveau copii care aveau nevoie constantă de atenţie. Un pericol cu care ne confruntăm este cel de burnout. (…) Managementul trebuie să sprijine angajaţii în luarea unor măsuri, trebuie să avem setat un anumit program de serviciu, să lucrăm conform contractului pe care îl avem“.

    Trebuie să ne respectăm timpul liber, weekend-ul să fie weekend, iar concediul să fie concediu pentru că altfel continuăm să ne simţim veşnic la serviciu“, adaugă Irina Pinţoi.

    Foarte multe companii au decis deja că nu se vor întoarce fizic la birou până la sfârşitul anului, iar perspectiva lucrului de acasă a devenit un aspect important în procesul de recrutare.

    „Ei au investit foarte mult în digitalizare sau în tehnica pusă la dispoziţia angajaţilor, astfel încât lucrul să  se întâmple în condiţii cât mai bune. Acest subiect al lucrului de acasă a intrat deja în discuţiile de recrutare. Când iau decizia de a schimba jobul, angajaţii întreabă care este perspectiva de a lucra de acasă“, spune Irina Pinţoi.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%. În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.

    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Mai mult de 400 de angajatori au fost sancţionaţi săptămâna trecută pentru că nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei

    Valoarea amenzilor acordate de Inspecţia Muncii angajatorilor care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei s-a ridicat la 163.500 de lei.

    Mai mult de 400 de angajatori au fost sancţionaţi de Inspecţia Muncii, în săptămâna 31 august – 5 septembrie 2020, pentru că nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19. Valoarea amenzilor acordate de inspectorii de muncă angajatorilor care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei s-a ridicat la 163.500 de lei.

    În total, în săptămâna 31 august – 5 septembrie 2020, Inspecţia Muncii a controlat 967 de angajatori pentru a verifica dacă respectă prevederile legale privind prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

    „Acţiunile de control efectuate de inspectorii de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 55/2020, în scopul prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, centralizate pentru perioada 31 august – 5 septembrie 2020, au avut ca rezultat aplicarea a 565 de sancţiuni contra­venţionale, din care amenzi în valoare totală de 163.500 lei. Din 967 de angajatori controlaţi, au fost sancţionaţi 414 şi s-au dispus 729 de măsuri de remediere a neconformităţilor“,  transmite Inspecţia Muncii, în un comunicat de presă semnat de Mihai Nicolae Ucă, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii.

    În total, săptămâna trecută, Inspecţia Muncii a controlat 1.984 de angajatori, respectiv angajatorii care au fost controlaţi pentru care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19 şi angajatorii în cazul cărora inspectorii au verificat dacă angajaţii au contracte de muncă înregistrate şi dacă condiţiile de lucru din cadrul companiei sunt conforme cu legislaţia în vigoare. Numărul companiilor sancţionate de Inspecţia Muncii săptămână trecută a fost de 1.272, număr care include şi angajatorii care nu au respectat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19.

    „Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a desfăşurat, în săptămâna 31 august – 5 septembrie 2020, acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 3.280.900 de lei, din care 3.117.400 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost depistate 140 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, au fost aplicate 1.220 de avertismente şi au fost dispuse 2.527 de măsuri de remediere a neconformităţilor constatate“, spun reprezentanţii instituţiei.

    Aceasta este a şaptea săptămână în care Inspecţia Muncii raportează numărul controalelor şi amenzilor aplicate.Raportarea controalelor Inspecţiei Muncii a început la scurt timp după ce, la începutul lunii iulie, ministrul muncii Violeta Alexandru afirma că nu vede inspectorii de muncă pe teren şi le dădea acestora un ultim termen de o lună pentru a remedia situaţia.

  • Industria auto locală a intrat „în pandemie“ încă din 2019: cei mai mari 30 de angajatori au renunţat la 10.000 de locuri de muncă

    20 din cei mai mari 30 de angajatori din auto şi-au redus efectivele în 2019.

    Primii 30 de mari angajatori din industria auto din România, producţia de maşini şi de componente auto, şi-au redus efectivele cu 10.000 de angajaţi în 2019 com­pa­rativ cu anul precedent, fiind prima dată în ultimii cinci ani când industria auto începe restructurarea, în loc să creeze locuri de muncă, potrivit calculelor ZF realizate pe baza datelor publicate de companii pe platforma Confidas.

    Yazaki, Leoni Piteşti şi Fujikura sunt trei dintre marii angajatori din auto care au raportat în bilanţul din 2019 cu cel puţin 1.000 de oameni mai puţin faţă de 2018. Mai mult, datele analizate de ZF arată că 20 dintre cei mai mari 30 de anga­jatori din auto şi-au redus numărul de oameni din fabrici în 2019 faţă de anul precedent.

    „Digitalizarea proceselor şi faptul că volumul a scăzut cu circa 15% anul tre­cut la nivel mondial sunt doi dintre fac­to­rii care au adus această fluctuaţie ne­gati­vă”, a spus Bogdan Gabor, country manager al companiei de re­crutare şi consultanţă în re­surse umane Lugera, The People Repu­blic, şi preşedinte al Asociaţiei Ro­mâ­ne a Agenţilor de Muncă Tem­po­rară (ARAMT).

    Automobile Dacia şi-a păstrat sta­tutul de cel mai mare angajator din auto, pe o singură entitate fiscală, raportând un număr total de 14.761 de angajaţi la finalul anului trecut, dar Ford România a înregistrat cel mai mare număr de persoane nou angajate pe parcursul anului trecut, de circa 840 de oameni, ajungând astfel la un număr de total de peste 5.289 de angajaţi.

    Analiza ZF ia în calcul doar en­ti­tă­ţile fiscale, aşa cum apar ele la Registrul Co­merţului, şi nu include grupuri de firme. Clasamentul include doar com­pa­niile care aveau bilanţ financiar depus până la 15 august 2020. „O parte dintre angajaţi revin în zona de automotive, în zona de logistică, seg­ment care a crescut din punctul de vedere al numărului de angajaţi, în zona de componente electronice”, mai spune Bogdan Gabor.

    Salariul brut al unui angajat într-o com­panie din industria auto cu fabrică în Timişoara se încadrează între 2.600 şi 2.900 de lei, în timp ce o persoană care lu­crează în Braşov poate câştiga un salariu brut între 2.200 – 2.500, iar un angajat în Ploieşti poate ajunge la un salariu brut lunar de peste 3.000 de lei, conform datelor transmise de Bogdan Gabor.

    „Salariile nu cred că vor mai creşte, vor stagna o perioadă pe toate segmentele, pentru că forţa de muncă este mai disponibilă acum. Având forţă de muncă disponibilă, companiile nu mai sunt nevoite să crească salariile pentru a fi competitive.”

    Primii 30 de angajatori din industria auto au avut în 2019 un număr total de aproape 128.000 de angajaţi.

     

  • Unu din trei angajatori britanici plănuieşte să reducă numărul locurilor de muncă în următoarele trei luni

    Unu din trei angajatori britanici plănuieşte să reducă numărul de locuri de muncă în următoarele trei luni. Situaţia companiilor private este tot mai gravă în condiţiile în care 40% din angajatori estimează concedieri în viitorul apropiat, conform unui studiu realizat cu ajutorul a 2.000 de companii din Regatul Unit şi citat de Bloomberg.

    Riscul pe care îl reprezintă şomajul în masă continuă să ameninţe economia Marii Britanii. După ce guvernul a plătit salariile a 9,6 milioane de oameni, pentru un cost total de 33,8 miliarde de lire până pe 2 august, autorităţile au început să relaxeze măsurile, chiar dacă business-urile continuă să înregistreze pierderi.

    Banca Angliei estima săptămâna trecută să rata şomajului va ajunge la 7,5% până la sfârşitul anului.

    „Până acum, numărul concedierilor a rămas redus – fapt datorat schemei de păstrare a locurilor de muncă – însă ne aşteptăm să vedem mai multe disponibilizări pe timpul toamnei, în special în sectorul privat odată ce schema va lua sfârşit”, a declarat Gerwyn Davies, senior adviser în cadrul institutului britanic de resurse umane CIPD.

    Produsul intern brut (PIB) al Marii Britanii a înregistrat în primul trimestru cea mai mare contracţie din ultimii 40 de ani, iar deficitul balanţei de plăţi a urcat până la 21,1 miliarde de lire.