BusinessMagazin

Tag: acord

  • Ministerul Apărării Naţionale a semnat un acord-cadru cu Elbit Systems din Israel pentru furnizarea de drone Watchkeeper X, în valoare totală de 1,9 miliarde lei (380 mil. euro). Dronele vor fi produse în România

    Ministerul Apărării Naţionale, prin Compania Naţională Romtehnica, a semnat un acord-cadru cu compania Elbit Systems Ltd din Israel pentru furnizarea a maxim şapte sisteme de tip UAS Watchkeeper X, în valoare totală de aproximativ 1,891 miliarde lei, fără TVA.

    Acordul-cadru are o durată de cinci ani. Fiecare sistem are trei drone.

    ”Furnizarea celor şapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei Românie, se va realiza în condiţiile protejării interesului esenţial de securitate al statului român, Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze şi să consolideze pe teritoriul naţional, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru sistemele livrate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producţia structurii platformei aeriene şi producţia structurii containerului staţiei terestre de comandă-control, precum şi producţia de componente electrice şi mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la companii din industria naţională de apărare.

    De asemenea, începând cu al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producţia tuturor sistemelor electrice şi mecanice aferente acestuia se va realiza în România.Totodată, operaţiunile de mentenanţă pe durata ciclului de viaţă al sistemelor UAS Watchkeeper X  vor fi realizate de companii româneşti,  astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional.

    Reprezentanţii Elbit au anunţat în luna martie că dronele produse în România se vor realiza prin colaborarea cu partenerii locali Aerostar, Romaero, AE-Electronics, ELMET şi SIMULTEC.

    Elbit Systems este prezent în România de mai bine de 27 de ani şi execută proiecte în cooperare cu mai multe companii din domeniul apărării din România, printre care IAR BRASOV, Avioane Craiova, Aerostar şi altele.

    Aceste proiecte au fost realizate pentru Ministerul Apărării Naţionale din România, pentru alţi clienţi din România, dar şi pentru clienţi din alte ţări. Elbit Systems, prin subsidiarele sale româneşti, unde este acţionar unic, are peste 800 de angajaţi.


     

     

  • Ciucă despre acordul semnat la Bucureşti: ne va permite să facem faţă mai bine provocărilor

    Acordul privind energia verde, semnat sâmbătă la Bucureşti, „ne va permite să facem faţă mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    „Acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, în acelaşi timp, securitatea energetică. Prezenţa dumneavoastră aici, doamnă preşedintă Von der Leyen, este, de asemenea, o confirmare a importanţei strategice a acestui acord din perspectiva conectivităţii UE. Pe timp de criză, trebuie să rămânem uniţi şi să punem laolaltă potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi în infrastructura energetică, iar în cooperare cu partenerii noştri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre şi pentru regiune. Pe cale de consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi hub energetic regional, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei”, a spus premierul Ciucă.

    Acordul marchează, adaugă acesta, un pas important înainte spre consolidarea cooperării noastre pe termen lung în domeniul energiei.

    „Semnarea acestui document reprezintă o etapă importantă, parte a eforturilor Uniunii Europene de creştere a rolului electricităţii verzi în combaterea efectelor încălzirii globale. Acesta va contribui inclusiv la întărirea rezilienţei sistemelor energetice. Acordul ne va permite, de asemenea, să facem faţă mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică. Aceste provocări sunt reprezentate de actuala criză energetică exacerbată de războiul neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, de efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiilor noastre, precum şi de presiunea inflaţiei. Sectorul energetic a fost puternic afectat de turbulenţele de pe pieţele energetice, de preţurile ridicate şi volatile la energie şi de insecuritatea energetică la nivel global. În linia angajamentului asumat la întâlnirea regională a miniştrilor energiei, desfăşurată în luna septembrie la Bucureşti, putem contribui împreună la identificarea soluţiilor necesare pentru consolidarea aprovizionării cu energie a economiilor noastre, precum şi a partenerilor şi prietenilor noştri occidentali, a căror bunăstare este strâns legată de regiunea noastră. Niciodată nu a fost mai important decât acum să valorificăm potenţialul existent în scopul dezvoltării comerţului cu energie electrică verde între Republica Azerbaidjan şi Georgia, pe de o parte, şi Europa, pe de altă parte.
    Acest lucru este extrem de important cu atât mai mult cu cât România, împreună cu partenerii săi din UE şi de la nivel global, colaborează îndeaproape pentru avansarea contribuţiilor active la înfăptuirea tranziţiei energetice şi climatice, ambiţii consacrate în Acordul de la Paris din 2015 şi în Pactul Verde european”, a transmis Ciucă.

    Potrivit acestuia, România este pe deplin angajată să transforme în acţiune prevederile acordului guvernamental: „Mulţumim încă o dată tuturor părţilor pentru cooperarea şi perseverenţa cu care au lucrat în a pune bazele Parteneriatului nostru strategic cvadrilateral. Nu în ultimul rând, doresc să salut progresul obţinut în ceea ce priveşte livrarea de gaz azer către România, care va fi operaţională începând cu prima parte a anului 2023. Aceasta este o veste extrem de îmbucurătoare, iar România va avea astfel o garanţie suplimentară de securitate energetică. Înainte de a încheia, doresc să adresez mulţumiri deosebite Ministerelor Energiei şi Afacerilor Externe, care au lucrat intens şi cu sârguinţă la găsirea de soluţii în plan bilateral şi regional pentru protejarea securităţii noastre energetice”.

    Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

    În momentul de faţă, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configuraţia iniţială, cablul va fi realizat în şase ani, va ajunge până în România şi va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin şi 95 km terestru.

    Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerţul regional de electricitate, va augmenta oportunităţile de export ale ţărilor producătoare de energie electrică şi va întări securitatea energetică în Europa şi în regiunea Caucazului de Sud.

    Acordul cuprinde, de asemenea, direcţii concrete de cooperare, precum: transportul şi furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan şi Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficienţa energetică şi conservarea energiei; activităţi în domeniile producţiei, transportului şi comerţului de energie regenerabilă şi hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităţilor şi al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă şi hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

     

  • Virgil Popescu: Miniştrii energiei din UE au ajuns la un acord pentru plafonul preţului la gaze

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunţă că miniştrii energiei din Uniunea europeană au ajuns la un acord cu privire la valoarea plafonului preţului la gaze.

    Virgil Popescu a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului miniştrilor Energiei, la Bruxelles.

    „După două zile de discuţii şi negocieri lucrările s-au finalizat aseară târziu (marţi – n.r.), dar nu am ajuns la un acord cu privire la valoarea plafonului şi la alte elemente din mecanismul de corecţie a preţului gazului natural, la nivelul Uniunii Europene”, scrie, miercuri dimineaţa, pe Facebook, ministrul Virgil Popescu.

    Acesta precizează că discuţiile vor continua în perioada următoare.

    România alături de Spania, Italia, Belgia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Lituania şi Slovenia susţine „un plafon rezonabil pe preţ”, care să nu dea un semnal în piaţă de creştere a preţului, ci din contră să ajute la stabilizarea acestuia la valori rezonabile.

    „Vom negocia şi în zilele următoare pentru a putea ajunge la un consens”, mai spune Popescu.

  • Acord de parteneriat între CNAIR şi Primăria Cluj pentru realizarea Centurii metropolitane

    Primarul Emil Boc şi conducerea CNAIR au semnat marţi un acord de parteneriat, potrivit căruia Primăria Cluj-Napoca se va ocupa de implementarea proiectului de realizare a Centurii metropolitane.

    „Prin documentul încheiat astăzi între CNAIR şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca proiectul va fi implementat şi astfel va fi descongestionat traficul rutier în municipiu prin separarea fluxurilor rutiere de tranzit de cele locale”, a afirmat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

    „Acum ne ocupăm de implementarea proiectului. Am încredere în profesionalismul colegilor mei şi în susţinerea acestui proiect de către toate autorităţile publice implicate în derularea lui”, a spus primarul Emil Boc.

    Potrivit acestuia, Centura metropolitană va avea o lungime de 42 de kilometri, 32 de drumuri de legătură, 26 de kilometri de bretele şi noduri şi 35 de kilometri de piste de biciclete.

    Valoarea totală a centurii este de 1.409.270.111 euro.

    Lucrarea se va executa în 2 etape. Prima etapă porneşte cu lucrările din zona viitorului Spital Regional de Urgenţă Floreşti şi merge până la conectarea cu centura Vâlcele-Apahida, iar în cea de-a doua etapă se vor realiza lucrările de la Gilău până la Floreşti şi de la nodul cu centura Vâlcele-Apahida până la nodul 20 Câmpeneşti.

  • Secretarul general al ONU anunţă că acordul privind cerealele din Marea Neagră a fost prelungit

    Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat joi că salută acordul tuturor părţilor de a prelungi acordul privind cerealele din Marea Neagră pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei, scrie Reuters.

    “Salut acordul tuturor părţilor de a prelungi iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră pentru a facilita navigarea în siguranţă a exporturilor de cereale, produse alimentare şi îngrăşăminte din Ucraina”, a declarat joi secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

    Gueterres a mai spus că ONU este, de asemenea, “pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente şi îngrăşăminte din Federaţia Rusă” – o parte a acordului pe care Moscova o consideră esenţială.

  • Lumea modei se pregăteşte pentru una dintre cele mai mari achiziţii din istoria recentă

    Estée Lauder se apropie de un acord pentru a cumpăra Tom Ford pentru aproximativ 2,8 miliarde de dolari, învingând concurenţa mai multor persoane interesate de achiziţionarea brandului de modă de lux, a raportat Financial Times.

    Tom Ford a intrat în această săptămână în negocieri exclusive cu Estée Lauder, care vinde mărci de cosmetice precum MAC, Clinique şi Aveda, iar o tranzacţie ar putea fi anunţată chiar luni, au spus persoanele respective.

    Un acord între cele două mărci ar evidenţia forţa unei pieţe a modei de lux şi a produselor cosmetice care a continuat să reziste în faţa inflaţiei în creştere şi a întreruperilor lanţului de aprovizionare.

    Pentru Estée Lauder, cu sediul la New York, achiziţia Tom Ford ar fi cea mai mare şi cea mai recentă dintr-o serie de tranzacţii, printre care se numără preluarea controlului total al grupului canadian de produse de înfrumuseţare Deciem pentru aproximativ 1 miliard de dolari în 2021.

    Goldman Sachs a fost angajată pentru a explora o vânzare a Tom Ford la începutul acestui an. Compania a primit interes din partea altor mărci de lux, inclusiv Kering, proprietarul Gucci. Estée Lauder are deja un acord de licenţă de lungă durată pentru produsele de înfrumuseţare şi parfumuri ale Tom Ford, ceea ce ar fi putut complica o tranzacţie cu Kering.

    În cadrul afacerii cu Tom Ford, care a fost lansat de creatorul de modă omonim în 2005, Estée Lauder ar urma să achiziţioneze şi afacerea cu îmbrăcăminte, un domeniu în care are relativ puţină experienţă.

    Linia de produse de înfrumuseţare a lui Tom Ford a avut rezultate deosebit de bune în China, o piaţă în creştere pentru ambele grupuri. De asemenea, are o afacere destul de profitabilă în domeniul ochelarilor de vedere, pe baza unor acorduri de licenţă cu producătorul de ochelari de soare Marcolin.

    Potrivit Wall Street Journal, Kering se află în discuţii avansate pentru a cumpăra Tom Ford pentru aproximativ 3 miliarde de dolari, plasându-se în faţa Estée Lauder. Cu toate acestea, discuţiile cu proprietarul Gucci s-au destrămat deoarece cele două părţi s-au luptat să ajungă la un acord pe mai multe fronturi.

    Tom Ford este renumit pentru faptul că a transformat Gucci în anii 1990 dintr-o afacere de familie, într-o putere în lumea modei. El a părăsit Gucci în 2005 pentru a lansa Tom Ford împreună cu Domenico De Sole, pe care l-a angajat la Gucci în 1994.

    Deşi Tom Ford a avut succes, afacerea s-a confruntat cu dificultăţi în timpul pandemiei de coronavirus, iar compania a fost nevoită să concedieze o parte semnificativă a forţei sale de muncă.

  • Lavrov se declară încrezător. Rusia, aproape de un acord după ce UE şi SUA au făcut promisiuni

    Lavrov a declarat că a primit angajamente în acest sens de la secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul unei reuniuni în marja summitului G20 din Bali, Indonezia.

    Rusia se plânge de mult timp de blocaje în calea exporturilor sale agricole, chiar dacă acestea nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale. Kremlinul a declarat că reînnoirea acordului din Marea Neagră, care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene în iulie – şi care urmează să expire sâmbătă – depinde de rezolvarea acestei probleme.

    “Secretarul general a vorbit despre promisiunile scrise pe care i le-au făcut SUA şi UE. Acolo sunt afirmate bune intenţii, iar dacă acestea sunt puse în aplicare, atunci toate obstacolele din calea cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti vor fi înlăturate“, a declarat Lavrov reporterilor, conform agenţiei Reuters.

    “Suntem asiguraţi de secretarul general al ONU că toţi operatorii economici implicaţi în lanţurile de aprovizionare cu îngrăşăminte şi cereale ruseşti primesc semnale liniştitoare că nu vor fi supuşi sancţiunilor dacă vor coopera la punerea în aplicare a acordurilor comerciale cu cerealele noastre“, a adăugat el.

    Aceste promisiuni au vizat intrarea navelor ruseşti în porturile europene şi a navelor străine în porturile ruseşti, furnizarea de asigurări la tarife normale şi eliminarea restricţiilor asupra unei bănci de stat ruseşti sancţionate care finanţează sectorul agricol, a precizat Lavrov.

    “Sper că aceste promisiuni vor fi îndeplinite. Cel puţin secretarul general al ONU mi-a dat asigurări sub jurământ că aceasta este o problemă prioritară pentru el“.

    Cerealele şi îngrăşămintele ruseşti nu sunt vizate în mod direct de sancţiunile occidentale, dar Moscova se plânge de luni de zile că acestea sunt efectiv restricţionate deoarece sancţiunile limitează accesul la porturi, finanţare şi asigurări.

    În pofida problemelor, Lavrov a declarat că Rusia a exportat deja 10,5 milioane de tone de cereale, în principal grâu, din care 60% au mers în Asia şi 40% în Africa.

  • Cele mai mari naţiuni cu păduri tropicale formează o alianţă pentru salvarea junglei

    Reuters a relatat în august că Luiz Inacio Lula da Silva, ales preşedinte al Braziliei la sfârşitul lunii octombrie, va încerca să încheie un parteneriat cu celelalte două mari naţiuni cu păduri tropicale pentru a face presiuni asupra lumii bogate să finanţeze conservarea pădurilor.

    Distrugerea rapidă a pădurilor tropicale, care, prin vegetaţia lor densă, servesc drept rezervoare de carbon, duce la eliberarea de dioxid de carbon care încălzeşte planeta, punând în pericol obiectivele climatice globale. Refacerea junglei defrişate anterior are avantajul de a elimina gazele cu efect de seră deja prezente în atmosferă.

    Reprezentanţii celor trei ţări, care reprezintă 52% din pădurile tropicale din lume, au semnat declaraţia comună în cadrul discuţiilor din Indonezia, înaintea reuniunii G20 care începe marţi.

    În acord, alianţa a declarat că ţările ar trebui să fie plătite pentru reducerea defrişărilor şi menţinerea pădurilor.

    De asemenea, ţările vor depune eforturi pentru a negocia “un nou mecanism de finanţare durabilă” pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare să îşi păstreze biodiversitatea, precum şi pentru a creşte finanţarea prin intermediul programului REDD+ al Naţiunilor Unite pentru reducerea defrişărilor.

    Discuţiile G20 coincid cu a doua şi ultima săptămână a summitului COP27 al Naţiunilor Unite privind clima, din Egipt, unde consilierul de mediu al lui Lula, Izabella Teixeira, a declarat că Brazilia va încerca să obţină implicarea altor ţări din bazinul amazonian, care se întinde pe teritoriul a nouă naţiuni.

  • Rusia îşi suspendă participarea la acordul privind exporturile de cereale din Ucraina

    Rusia şi-a suspendat participarea la un acord mediat de ONU pentru exportul de produse agricole din porturile ucrainene, după atacurile asupra navelor din Crimeea, anunţă Reuters. 

    Ministerul rus al Apărării a declarat că forţele ucrainene, cu ajutorul dronelor, au atacat navele Flotei Mării Negre din Sevastopol, cel mai mare oraş din Crimeea anexată de Rusia, în primele ore ale zilei de sâmbătă.

    “Având în vedere… actul terorist al regimului de la Kiev cu participarea experţilor britanici împotriva navelor Flotei Mării Negre şi a navelor civile implicate în asigurarea securităţii “coridorului de cereale”, partea rusă suspendă participarea la punerea în aplicare a acordurilor privind exportul de produse agricole din porturile ucrainene”, a precizat ministerul într-o declaraţie.

    Ministerul a declarat anterior că atacurile cu drone de sâmbătă au fost în mare parte respinse, cu pagube minore la o navă rusească.

    Şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Andriy Yermak a acuzat sâmbătă Rusia de “şantaj” şi de “atacuri teroriste inventate” pe propriul teritoriu, în urma exploziilor produse sâmbătă în peninsula Crimeea.

    Comentariile sale au fost un răspuns aparent la acuzaţiile Rusiei potrivit cărora Ucraina s-ar afla în spatele exploziilor.

    Separat, ministrul rus al agriculturii, Dmitri Patruşev, a declarat mai devreme sâmbătă că Rusia este pregătită să furnizeze gratuit până la 500.000 de tone de cereale ţărilor sărace în următoarele patru luni, cu asistenţă din partea Turciei.

    “Ţinând cont de recolta din acest an, Federaţia Rusă este pe deplin pregătită să înlocuiască cerealele ucrainene şi să livreze livrări la preţuri accesibile tuturor ţărilor interesate”, a declarat el.

    De la semnarea de către Rusia şi Ucraina a Iniţiativei privind cerealele din Marea Neagră, susţinută de ONU, în Turcia, la 22 iulie, mai multe milioane de tone de porumb, grâu, produse din floarea-soarelui, orz, rapiţă şi soia au fost exportate din Ucraina.

    Martin Griffiths, şeful ONU pentru ajutor umanitar, declarase abia miercuri că este “relativ optimist” că acordul va fi prelungit după jumătatea lunii noiembrie.

    În cadrul acordului, Ucraina a putut să îşi reia exporturile de cereale şi îngrăşăminte din Marea Neagră, care se blocaseră în momentul invaziei ruse. Acordul privind exporturile din Ucraina a fost convenit iniţial pentru 120 de zile.

    Într-o declaraţie separată, ministerul rus de externe a declarat că, în urma atacurilor asupra navelor ruseşti, “partea rusă nu poate garanta siguranţa navelor civile de mărfuri uscate care participă la “Iniţiativa Mării Negre” şi suspendă implementarea acesteia începând de astăzi pentru o perioadă nedeterminată.

    Vineri târziu, un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, făcuse apel la părţi să reînnoiască pactul.

    “Subliniem urgenţa de a face acest lucru pentru a contribui la securitatea alimentară în întreaga lume şi pentru a atenua suferinţa pe care această criză globală a costului vieţii o provoacă miliardelor de oameni”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric.

     

  • Macron şi Scholz, avertisment pentru Biden. POLITICO: Dacă Statele Unite nu se retrag, atunci UE va trebui să riposteze

    Aceştia au fost de acord că recentele planuri de subvenţii de stat americane reprezintă măsuri de distorsionare a pieţei care au ca scop să convingă companiile să îşi mute producţia în SUA, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile lor. Iar aceasta este o problemă pe care doresc ca Uniunea Europeană să o abordeze, scrie Mediafax.ro. 

    Întâlnirea celor doi lideri a urmat dezacordurilor publice din ultimele săptămâni pe teme politice cheie, precum energia şi apărarea, fracturând alianţa politică centrală a UE între cele mai mari două economii ale sale.

    Dar, chiar dacă prânzul lor a avut loc într-un context dificil, ambii lideri au fost de acord că UE nu poate rămâne inactivă dacă Washingtonul continuă să aplice Legea privind reducerea inflaţiei, care oferă reduceri de taxe şi beneficii energetice pentru companiile care investesc pe teritoriul SUA, în forma sa actuală. Mai exact, legislaţia americană semnată recent încurajează consumatorii să “cumpere produse americane” atunci când vine vorba de alegerea unui vehicul electric, o măsură deosebit de supărătoare pentru industriile auto importante din ţări precum Franţa şi Germania, scrie POLITICO.

    Mesajul de la Paris este: Dacă Statele Unite nu se retrag, atunci UE va trebui să riposteze

    Pentru a evita concurenţa neloială sau pierderea de investiţii, va fi nevoie de sisteme de stimulente similare pentru companii. Această mişcare ar risca să arunce relaţiile transatlantice într-un nou război comercial.

    Macron a fost primul care a făcut public acest avertisment dur. “Avem nevoie de o lege <Buy European Act>, la fel ca americanii, trebuie să rezervăm subvenţiile pentru producătorii noştri europeni”, a declarat preşedintele francez miercuri seară, într-un interviu acordat postului de televiziune France 2, referindu-se în special la subvenţiile de stat pentru maşinile electrice.

    Citiţi continuarea pe Mediafax.ro