BusinessMagazin

Tag: actiune

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • 2017 pare să fie anul blockbusterelor: ce filme ne aşteaptă vara asta?

    Începem lista cu Guardians of the Galaxy Vol. 2, continuarea succesului de box-office lansat în 2014. Chris Pratt, Zoe Saldana, Bradley Cooper şi Vin Diesel se întorc cu noi aventuri, având din nou misiunea de a salva galaxia. Primul film a declanşat o reacţie foarte bună din partea publicului, depăşind aşteptările celor de la Disney în ceea ce priveşte încasările: volumul 1 a adus peste 770 de milioane de dolari, în condiţiile în care studiourile Marvel se aşteptau la venituri de sub 500 de milioane. Aşteptăm aşadar cu nerăbdare noul film, mai ales că regizor e tot James Gunn; de altfel, el a acceptat deja să regizeze şi partea a treia, ce va avea probabil data de lansare prin 2019.

    Dacă aveaţi impresia că toate filmele din anii ’80 au fost deja relansate, pregătiţi-vă pentru costumele roşii de salvamari care vor inunda sălile de cinema. Baywatch, celebrul serial cu David Hasselhoff, se transformă vara aceasta într-un lungmetraj. Dwayne „The Rock” Johnson este noul salvamar-şef, iar alături de el îi are pe Zac Efron şi Alexandra Daddario.

    Luna mai va fi una importantă şi pentru fanii francizei Alien, care revine cu Covenant. Deşi Ridley Scott a revenit în mijlocul acţiunii încă de acum cinci ani, pelicula Prometheus (2012) nu a avut rezultatele dorite. Noul film, care se apropie mai mult de seria originală Alien, arată deja mult mai bine. Katherine Waterston şi Danny McBride sunt în echipajul de pe nava spaţială Covenant, care arată ca paradisul, dar se dovedeşte a fi un loc mult mai puţin prietenos. Nu doar Prometheus a primit recenzii negative, ci şi Alien: Resurrection, ultima producţie care a avut-o în rolul principal pe Sigourney Weaver. E uşor de înţeles, astfel, cât de important este Covenant pentru viitorul francizei.

    Johnny Depp se întoarce în rolul lui Jack Sparrow pentru Piraţii din Caraibe 5: Morţii nu spun poveşti. Alături de el îi vom revedea pe Geoffrey Rush în rolul lui Barbossa, şi Orlando Bloom îl întruchipează pe Will Turner. Surpriza este apariţia lui Javier Bardem, cel care va da viaţă personajului Salazar. E interesant de văzut cum va trata Disney această nouă etapă a francizei, dar şi modul în care Johnny Depp – a cărui carieră nu se află într-un moment prea bun – va reuşi să readucă la viaţă unul dintre cele mai apreciate interpretări ale sale.

    O prinţesă de pe vremuri este trezită din cripta ei, iar ca mulţumire ea va aduce toate nenorocirile – posibile şi imposibile – asupra umanităţii. Cam aşa sună scenariul pentru The Mummy, un film de acţiune sau de groază, nu ştim încă, avându-l în rolul principal pe Tom Cruise. Aşteptăm cu mare interes.

    Christopher Nolan semnează anul acesta Dunkirk, o dramă despre unul din momentele de cotitură ale celui de-al doilea război mondial. Numele regizorului e un motiv suficient de bun pentru a merge în sălile de cinema în luna iulie, dar poate ajută să menţionez şi că în rolul principal îl veţi regăsi pe Tom Hardy.

    Harrison Ford îşi reia unul dintre cele mai cunoscute roluri în Blade Runner 2049. Acesta este unul dintre cele mai costisitoare filme din 2017, dar detaliile sunt păstrate strict. Distribuţia îi mai include pe Ryan Gosling, Robin Wright, Jared Leto şi Dave Bautista. Blade Runner 2049 ajunge pe marile ecrane la toamnă, în octombrie, dar părea un film prea important pentru a fi ignorat.

    Mai trec în revistă câteva titluri ce s-ar putea dovedi pariuri câştigătoare vara asta: It Comes at Night (thriller, 9 iunie), Despicable Me 3 (comedie, 30 iunie), The House (comedie, 30 iunie), Spiderman: Homecoming (aventuri, 7 iulie), War for the Planet of the Apes (acţiune, 14 iulie), Detroit (acţiune, 4 august).

  • Principiile mecanicii în securitatea cibernetică

    Cristian Săndescu, fondatorul CODA Intelligence, a creat o soluţie alternativă pentru securizarea traficului informaţional al organizaţiilor. Produsul CODA Footprint realizează o analiză a reţelei şi îi alcătuieşte o amprentă dinamică de securitate, pornind de la configuraţiile hardware, software şi patternurile de trafic observate în fiecare zi.

    „Ideea a pornit de la nevoia clară a unor clienţi mari cu care am lucrat şi care îşi doresc să ştie în fiecare moment care este nivelul lor de securitate şi care care poate fi pasul urmator spre o îmbunătăţire a securităţii cibernetice”, spune antreprenorul. El a sesizat oportunitatea unei astfel de soluţii, absentă, la acel moment, de pe piaţă, „iar costurile şi eforturile unui audit sau ale unui test de penetrare nu justifică executarea acestor proiecte la intervale scurte de timp”, crede Săndescu. De la idee până la dezvoltarea primului prototip au trecut aproximativ trei luni, dar lansarea primei versiuni comerciale s-a făcut după încă aproape un an. De la înfiinţare până în prezent, Săndescu estimează că a investit echivalentul a 135.000 de euro în dezvoltare şi se aşteaptă ca amortizarea investiţiei să se realizeze pe parcursul lui 2017.

    Cristian Săndescu are experienţă de peste zece ani în audit, teste de penetrare şi consultanţă în securitatea informaţiilor. El a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în cadrul Universităţii Bucureşti, are un master în securitatea reţelelor şi un doctorat în domeniul securităţii cibernetice. Spune că securitatea cibernetică l-a atras deoarece te provoacă să „te gândeşti la un lucru în cu totul altfel decât a fost el iniţial proiectat, de a pune toate cunoştinţele şi abilităţile tale pentru un scop bun”.

    Compania CODA Intelligence a fost înfiinţată după un an si jumatate de proiectare, dezvoltare şi testare a soluţiei, iar echipa numără acum 10 persoane: cinci dezvoltatori, doi ingineri de quality control, un CTO, un CEO şi un business development manager. Produsul dezvoltat de Săndescu colectează date din infrastructura clientului în mod continuu şi astfel informaţia este actualizată permanent, apoi este prezentată într-un mod „interactiv, personalizat şi extrem de uşor de înţeles pentru diverse profile de utilizatori, de la management la tehnic”.

    Platforma CODA Footprint deserveşte o nevoie punctuală a marilor organizaţii care vor să ştie în fiecare moment care este nivelul lor de securitate şi care este pasul următor spre o îmbunătăţire a securităţii cibernetice. În fiecare moment, prin acumularea de date privind traficul din reţea, capacitatea detectării şi interpretării precise a anomaliilor creşte. Un al doilea avantaj, semnalat de Săndescu, constă în puterea retrospectivei: odată ce este semnalizat un risc, clientul va dispune de istoricul complet al atacului, ceea ce-i permite căutarea cauzelor şi diagnoza timpurie a acestuia.

    Săndescu spune că un prim obstacol în dezvoltarea companiei a fost neîncrederea oamenilor „că un asemenea produs poate fi dezvoltat, că el va funcţiona aşa cum ne imaginam noi şi ca datelor lor sunt în siguranţă”. Prin CODA Footprint, compania ţinteşte organizaţii mari, cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro pe an, explică Săndescu, care menţionează că firma are acum patru clienţi, cu activităţi în industria financiară, de servicii IT şi în educaţie. „Ne aflăm într-o dezvoltare accelerată atât a produsului cât şi a businessului şi lucrăm cu parteneri din afara ţării pentru a implementa soluţia în Europa de Vest şi în Statele Unite, unde avem în acest moment două proiecte pilot”, spune el. De fapt, pentru toţi clienţii actuali a fost realizat un proiect pilot care s-a terminat cu semnarea unui contract asta deoarece „am dorit să ne asigurăm că livrăm o soluţie care se integrează uşor în organizaţia clientului, corespunde aşteptărilor şi livrează un plus de valoare pe termen lung”.

    Modelul de business al companiei este unul de tip SaaS (software as a service) ce include costurile necesare funcţionării platformei pe durata subscripţiei adică licenţiere, mentenanţă, suport, instalare şi servicii cloud. „Veniturile sunt încă modeste, întrucât ne concentram pe deschiderea pieţei şi construirea referinţelor; cifra de afaceri din 2016 a fost de 60.000 de euro.”

    Produsul s-a dezvoltat în cadrul competiţiei Innovation Labs, despre care Săndescu spune că a fost o experienţă transformaţională. „Am înţeles că o idee bună nu valorează nimic fără o echipă care este capabilă să o livreze. De asemenea, am experimentat cum se construieşte un produs pornind de la o idee şi care este importanţa înţelegerii pieţei şi a clientului.”

    Implementarea sistemului Footprint variază în funcţie de dimensiunea şi de cerinţele clientului. Succesul implementarii constă în adaptarea soluţiei la cerinţele exacte ale fiecăruia dintre clienţi, iar preţul variază în strânsă legătură cu acestea. „Impactul asupra resurselor clientului este minim, soluţia putând rula atât în cloud, pe infrastructura locală a clientului sau în mod hibrid”, povesteşte Săndescu. El mai spune că utilizarea produsului său ajută companiile să-şi prioritizeze iniţiativele de protejare a sistemelor IT împotriva atacurilor, la o mai bună înţelegere a punctelor slabe.

    În peisajul actual cibernetic, dinamica ameninţărilor este uimitoare şi aproape zilnic apar noi viruşi şi vulnerabilităţi. Încă nu există un sistem de apărare perfect, dar asta nu înseamnă că utilizatorii de internet sau companiile nu trebuie să încerce să găsească soluţia perfectă de protecţie pentru ei însişi.

    Peste ocean, câţiva americani au gândit securitatea cibernetică altfel, sub forma realităţii virtuale. Într-o reţea complexă a unei companii este greu de identificat momentul unui atac. ProtectWise, startup din Denver, construieşte un software de realitate virtuală care transformă reţeaua abstractă într-o hartă, iar astfel departamentele unei companii devin cartiere, iar componentele de reţea devin clădiri. Software-ul permite vizualizarea traficului astfel încât, fără să se uite la cifre, un utilizator poate vedea iregularităţi în traficul de date; aşa, pot fi identificate mai repede posibilele atacuri.

    „Breşele de securitate au existat şi vor exista în continuare. Totuşi, modul în care fiecare dintre noi răspundem la ele este diferit. Ceea ce îi diferenţiază pe învinşi de învingători este atitudinea şi modul în care se pregătesc pentru luptă”, este de părere Cristian Săndescu.

  • Cronică TV: Taboo cu un Tom Hardy nervos şi cu o pălărie mare

    În Taboo, actorul britanic joacă rolul lui James Keziah Delaney, „un om nervos cu o pălărie mare”, după cum îl descriu cei de la Entertainment Weekly. Trecând de prima impresie, aflăm că personajul este unul mult mai complex de atât, care ascunde secrete întunecate şi îşi maschează bine intenţiile.

    Delaney, dispărut timp de 10 ani în Africa, se întoarce acasă atunci când tatăl său moare în mod misterios. El revine pentru a reconstrui compania tatălui său şi pentru a o transforma într-un imperiu în domeniul transporturilor. Pentru a face acest lucru, Delaney se foloseşte de o bucată de teren deţinută în Statele Unite; respectivul teren, devenit „poartă de acces” către Lumea Nouă, este biletul său către prosperitate. De aici povestea se complică, iar Delaney intră în război atât cu guvernul britanic, cât şi cu diverse companii care vor să transporte produse către cele două Americi.

    Hardy nu este străin de rolurile de televiziune: el a mai interpretat partitura unui gangster evreu în serialul britanic Peaky Blinders, care s-a bucurat de un succes moderat. Taboo este însă o producţie de cu totul alte dimensiuni, cu un buget de peste 11 milioane de euro – impresionant, având în vedere că vorbim de o miniserie cu doar opt episoade. Şi dacă tot am ajuns la buget, e important de spus că Hardy, servind ca scenarist, producător şi actor principal, a pierdut peste 2 milioane de euro în acest proiect. Motivul pentru care Taboo nu s-a bucurat (încă) de prea mult succes este, cred, povestea destul de complicată. Şi nu doar faptul că este complicată reprezintă o problemă; comentariul unui telespectator pe site‑ul IMDB este relevant în acest sens: „Am urmărit primele trei episoade din Taboo şi încerc să-mi dau seama despre ce este vorba”. Nu cred că persoana în cauză a urmărit totuşi cu foarte mare atenţie cele trei episoade, dar firul narativ este într-adevăr destul de alambicat.

    Numărul celor care au urmărit serialul în Marea Britanie a scăzut săptămână de săptămână, atingând un minim de 3,9 milioane în timpul celui de-al treilea episod. Surse din BBC spun că Hardy va reuşi totuşi să îşi recupereze investiţia în timp, după ce serialul va ajunge pe DVD şi la serviciile de streaming. Difuzat iniţial în Statele Unite şi Marea Britanie, Taboo a fost recent cumpărat de televiziuni din Spania, Portugalia şi Rusia.

    Din punct de vedere tehnic, serialul este impecabil realizat; atmosfera este sumbră şi extrem de violentă, iar personajele propuse completează excelent firul acţiunii. Este un serial pe care îl recomand nu doar pentru interpretarea lui Tom Hardy, ci şi pentru că este genul de dramă istorică pe care o întâlnim destul de rar în peisajul TV de astăzi.

  • Monstru de demult într-o nouă prezentare

    Regizat de Jordan Vogt-Roberts, filmul prezintă expediţia pe o insulă virgină din Pacific a unei echipe de savanţi, soldaţi şi exploratori. Departe de tehnologia modernă, aceştia se aventurează pe domeniul sălbatic al marelui Kong, intrând astfel într-o confruntare supremă dintre om şi natură.

    Pe domeniul uriaşei primate nu există niciun loc sigur pentru omenire, iar echipa trebuie să îşi folosească toate cunoştinţele pentru a supravieţui. ”Kong: Insula Craniilor“ îi aduce în rolurile principale pe Tom Hiddleston, Samuel L. Jackson, John Goodman, Brie Larson şi John Ortiz.

  • ANAF: Daniel Constantin are calitatea de „terţ poprit”, dar conturile lui nu sunt încă blocate

    „Daniel Constantin are calitatea de terţ poprit, însă nu are şi conturile blocate. Operaţiunile de poprire sunt deocamdată suspendate, în aşteptarea unei decizii a Tribunalului Ilfov. La un moment dat, conturile vor fi, totuşi, poprite”, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii ANAF.

    Demersul ANAF a fost făcut pentru a recupera o parte din prejudiciul din dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru prejudicierea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Co-preşedintele ALDE, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, trebuie să ramburseze banii împrumutaţi de la Dan Voiculescu. În perioada 2007-2008, Daniel Constantin a luat de la Dan Voiculescu 295.000 de euro. Mai exact, în 2007, a împrumutat suma de 100.000 de euro, cu scadenţă în 2016, iar în 2008 – suma de 195.000 de euro, cu scadenţă în 2017.

    În declaraţia de avere, Daniel Constantin a precizat că a luat cu împrumut, de la Dan Voiculescu, 295.000 de euro în două tranşe, sume care urmau să fie rambursate etapizat.

  • Finanţele demarează o acţiune de informare şi verificare privind publicitarea înşelătoare

    Ministerul Finanţelor Publice derulează o campanie de informare şi verificare privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă la un eşantion de 447 de firme, dintre care 17 mari contribuabili, care comercializează produse alimentare, băuturi şi tutun (cod CAEN 4711), se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

    Programul are ca scop informarea comercianţilor privind prevederile legale în domeniul publicităţii înşelătoare şi comparative şi a consecinţelor defavorabile ale acestora. De asemenea, sunt analizate mesajele campaniilor publicitare pe care aceste firme le derulează în mediul on-line, presa scrisă, panotaj stradal, broşuri, pliante etc. În cazul în care se constată încălcări ale legislaţiei în domeniu pot fi aplicate sancţiuni.

    Acţiunile de informare şi verificare sunt realizate de reprezentanţi ai structurilor de specialitate din cadrul tuturor Direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice din ţară, iar în perioada următoare vor fi demarate informări şi verificări similare în următoarele domenii: comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate, activităţi ale agenţiilor de turism şi comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum te poate ajuta joggingul să-ţi găseşti mai uşor o slujbă

    Joggingul poate părea o acţiune solitară, dar în ultimii ani a devenit un sport tot mai social, în condiţiile în care apar tot mai multe cluburi de jogging şi în timp ce tot mai mulţi oameni călătoresc. Acest sport a devenit o metodă populară de aţi asigura un nou job.

    “Am alergat împreună, apoi am băut o bere şi m-a introdus mai multor oameni. Vorbeşti despre jogging, apoi despre business şi bineînţeles, cu unii oameni chiar te şi împrieteneşti”, mărturiseşte Renan Keraudran, un francez de 28 de ani ce lucrează în marketing.

    Francezul a povestit asta înainte de a participa la o cursă organizată de Bridge the Gap în Barcelona. În plus, alte organizaţii asemănătoare organizează evenimente peste tot în lume. În Anglia aproape 7 milioane de oameni aleargă de 2 ori pe lună, iar numărul americanilor care participă la curse a crescut de patru ori între 1990 si 2013.

    Şi Samuel Hedberg, director de programe al firmei de training Hyper Island, spune că alergatul “adună oamenii” într-o epocă în care tinerii vorbesc pe reţelele de socializare. El mai spune că evenimentele de networking traditionale pot fi elitiste, pe când joggingul este mult mai informal şi poţi discuta mai deschis. “sunteţi la acelaşi nivel şi faceţi ceva împreuna care nu cere nimic de la celalt”.

  • Cum te poate ajuta joggingul să-ţi găseşti mai uşor o slujbă

    Joggingul poate părea o acţiune solitară, dar în ultimii ani a devenit un sport tot mai social, în condiţiile în care apar tot mai multe cluburi de jogging şi în timp ce tot mai mulţi oameni călătoresc. Acest sport a devenit o metodă populară de aţi asigura un nou job.

    “Am alergat împreună, apoi am băut o bere şi m-a introdus mai multor oameni. Vorbeşti despre jogging, apoi despre business şi bineînţeles, cu unii oameni chiar te şi împrieteneşti”, mărturiseşte Renan Keraudran, un francez de 28 de ani ce lucrează în marketing.

    Francezul a povestit asta înainte de a participa la o cursă organizată de Bridge the Gap în Barcelona. În plus, alte organizaţii asemănătoare organizează evenimente peste tot în lume. În Anglia aproape 7 milioane de oameni aleargă de 2 ori pe lună, iar numărul americanilor care participă la curse a crescut de patru ori între 1990 si 2013.

    Şi Samuel Hedberg, director de programe al firmei de training Hyper Island, spune că alergatul “adună oamenii” într-o epocă în care tinerii vorbesc pe reţelele de socializare. El mai spune că evenimentele de networking traditionale pot fi elitiste, pe când joggingul este mult mai informal şi poţi discuta mai deschis. “sunteţi la acelaşi nivel şi faceţi ceva împreuna care nu cere nimic de la celalt”.