Trimestrul I din 2025 s-a terminat şi în următoarele săptămâni vom începe să vedem cum a mers businessul şi economia per ansamblu.
Până atunci, să menţionăm declaraţia surprinzătoare a preşedintelui interimar Ilie Bolojan, care, într-un interviu televizat, a spus că datele de până acum pentru acest an arată că în România creşterea economică s-a oprit. El a spus că economia a intrat în stagnare şi are nevoie de măsuri rapide pentru evitarea recesiunii. Fără restructurări serioase în aparatul bugetar vom ajunge inevitabil la taxe mai mari, a menţionat el. Întrebat unde se cheltuie mai mult, el a afirmat că trebuie intervenit mai mult în companiile de stat.
Pe de altă parte, Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, a declarat miercuri la conferinţa PwC Survey că lucrurile s-au mai aşezat faţă de cum a preluat el situaţia Finanţelor publice la finalul anului trecut. Piaţa financiară s-a stabilizat după ce riscul la care este evaluată România crescuse semnificativ la finalul anului trecut şi începutul acestui an. Acum dobânzile la care se împrumută România au început să mai scadă, iar cererea pentru titlurile de stat româneşti în lei, în euro sau în dolari a crescut.
România a ajuns cel mai important jucător din regiune, după Polonia, pe piaţa de euroobligaţiuni, datorită împrumuturilor mari în euro luate în ultimii cinci ani. Acest lucru face ca România să fie extrem de monitorizată de către investitori, mai ales că datoria publică se îndreaptă spre 1.000 de miliarde de lei (200 de miliarde de euro), iar în următorii ani va trebui să se împrumute masiv de pe pieţele externe pentru finanţarea deficitelor şi refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă. În acest context, nivelul dobânzii la care se împrumută România este extrem de important atât pentru buget, cât şi pentru pieţele externe.
Situaţia bugetară, care a ajuns principala problemă a României, ar părea că s-ar fi stabilizat cât de cât, în sensul că o parte dintre cheltuieli şi-au mai redus din creştere.
Ministrul Finanţelor remarcă că se înregistrează creşteri de venituri din impozitul pe salarii, CAS şi CASS (a crescut salariul minim, s-au eliminat facilităţi fiscale în zona salariilor – IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară, plus că au mai crescut salariile în piaţă).
La polul opus însă, încasările din TVA, care sunt cel mai important indicator legat de consum şi activitatea economică, nu înregistrează creşteri spectaculoase. Activitatea de producţie, activitatea economică nu arată o revenire semnificativă din cauza faptului că firmele îşi conservă doar activitatea de bază, fără a apăsa pedala pe noi investiţii. Toată lumea aşteaptă alegerile prezidenţiale şi rezultatul lor ca să vadă ce fac mai departe.
Piaţa bancară nu înregistrează creşteri semnificative în primele trei luni din an, mai ales pe zona de corporate, adică creditarea activităţii economice, de producţie, de investiţii, unde cererea este mai slabă. În schimb, merge bine zona de retail.
Piaţa muncii a fost destul de stabilă în primele trei luni din an, în continuare se fac angajări, mai ales în zona de retail, logistică, HoReCa. În automotive piaţa este destul de tensionată având în vedere că multinaţionalele din domeniu cu operaţiuni în România trebuie să-şi mai restrângă din activitate în urma reducerii comenzilor externe. Iar aici Timişoara şi Braşovul sunt cele mai afectate.
În IT piaţa pare că şi-a mai revenit puţin după scăderile şi restructurările din ultimii doi ani, comenzile externe au revenit din nou pe agendă, iar piaţa internă dă ceva semne de o activitate mai bună. Cel mai bine se vede în Cluj, o piaţă de IT care depinde foarte mult de America şi Europa.
Pe piaţa muncii poate că salariile nun au mai crescut la începutul anului cu două cifre ca în anii anteriori, ci poate doar cu o singură cifră, într-un caz fericit, dar nu au scăzut.
Cursul valutar a rămas incredibil de stabil la 4,97 lei pentru un euro în T1/2025, în ciuda tensiunilor sociale şi politice, în ciuda presiunilor de pe piaţa financiară – monetară şi valutară – legate de asigurarea finanţării României. Poate după alegerile prezidenţiale Mugur Isărescu va lăsa cursul valutar să crească dacă reuşeşte să reducă dobânzile la lei.
Premierul Marcel Ciolacu este ocupat mai mult cu campania electorală, mai ales că poziţia lui de prim-ministru depinde de cine va fi noul preşedinte al României. Restructurarea bugetară este doar în retorică, pentru că în realitate nu s-au întâmlat foarte multe lucruri – a mai plecat un secretar de stat, poate un director, a mai plecat cineva care ieşea la pensie, dar reduceri semnificative de cheltuieli bugetare nu prea există.
Aşa că ţinerea bugetului sub control se face din investiţii, acolo unde nu se remarcă vreo creştere semnificativă în primele două luni din an.
Pe plan geopolitic pare că România, condusă de cei care sunt acum la Palatul Cotroceni, Palatul Victoria, Parlament, nu are niciun telefon deschis cu Donald Trump, cu noua administraţie de la Casa Albă. Mai mult decât atât, suntem criticaţi de americani în văzul tuturor după amânarea alegerilor prezidenţiale din decembrie şi, mai mult decât atât, noua administraţie a decis să amâne eliminarea vizelor către SUA pentru români, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie, după vreo două decenii de aşteptare.
Nu ştiu dacă cei care sunt la putere acum la Bucureşti au vreo idee cum să se apropie de administraţia Trump, mai ales că ministrul de externe Emil Hurezeanu este depăşit, dacă ar fi să-l cităm pe premierul Marcel Ciolacu.
Până vom găsi o legătură diplomatică, mai degrabă ar trebui ca guvernul, preşedintele, administraţia de la Bucureşti să se îndrepte către o legătură tranzacţională, o legătură de business, pe care Donald Trump o înţelege mai bine şi ar putea să stârnească ceva interes faţă de România.
Dacă aş fi în locul premierului Ciolacu, în locul preşedintelui interimar, în locul candidaţilor pentru Cotroceni cu şanse reale, le-aş da americanilor, marilor bănci americane, marilor fonduri de investiţii americane care stau la dinner cu Trump, să vândă şi să cumpere 20% din Hidroelectrica, 15% din Romgaz şi poate aşa aduce din nou investitori americani în proiectul de gaze din Marea Neagră.
Hidroelectrica are acum o valoare bursieră de 11,2 miliarde de euro, statul mai deţine 80% din companie, iar guvernul ar putea scoate la vânzare încă 20% din acţiuni, ceea ce ar fi o tranzacţie de peste 2 miliarde de euro. Băncile americane ar intermedia tranzacţia, aşa cum au făcut-o când Fondul Proprietatea a vândut pe Bursă pachetul de 20% din acţiuni, iar fondurile de investiţii americane ar cumpăra pachete de acţiuni din cea mai valoroasă companie din România.
În cazul Romgaz, unde statul deţine 70% din acţiuni, restul fiind pe Bursă, guvernul ar mai putea vinde 15% din acţiuni, să nu zică lumea că pierde total controlul dacă ar scădea de la 70% la 50%. Acţiunile Romgaz se tranzacţionează acum pe Bursă în apropierea maximului istoric (6,04 lei vs. 6,38 lei/acţ.), iar la valoarea actuală de pe piaţă a întregii companiii, de 4,7 miliarde de euro, vânzarea a încă unui pachet de acţiuni, o tranzacţie care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, ar stârni interesul băncilor americane de investiţii, ca intermediari, şi fondurilor de investiţii americane, în calitate de cumpărători.
Dincolo de Hidroelectrica şi Romgaz, proiectul de gaze din Marea Neagră, acolo unde este o companie de sine stătătoare, unde OMV Petrom are 50% din acţiuni iar Romgz 50%, ar putea stârni interesul băncilor americane şi marilor fonduri de investiţii americane.
Proiectul de gaze din Marea Neagră poate ajunge la o valoare de 20 de miliarde de euro când va începe exploatarea lui, în 2027.
Noua administraţie de la Casa Albă este extrem de tranzacţională, dovadă fiind şi discuţiile cu ucrainenii pentru resursele minerale.
Nu ştiu ce vrea să dea Bucureştiul lui Donald Trump, dar timpul trece. Iar timpul înseamnă bani, cel puţin pentru americani.
Acum 25 de ani, ca parte a intrării în UE şi NATO, am privat şi liberalizat economia, am privatizat băncile cu grupurile europene, am deschis calea unor pieţe economice investitorilor europeni. Şi a fost bine.
Acum trebuie să facem la fel şi cu americanii, poate le va stârni ceva interesul pentru România, dincolo de a ne vinde armament.