BusinessMagazin

Tag: alocare

  • Un primar din România dă gratuit case şi locuri de muncă celor care vor să se mute la el în comună. 40 de familii s-au înghesuit să ceară case

    Un primar din judeţul Botoşani a avut o initiaţivă inedită şi s-a gândit la o ofertă interesantă pentru familiile cu copii. Costel Nazare a propus in Consiliul Local să ofere locuinţe şi locuri de muncă acelor familii cu copii care vor veni şi se vor stabili în comună. Acestă decizie a fost luată din cauza populaţiei îmbătrânite din comună şi din cauza numărului de copii ce a scazut semnificativ în ultimii ani. Atât de mult încât la şcoala au fost înfiinţate clase simultane, informează site-ul botoşaninecenzurat.ro

    Deja 40 de familii din Constanţa, Hunedoara, Iaşi şi Alba s-au înghesuit să ceară case în comună din Botoşani, dar numărul de locuinţe este de 10, aşa că este nevoie de o selecţie riguroasă până când vor fi gata şi alte case, potrivit Antena 1.

    Astfel, pentru moment, cinci familii cu un total de 33 de copii s-au stabilit deja la Conceşti.

    “Am ajuns în situaţia această din cauza că populaţia satului este îmbătrânită, iar foarte mulţi dintre tineri au plecat în alte ţări . Daca în alti ani avea clase paralele ne gasim astazi in situatia de a avea clase simultane. Numărul de copii fiind mic nu avem cum conform metodologiei de a putea face clasa întreagă şi de aceea lucram cu clase simultante. În acest an două clase simultane şi să ştiţi că se lucrează mai greu la clase simultane. Timpul se împarte şi atunci nu este un câştig pentru copil faptul că învaţă la simultan. Ne dorim, îi primim pe toţi copiii care vor să vină la noi la şcoala, dar pentru că mulţi tineri au plecat ne afectează”, a declarat Petronela Iancu, director şcoală gimnazială Conceşti.

    Bugetul pentru achiziţia de case a fost hotărât în Consiliul Local. În primă fază a fost alocată o suma de 250.000 de lei. Practic, vor fi cumparate locuinţe acelor familii cu trei-patru copii sau mai mulţi care vin şi se stabilesc în comuna Concesti.În plus, aceştia vor fi ajutati să-şi găsească un loc de muncă.

    “Oamenii care vor veni în comună noastră cu siguranţă vor avea unde să lucreze. Casele au condiţii foarte bune.Am discutat cu proprietarii, aceştia sunt dispuşi să le vândă. Cinci familii s-au mutat deja în locuinţe şi avem peste 40 de cereri pentru locuinţe de la famili din toată ţara. Noi am luat legătura şi cu două fundaţii care ne vor ajutra şi ne vor oferi informaţii despre familiile care vor să se mute la noi în comună”, a spus primarul.

    “Familiilor care vor veni în comuna noastră le putem oferi casă de locuit cu condiţii foarte bune, cu baie, iar cele care nu au baie noi suntem dispuşi să le construim pentru că aceste case sociale să aiba condiţii bune.”, a declarat Costel Nazare

  • Ce avere avea Osama ben Laden şi cine a primit banii după moartea lui

     Osama ben Laden, fostul lider al reţelei teroriste Al-Qaida eliminat de un comando american în 2011, a lăsat prin testament o avere de 29 de milioane de dolari, cea mai mare parte pentru continuarea “jihadului” (aşa-numitul “război sfânt islamic”), conform unor documente prezentate marţi.

    Potrivit documentelor găsite de militarii americani în anul 2011 în locuinţa liderului terorist din oraşul pakistanez Abbottabad, Osama ben Laden era obsedat de atacarea Statelor Unite şi se temea de atacurile cu drone militare.

    Osama ben Laden a lăsat un patrimoniu de personal de 29 milioane de dolari (26,6 milioane de euro), cea mai mare parte fiind oferită operaţiunilor teroriste de tip “jihad” (aşa-numitul “război sfânt islamic”).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţia găsită de Merkel la criza refugiaţilor

    UE ar putea oferi favoruri comerciale ţărilor care găzduiesc refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană promite să îmbunătăţească condiţiile de export pentru ţările care sunt afectate de criza refugiaţilor sirieni şi va oferi inclusiv favoruri comerciale statelor respective, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “UE va face orice pentru a îmbunătăţi condiţiile de export pentru acele ţări, ia în considerare inclusiv oferirea de favoruri comerciale”, a declarat Merkel la o conferinţă de presă de la finalul conferinţei internaţionale de la Londra, de joi, pentru strângerea de fonduri ce urmează a fi alocate Siriei şi ţărilor care se confruntă cu valurile de refugiaţi sirieni.

  • Soluţia găsită de Merkel la criza refugiaţilor

    UE ar putea oferi favoruri comerciale ţărilor care găzduiesc refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană promite să îmbunătăţească condiţiile de export pentru ţările care sunt afectate de criza refugiaţilor sirieni şi va oferi inclusiv favoruri comerciale statelor respective, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “UE va face orice pentru a îmbunătăţi condiţiile de export pentru acele ţări, ia în considerare inclusiv oferirea de favoruri comerciale”, a declarat Merkel la o conferinţă de presă de la finalul conferinţei internaţionale de la Londra, de joi, pentru strângerea de fonduri ce urmează a fi alocate Siriei şi ţărilor care se confruntă cu valurile de refugiaţi sirieni.

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Automatul de cumpărături

    După ce a fost expus în Elveţia şi lăsat să achiziţioneze ce credea de cuviinţă de pe un site din zona ascunsă a internetului, Darknet, un laptop care rulează un software automat de cumpărături denumit Random Darknet Shopper se mută la o galerie de artă de la Londra.

    Artiştii proprietari ai acestuia, Domagoj Smoljo şi Carmen Weisskopf, i-au alocat un buget de 100 de dolari în echivalent bitcoin pe care care Random Darknet Shopper îi va folosi în fiecare miercuri pentru cumpărături alese la întâmplare de pe Alpha Bay.

    Achiziţiile sale vor fi livrate la galerie, unde vor fi expuse într-o secţiune intitulată ”Peisaj Darknet“, artiştii neştiind dinainte pe ce va cheltui softul banii, acesta putând opta chiar şi pentru arme sau droguri.

  • Pe ce îşi cheltuie românii banii de sărbători

    Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),

    Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.

    Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).

    În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

    Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

     

  • Patriarhul Daniel: Suntem de acord să impoziteze veniturile, dar să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dau înapoi proprietăţile luate abuziv

    Surpriză în bugetul pe 2016. Catedrala Mântuirii Neamului nu va primi niciun ban de la buget. Asta în condiţiile în care Biserica a primit în ultimii ani milioane de euro pentru construirea acestui lăcaş de cult, scrie digi24

    Guvernul nu a alocat, în proiectul de buget pe 2016, fonduri pentru lăcaşurile de cult. Asta înseamnă că nu vor mai fi daţi bani de la buget nici pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Decizia nu este însă pe placul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, care speră ca lucrurile să se schimbe în Parlament.

    Patriarhul Daniel: Suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv ne-a luat statul ca proprietăţi. Noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să dea înapoi ceea ce a luat şi cu tot echilibrul acesta nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi altele.

    Până în prezent, Guvernul a fost generos cu bisericile. Doar în ultimii doi ani, peste 325 de milioane de lei de la buget au intrat în vistieria Bisericii.

    Alocările de la buget pentru biserici


    2014 148 mil. lei

    2015 177 mil. lei

    2016 0 lei

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Românii intenţionează să cheltuiască cel mai mult dintre europeni pe cadouri, raportat la venituri

    Românii îşi propun să cheltuiască pentru cadourile de Crăciun 110 euro, reprezentând o treime din venituri, ceea ce îi clasează pe primul loc în Europa în funcţie de raportarea la venituri, deşi cea mai mare sumă este alocată de britanici, de 420 euro, arată un studiu realizat de ING.

    Astfel, britanicii intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe cadourile de Crăciun faţă de restul europenilor, americanilor şi australienilor, dar suma alocată de aceştia reprezintă 15% din veniturile lor medii lunare, rezultă din Raportul ING privind cheltuielile de Crăciun şi Anul Nou, la care au participat peste 13.000 de persoane.

    Totuşi, românii sunt cei care intenţionează să aloce pe cheltuielile de Crăciun cel mai mare procent din veniturile lunare nete, respectiv 32%, raportat la venituri nete medii lunare de 346 euro. Studiul a luat în calcul datele Eurostat pentru veniturile nete medii din anul 2013.

    Românii sunt urmaţi în clasament de cehi (cu 25% din venituri) şi britanici (15%) în ceea ce priveşte cheltuielile de Crăciun în raport cu venitul net.

    “Cu toate că situaţia economică s-a imbunătăţit în cea mai mare parte a Europei, studiul relevă că majoritatea europenilor îşi menţin în acest an o abordare prudentă privind cheltuielile de Crăciun şi
    intenţionează să investească o sumă similară cu cea cheltuită în 2014. Doar unul din şase europeni (16%) intenţionează să cheltuiască mai mult în 2015″, se arată într-un comunicat ING.

    O treime din europeni (33%) au economisit pentru Crăciunul din acest an, cei mai mulţi fiind cei din Marea Britanie (43%) şi România (42%).

    În plus, mai puţin de una din zece persoane din Europa (9%) s-a îndatorat anul trecut pentru cheltuielile de Crăciun, ceea ce arată că majoritatea au o abordare prudentă. Cu toate acestea, britanicii şi românii s-au îndatorat mai mult decât restul Europei (cu 15%, respectiv 16%).

    În timp ce unii declară că sunt dornici să îşi planifice cheltuielile şi să economisească, studiul arată că aproape jumătate din europeni nu au încă un buget clar pentru Crăciun şi nu ştiu cât de mult vor
    cheltui în final.

    Nemţii sunt cei care declară în număr cel mai mare că vor stabili un buget clar pentru Crăciun (63%), în timp ce locuitorii din Polonia şi Belgia (50%) nu sunt siguri că vor face acest lucru.

    Potrivit studiului, 40% dintre români sunt nehotărâţi cu privire la cât vor cheltui pentru sărbători.