BusinessMagazin

Tag: amenda

  • Google şi Amazon primesc o amendă uriaşă în Franţa, în valoare cumulată de 135 de milioane de euro, din cauza reglementărilor privind cookie-urile. Cei doi giganţi neagă acuzaţiile

    Gigantul american Google a primit o amendă de 100 de milioane de euro (circa 120 de milioane de dolari) în Franţa după ce a încălcat un set de legi privind cookie-urile, transmite Business Insider.

    Cookie-urile sunt fişierele care stochează informaţii despre utilizatori, browsere şi PC-uri, putând fi folosite de site-urile sau de aplicaţiile web pentru a ajusta experienţa în mediul online. Retailerul Amazon a primit o amendă de 35 de milioane de euro din aceeaşi cauză.

    Autoritatea pentru Protecţia Datelor din Franţa (CNIL) a aplicat sancţiunile întrucât cele două companii nu au primit acordul userilor înainte de a le salva cookie-urile. De asemenea, Google şi Amazon nu au reuşit să ofere informaţii clare despre modul în care au fost folosite informaţiile şi nu le-au prezentat utilizatorilor variantele prin intermediul cărora ar fi putut refuza seria de cookie-uri. Cele două companii şi-au arătat deja dezaprobarea privind decizia CNIL.

    Dacă firmele nu se vor încadra în prevederile deciziilor lansate de CNIL, vor trebui să plătească 100.000 de euro pentru fiecare zi în care întârzie să efectueze schimbările cerute de autorităţi.

    În urmă cu aproape doi ani, Google a primit o amendă lansată de aceeaşi autoritate din Franţa, însă în prin intermediul legislaţiei GDPR. Atunci, compania a fost în baza unor acuzaţii legate de lipsa transparenţei şi lipsa unei modalităţi valide de consimţământ.

     

  • Procurorii din Olanda au deschis o investigaţie asupra şefului băncii elveţiene UBS cu privire la un caz de spălare de bani în perioada în care acesta a condus grupul ING

    O instanţă din Olanda a lansat o anchetă penală asupra modului în care CEO-ul UBS Ralph Hamers a condus grupul ING, companie care a eşuat în implementarea unui set de legi privind spălarea de bani la nivel intern, scrie Reuters.

    Ştirea vine la scurt timp după ce Hamers a devenit şeful celui mai mare administrator de averi din lume, în contextul în care compania încearcă să se distanţeze de scandalurile cu care s-a confruntat în anii trecuţi.

    De exemplu, UBS a primit în februarie 2019 o amendă de 3,7 milioane de euro pentru o serie de activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală.

    Hamers a condus ING, cea mai mare bancă din Olanda, din 2013 până în iunie 2020, reuşind să câştige un salariu de 1,75 milioane de euro în 2018. Multinaţionala olandeză a plătit 775 de milioane de euro în urmă cu doi ani pentru a încheia un caz de spălare de bani şi alte practici corupte.  

    „UBS este conştientă de decizia autorităţilor olandeze de a deschide o investigaţie asupra lui Ralph Hamers, dar şi de aptitudinile pe care acesta le-a deţinut în timp ce conducea grupul ING”, a declarat cea mai mare bancă din Elveţia.

    Ralph Hamers a deţinut funcţia de şef al ING România între 1999 şi 2002, fiind un „CEO respectat” care are „acreditări puternice în automatizare şi mediul digital”, a declarat Jonathan Fearon, director de investiţii al administratorului britanic Aberdeen Standard.

    FINMA, autoritateaa de supraveghere financiară din Elveţia, a declarat miercuri că Hamers denotă „competenţă şi onorabilitate” în asumarea funcţiei de şef al UBS.

     

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care i-a retras autorizaţia şi a amendat-o în 2017 după scandalul privind Pilonul II

    ♦ ASF a sancţionat-o pe Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, cu amendă de 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei, după ce a avertizat clienţii în 2017 privind o posibilă naţionalizare a pensiilor Pilon II ♦ NN a fost sancţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF ♦ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins în 26 noiembrie 2020 recursul ASF ca „nefondat“.

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi, a câştigat definitiv procesul împotriva Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), autoritatea de reglementare care a sancţionat-o financiar şi i-a interzis să ocupe o funcţie executivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca „nefondat“, după ce Curtea de Apel Bucureşti anula în toamna anului 2018 sancţiunile ASF pentru Raluca Ţintoiu.

    „Respinge recursul for­mulat de pârâta Auto­ri­tatea de Supraveghere Fi­nanciară împotriva sen­tinţei civile nr.4114 din 16 oc­tombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de con­ten­cios admi­nis­trativ şi fiscal, ca ne­fondat“, potrivit in­for­ma­ţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a ICCJ a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Practic, hotărârea ICCJ vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bu­cu­reşti lua decizia să anu­le­ze sanc­ţiunea prin care Raluca Ţintoiu a fost amen­dată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea auto­ri­zaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plătească fostei şefe a NN Pensii dau­ne morale în valoare de 1.000 de euro, po­trivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă. Iar ASF a făcut re­curs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-au anulat sancţiu­nile aplicate de autoritate Ralucăi Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii.

    Sancţiunile dure ale ASF au venit în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare adminis­tra­tor de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii, având-o pe Raluca Ţintoiu la con­ducere, a creat mare agitaţie la nivel politic, chiar liderul PSD de la acel mo­ment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“. În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, ceea ce s-a şi întâmplat.

    ASF avându-l atunci în funcţia de pre­şedinte pe Mişu Negriţoiu şi ca vice­pre­şedinte responsabil de zona pen­si­ilor private pe Ion Giurescu a convocat o şedinţă de urgenţă al cărei rezultat a fost sancţionarea Ralucăi Ţintoiu şi a NN Pensii.

    În timp ce Raluca Ţintoiu a fost pedepsită cu interzicerea de a mai ocupa o funcţie de conducere în piaţa financiară nonbancară, dar şi cu o amendă de 100.000 de lei, NN a fost sanc­ţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF. NN Pensii, o companie deţintă de gru­pul olandez NN, nu a contestat decizia ASF, plătind amenda.

    Vicepreşedintele Ion Giurescu, care a anunţat sancţiunile într-o con­ferinţă de presă fulger, a afirmat că NN a făcut o greşeală impardonabilă şi că administratorul a recunoscut greşeala.

    Pentru că era cariera ei în joc, Raluca Ţintoiu, care se afla la conducerea NN Pensii din 2013, a contesta decizia ASF, câştigând în cele din urmă procesul.

    Deşi Liviu Dragnea a negat cu vehemenţă posibilitatea desfiinţării pensiilor private Pilonul II la momentul informării NN, ulterior ministrul de Finanţe de la acea vreme Ionuţ Mişa a declarat public că Executivul ia în calcul această variantă.

    Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile&Partners (ZRVP), avocatul Ralucăi Ţintoiu în procesul cu ASF, declara că a atacat decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară de a o sancţiona pe Raluca Ţintoiu, fost director general al NN Pensii, întrucât decizia supraveghetorului pieţei de capital a fost luată fără a fi îndeplinit cvorumul, dar şi ca urmare a unei urgenţe nejustificate.

    NN Pensii este cel mai mare administrator de pensii private Pilon II din România cu peste 1,9 milioane de participanţi. Cifra de afaceri a administratorului a crescut la 70,8 milioane de lei în primul semestru din acest an, cu 93% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

     În total, în sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) s-au strâns banii de pensii ai 7,4 milioane de români, circa 14 mld. euro.

     

     

  • IPJ Constanţa, despre incidentul din biserică: Preotul, îndemnat să continue slujba afară, a refuzat

    Potrivit reprezentanţilor IPJ Constanţa, poliţiştii au fost sesizaţi prin Tel Verde cu privire la faptul că, la o biserică din cartierul Tomis Plus, se desfăşoară o slujbă religioasă, cu participarea persoanelor în interiorul bisericii şi cu nerespectarea măsurilor de protecţie individuală.

    „Poliţiştii şi jandarmii au pătruns în interiorul bisericii pentru a evalua situaţia, constatând faptul că, în incinta acesteia, formată din două încăperi care comunică prin intermediul altarului, se aflau aproximativ 60 de persoane, printre care şi minori. Doresc să subliniez că, la vederea colegilor mei, o parte dintre persoanele prezente au părăsit încăperile, din proprie iniţiativă”, a declarat Andreea Iliescu, purtător de cuvânt al IPJ Constanţa.

    Conform acesteia, echipajele au luat legătura cu reprezentanţii bisericii, cărora le-au adus în atenţie prevederile legale, în ceea ce priveşte oficierea slujbelor religioase.

    „După ce forţele de ordine au reiterat că slujba oficiată la interior reprezintă o încălcare a legislaţiei actuale şi, în principal, un pericol iminent în ceea ce priveşte sănătatea publică, un reprezentant al bisercii a manifestat o atitudine ofensivă, refuzând să colaboreze cu autorităţile. Deoarece oficierea slujbelor în perimetrul lăcaşului de cult este permisă, forţele de ordine l-au îndemnat să continue slujba în exterior, cu respectarea normelor legale în ceea ce priveşte distanţarea socială. Acesta a refuzat, în continuare, să colaboreze, continuând slujba în interiorul bisericii”, a mai spus Andreea Iliescu.

    Poliţiştii susţin că persoanele care se aflau în interior au fost rugate să părăsească incinta, fiind, totodată, legitimate de poliţişti şi jandarmi.

    „Drept urmare, dintre cele 60 de persoane prezente în biserică, 30 au fost sancţionate cu avertismente scrise şi doar 9 au fost sancţionate contravenţional, cu amendă, la cuantumul minim, care putea fi aplicat, respectiv 500 de lei”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Constanţa.

    ÎPS Teodosie, aeriepiscopul Tomisului, i-a scris premierului despre incidentul de miercuri din Constanţa, când poliţiştii şi jandarmii „au brutalizat şi amendat credincioşii prezenţi la slujbă”.

    „Incidentul ne întăreşte convingerea încă o dată, dacă mai era nevoie, că ne aflăm, noi clerul, împreună cu credincioşii ortodocşi, în faţa unor mari abuzuri pe care autorităţile le săvârşesc din ce în ce mai des, probabil sub îndrumarea dumneavoastră tacită. (…) Niciodată drepturile credincioşilor ortodocşi şi ale clericilor de a se ruga nu au fost atât de batjocorite. Credincioşii Bisericii Ortodoxe Române şi slujitorii ei sunt obligaţi acum să îndure umilinţa şi frigul, să se expună unor grave probleme de sănătate din pricina temperaturilor scăzute (care afectează sistemul imunitar) şi de dragul măsurilor exagerate, lipsită de logică şi luate de necunoscuţii dumneavoastră specialişti, în dispreţ total faţă de normele de drept, de credinţa şi tradiţiile poporului român, care consideră că anularea unui drept fundamental de exercitare şi exprimarea credinţei nu reprezintă mare lucru raportat la pandemia care ne încearcă”, a scris arhiepiscopul Tomisului.

  • Peste 10 milioane lei amenzi într-o săptămână pentru cei care nu au respectat măsurile anti-COVID-19

    Aproape un milion de persoane şi zeci de mii de firme au fost verificate în ultima săptămână  de autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus. Au fost date amenzi în valoare de pete 10 milioane de lei.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, împreună cu autorităţile locale, au verificat, în ultima săptămână, 57.947 de operatori economici, 3.275 de operatori transport persoane, 99.341 locaţii ale obiectivelor de interes, precum restaurante şi terase tip autoservire, şi 865.463 persoane.

    Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), au fost aplicate 66.821 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 10.419.512 lei.

    Cele mai multe amenzi, 63.081 dintre ele, în valoare de 8.876.347 lei, s-au aplicat pentru nerespectarea măsurilor de asigurare a rezilienţei comunităţilor.

    Alte 4.312 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.541.740 lei, s-au aplicat pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, iar 68 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 165.975 lei, pentru fapte de natură economică în context COVID-19. Un număr de 52 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 14.500 lei, au fost aplicate pentru alte contravenţii în context COVID-19..

    Totodată, au fost întocmite 50 de dosare penale, în care sunt cercetate 54 de persoane. Dintre acestea, 45 de dosare au fost deschise pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

    MAI precizează, în comunicatul de presă transmis sâmbătă că, în perioada 6-14 noiembrie, la linia telefonică TEL VERDE au fost primite 278 de apeluri telefonice dintre care 41 confirmate, care au fost direcţionate pentru verificări la nivelul municipiului Bucureşti şi a 18 de judeţe, şi alte 137 sesizări însoţite de imagini foto/video, dintre care opt confirmate, ce au fost direcţionate pentru verificări la nivelul municipiului Bucureşti şi a 10 judeţe, fiind semnalate în special nereguli privind purtarea măştii de protecţie şi păstrarea distanţării fizice.

    La controale au participat, în medie zilnică, 6.669 de poliţişti, 4.303 de jandarmi, 166 de poliţişti de frontieră, 2.500 cadre ISU, trei cadre IGAv, un cadru IGI, 2.600 de poliţişti locali, 35 reprezentanţi ANSVSA, nouă inspectori ANPC, 25 de reprezentanţi ai structurilor Ministerului Sănătăţii, 24 de angajaţi ai Ministerului Muncii, nouă angajaţi ai Ministerului Transporturilor şi 18 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.

    Astfel de acţiuni de control vor continua, precizează sursa citată.

  • Prima noapte de carantină în România: Amenzi de peste 300.000 de lei

    Potrivit Poliţiei Române, în intervalul orar 23.00 – 05.00, poliţiştii din toată ţara au acţionat, alături de jandarmi şi poliţişti locali, pentru verificarea modului în care sunt respectate măsurile de prevenire şi combatere a răspândirii COVID-19.

    Au fost depistate 1.132 de persoane care nu au respectat interdicţiile privind deplasarea.

    Pentru neregulile constatate, au fost aplicate 1.150 de amenzi, în valoare totală de 301.000 de lei.

    Din totalul acestora, 1.132 au fost aplicate pentru nerespectarea interdicţiilor privind deplasarea sau libera circulaţie, în valoare de 272.000 lei.

    „În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, în toate localităţile se interzice circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, în intervalul orar 23.00 – 05.00, cu excepţii motivate”, arată Poliţia Română.

    Practic, românii se pot deplasa în intervalul restricţionat în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi; pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente. Sunt permise deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei. De asemenea, este permisă deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator ori o declaraţie pe propria răspundere.

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

    Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/gospodăriei/locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

  • Elena Băsescu, fără maşină după ce a parcat neregulamentar: Am greşit, voi plăti amenda

    „Azi noapte, când am ajuns acasă la Constanţa, am lăsat maşina pe strada unde se afla blocul în care stau, pe un loc haşurat. În dimineaţa aceasta, compania municipală mi-a ridicat maşina parcată neregulamentar. Înţeleg că am greşit, voi plăti amenda şi voi merge să-mi iau autovehiculul ca orice alt cetăţean. Pe viitor, voi fi mult mai atentă unde îmi parchez maşina”, scrie pe Facebook Elena Băsescu.

    Ea invocă lipsa locurilor de parcare.

    „Toţi constănţenii ştiu cât de aglomerat este oraşul şi ce problemă mare este lipsa locurilor de parcare. Sper ca noua administraţie locală din Constanţa să îşi respecte angajamentele de a construi mai multe parcări în oraş. Asta nu înseamnă că îmi caut scuze, ci doar că problema parcărilor trebuie rezolvată. Pentru că am văzut că s-a spus că am parcat în staţia de autobuz, pun această poză pentru a se vedea exact unde am lăsat maşina”, adaugă fiica cea mică a fostului preşedinte Traian Băsescu.

  • Vine vremea rece: Când trebuie să schimbe, şoferii, anvelopele cu unele de iarnă şi ce amenzi riscă cei care nu se conformează

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    Nerespectarea prevederilor privind cauciucurile de iarnă constituie contraventie şi se sancţionează cu o amendă prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni. Codur Rutier prevăzând această sancţiune la art.102, alin. 1, punctul 28 şi are următorul text: “Conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna, iar in cazul autovehiculului de transport marfa cu o masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone si al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, fara ca acestea sa fie echipate cu anvelope de iarna pe rotile axei/axelor de tractiune sau fara a avea montate pe aceste roti lanturi sau alte echipamente antiderapante certificate;”

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    În plus, aceşti conducători auto riscă să rămână şi fără certificatul de înmatriculare al maşinii, primind doar o dovadă înlocuitoare a actului original, fără drept de circulaţie.

     

  • Vine vremea rece: Când trebuie să schimbe, şoferii, anvelopele cu unele de iarnă şi ce amenzi riscă cei care nu se conformează

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    Nerespectarea prevederilor privind cauciucurile de iarnă constituie contraventie şi se sancţionează cu o amendă prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni. Codur Rutier prevăzând această sancţiune la art.102, alin. 1, punctul 28 şi are următorul text: “Conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna, iar in cazul autovehiculului de transport marfa cu o masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone si al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, fara ca acestea sa fie echipate cu anvelope de iarna pe rotile axei/axelor de tractiune sau fara a avea montate pe aceste roti lanturi sau alte echipamente antiderapante certificate;”

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    În plus, aceşti conducători auto riscă să rămână şi fără certificatul de înmatriculare al maşinii, primind doar o dovadă înlocuitoare a actului original, fără drept de circulaţie.

     

  • Compania H&M, amendată cu 35 de milioane de euro pentru că şi-a monitorizat angajaţii

    Compania suedeză H&M a fost amendată cu 35 de milioane de euro în Germania pentru că şi-a monitorizat ilegal angajaţii. Managementul a obţinut astfel informaţii privind discuţiile din timpul pauzelor, problemele de familie şi convingerile religioase ale salariaţilor.

    H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, a primit o amendă uriaşă pentru „monitorizarea” ilegală a angajaţilor

    Autorităţile pentru protecţia datelor din Germania au amendat compania cu 35,3 milioane de euro, scrie Deutsche Welle.

    Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR) în 2018 şi a doua cea mai mare sancţiune la nivel european după ce autorităţile franceze au amendat Google cu 50 de milioane de dolari, anul trecut, pentru încălcarea GDPR.

    Anchetatorii au stabilit că H&M a monitorizat câteva sute de angajaţi din cadrul unui centru de service din Nürnberg, potrivit unei declaraţii oferite de Johannes Casper, comisarul din Hamburg pentru protecţia datelor şi libertatea informaţiei

    Retailerul a început monitorizările încă din 2014, iar managementul a obţinut informaţii privind discuţiile din timpul pauzelor, problemele de familie şi convingerile religioase ale salariaţilor.

    Zilele trecute, grupul suedez a anunţat că va închide 250 de magazine, în condiţiile în care oamenii fac tot mai multe cumpărături în mediul online. Numărul reprezintă 5% din cele 5.000 de locaţii pe care le deţine H&M la nivel mondial.