Tag: achizitie

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • Avantajele toamnei se văd mai bine

    ODU România Manufacturing

    Motivaţie:
    „Piesele cu care angajaţii noştri lucrează zilnic sunt de dimensiuni mici şi foarte mici, unele dintre ele măsurând câţiva milimetri, motiv pentru care o vedere bună constituie unul dintre principalele criterii pe care le căutăm atunci când recrutăm personal nou”, spun reprezentanţii companiei axate pe producţia de conectori şi cablaje Odu România Manufacturing. De asemenea, au observat că, de multe ori angajaţii amână realizarea unui consult oftalmologic. „Ştim că de multe ori oamenii amână diverse consultaţii medicale preventive pentru că sunt nevoiţi să se deplaseze în diverse locaţii sau/şi să petreacă timp preţios aşteptând la cozi. Prin urmare am decis să venim în sprijinul lor şi în această zonă şi ne-am organizat astfel încât consultaţiile oftamologice să se desfăşoare  în cabinetul medical din incinta companiei, în baza unei programări. Astfel au fost evitaţi timpii de deplasare şi de aşteptare pe holurile clinicilor sau spitalelor”, mai spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    În toamna anului 2019, reprezentanţii ODU România au demarat o campanie în care tot personalul ODU România a beneficiat de consult oftamologic gratuit şi de o reducere de 150 de lei, suportată de către angajator, la achiziţia de lentile şi/sau rame noi.

    Efecte:
    Livia Militaru, team leader Occupational Health and Safety din cadrul ODU România Manufacturing a fost managerul acestui proiect şi a extras următoarele concluzii în urma campaniei „Avantajele toamnei se văd mai bine”: 335 persoane au vrut să beneficieze de control oftalmologic, iar 58 dintre aceştia au dorit achiziţionarea ochelarilor, prin urmare  compania a cheltuit 8.700 de lei pentru subvenţionarea lor; în anul 2019, în urma controlului medical periodic anual, 209 persoane au necesitat corecţii optice, iar în anul 2020, până la 30 august, 103 persoane au primit recomandare de corecţie optică. Practic, aproximativ 50% dintre persoanele care necesitau o corecţie optică au reuşit să remedieze acest lucru. Pe lângă faptul că am ajutat la îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor, s-a observat un randament mai mare din partea acestora şi scăderea numărului de erori  cauzate de dificultăţile de vedere.

  • Donează pentru linia întâi

    eMAG România

    Motivaţie:
    „Donează pentru linia întâi” este un proiect iniţiat de către eMAG, în parteneriat cu Mobexpert, Banca Transilvania şi Bitdefender. Campania a debutat de îndată ce au fost confirmate primele cazuri de infectări COVID-19 în România, la jumătatea lunii martie. „După o primă donaţie de un milion de măşti sanitare şi alte echipamente, am înţeles că societatea are nevoie de mai mult sprijin şi că trebuie să aducem cât mai mulţi oameni care vor să se implice în slujba binelui comun alături de noi”, spun reprezentanţii eMAG. Cu ajutorul celor trei parteneri, compania a dezvoltat platforma „Donează pentru linia întâi”, prin intermediul căreia s-au strâns fonduri folosite pentru a achiziţiona echipamente de protecţie pentru medicii şi personalul din linia întâi, cu rol vital în a limita efectele COVID-19. Ulterior, alături de iniţiatorii campaniei, companii importante precum Mastercard, Baupartner Group, Metropolitan Life, PayU s-au alăturat efortului colectiv.

    Descrierea proiectului:
    Reprezentanţii companiei spun că „Donează pentru linia întâi” a fost o reală provocare, mai ales la început, din cauza restricţiilor internaţionale şi a cererii uriaşe pentru echipamente medicale de protecţie. „Pentru că modalităţile clasice de aprovizionare nu au mai putut fi folosite, am fost nevoiţi să apelăm la avioane cargo charter, inclusiv aeronave Tarom de pasageri transformate în cargo. Dezvoltarea know-how-ului în ceea ce priveşte măştile medicale a fost de asemenea un proces de învăţare rapidă, pentru că eMAG nu avusese până atunci astfel de produse în stoc: au fost filtraţi zeci de intermediari, unii dintre ei nu aveau marfă, alţii aveau, dar de proastă calitate, iar alţii erau pur şi simplu speculanţi. A fost un efort colectiv impresionant, atât din perspectiva răspunsului pe care l-am văzut din partea comunităţii, concretizat în donaţii, dar şi din perspectiva echipelor implicate, care au lucrat zi şi noapte pentru a aduce echipamentele necesare în ţară şi a le distribui.”

    Efecte:
    Proiectul a mobilizat peste 75.000 de persoane fizice şi peste 5.700 de companii care au susţinut întreg demersul. Ca urmare a acestei mobilizări de forţe, platforma a strâns peste 12,2 milioane de lei din donaţii cu care au fost achiziţionate materiale de protecţie şi aparatură de primă necesitate. Datorită acestui efort colectiv, au fost achiziţionate peste 5 milioane de măşti de protecţie pentru medici, poliţişti, jandarmi, 350.000 de măşti N95 (FFP2) cu grad ridicat de protecţie pentru medicii din spitale, dar şi echipamente de protecţie şi aparatură medicală, precum ventilatoare de înaltă performanţă. Prin intermediul donaţiilor, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, „creierul” operaţiunilor de intervenţie de la începutul crizei medicale generate de COVID-19, a fost dotat cu echipamente de ultimă generaţie, în valoare de peste 500.000 de lei, astfel încât să poată reacţiona şi mai rapid atunci când siguranţa românilor este ameninţată. „Donează pentru linia întâi” a asigurat toată logistica pentru achiziţionarea echipamentelor necesare, de la resursele financiare şi adaptarea necesarului la nevoile exprimate de ISU şi de Ministerul Sănătăţii, până la identificarea stocurilor de produse în diferite ţări, achiziţia, transportul şi distribuţia în România. Practic, fiecare tranşă de echipamente medicale a fost trimisă exact acolo unde era mai mare nevoie, fie că a fost vorba despre personalul medical, forţele de ordine sau alte structuri vitale aflate în linia întâi în lupta cu COVID-19. În opinia iniţiatorilor săi, campania şi-a atins obiectivul de a contribui la scăderea numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, având în vedere că demersul a fost iniţiat încă de la debutul crizei, atunci când nevoile autorităţilor şi ale comunităţii au fost cele mai mari. Donaţiile au produs un impact real  şi imediat asupra celor implicaţi în lupta împotriva COVID-19, aducând totodată un mesaj de unitate şi speranţă în rândul populaţiei care s-a confruntat cu o situaţie fără precedent în istoria recentă.

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Donaţii pentru combaterea coronavirusului

    MOL Romania Petroleum Products 

    Motivaţie:
    Lupta împotriva coronavirusului şi dezvoltarea sistemului românesc de sănătate.

    Descrierea proiectului:
    MOL România s-a implicat activ în eforturile de combatere a noului coronavirus, acordând 400.000 de euro asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală pentru medici şi spitale din ţară care tratează pacienţi cu COVID-19, precum şi pentru ridicarea Spitalului Modular 1 Elias destinat tratării pacienţilor cu COVID-19. Totodată, în cadrul eforturilor de combatere a coronavirusului, MOL a sprijinit Fundaţia pentru Parteneriat cu 100.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.

    Efecte:
    Spitalul modular realizat de Asociaţia Dăruieşte Viaţă este dedicat tratării pacienţilor cu COVID-19. Iniţiativa are ca obiectiv izolarea pacienţilor cu COVID-19 şi prevenirea transmiterii virusului pacienţilor cu alte boli grave trataţi în secţia ATI a Spitalului Elias. Spitalul modular are 38 de locuri şi va putea fi utilizat chiar şi după ce actuala criză medicală va fi depăşită, ca spital de mari arşi.
    Donaţia către spitale prin intermediul Fundaţiei pentru Parteneriat a inclus în principal combinezoane de protecţie, măşti şi mănuşi, dar şi alte echipamente de protecţie esenţiale, precum şi instrumente medicale (purificatoare de aer şi altele) pentru ca personalul medical implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului şă-şi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă.
    Implicarea directă în combaterea coronavirusului a urmat unei serii de iniţiative de sprijinire a spitalelor din România derulate de MOL România în ultima perioadă. Doar în ultimul an, MOL România a sponsorizat cu aproximativ 750.000 de euro dotarea cu echipamente şi aparatură moderne – inclusiv paturi ATI şi echipamente de ventilaţie, necesare astăzi tratării pacienţilor cu COVID-19 – spitalele din Miercurea Ciuc, Giurgiu şi Gheorgheni. La acestea se adaugă investiţia de
    425.000 de euro în construcţia heliportului de pe acoperişul Spitalului Clinic de Urgenţă Marie Curie, primul heliport la un spital pediatric din România.

  • Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total

    Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total alocat pentru achiziţia echipamentelor ori numărul de telesalariaţi pentru care există buget, precum şi detalierea procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS) salută iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale referitoare la stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, dar cere ca documentul publicat în Monitorul Oficial pe 10 septembrie să cuprindă şi data de la care se aplică Ordinul Ministerului nr. 1376/2020 pentru achiziţia de echipamente.

    De asemenea, Asociaţia menţionează necesitatea detalierii procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, aşa cum este prevăzut în Ordinul Ministerului, şi dacă această sumă include sau nu TVA.

    ANIS ridică, totodată, problema achiziţionării de echipamente doar pentru o parte din angajaţii care se califică pentru ajutorul de stat.

    Astfel, Asociaţia propune scenariul în care o companie are doi telesalariaţi, iar angajatorul a cumpărat un laptop în valoare de 5.000 de lei, deoarece unul dintre telesalariaţi avea deja laptop. În acest caz, este necesar de a se specifica în Ordinul Ministerului modul în care compania respectivă va deconta sumele, dacă este vorba despre 2.500 sau 5.000 de lei.

    Ordinul Ministerului menţionează că decizia de acordare a banilor pentru echipamente revine Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă judeţene, respectiv directorilor acestora. ANIS atrage atenţia asupra subiectivismului acestei hotărâri, în special în contextul achiziţionării de licenţe software care au modalităţi diferite de stabilire a preţurilor.

    În plus, ANIS subliniază necesitatea aplicării sprijinului pentru angajatori şi pentru perioada stării de alertă, nu doar pentru cele două luni de stare de urgenţă.

    Ordonanţa de Guvern oferă angajatorilor care şi-au continuat activitatea în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă posibilitatea de a primi o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţi de telemuncă.

    Aceste sume se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

    Ulterior acordării acestor sume, angajatorul are obligaţia de a transmite documentele justificative referitoare la achiziţia de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei, în caz contrar angajatorul trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative, sumele primite.

    Asociaţia are peste 130 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu o cifră de afaceri totală de peste 2,5 miliarde de euro.


     

  • Surpriză: Oracle câştigă licitaţia pentru achiziţia TikTok în loc de Microsoft

    Compania ByteDance, părintele TikTok, a ajuns la un acord preliminar cu Oracle pentru preluarea operţaiunilor TikTok din SUA, potrivit unor surse citate de Financial Times.

    Ca parte din acord, Oracle plănuieşte să se adreseze temerilor legate de securitatea aplicaţiei ridicate de administraţia Trump. Preşedintele a spus că dacă aplicaţia nu va fi preluată de un grup american, o va interzice pe teritoriul Statelor Unite. 

    Deal-ul nu reprezintă însă preluarea integrală a aplicaţiei video. Grupul de tehnologie condus de Larry Ellison, unul dintre puţinii oameni din Silicon Valley care l-au susţinut public pe preşedintele Trump, va deţine cel mai probabil o participaţie minoritară.

    Investitorii actuali ai ByteDance sunt aşteptaţi de asemenea să aibă o participaţie din tranzacţia finală. Microsoft a anunţat duminică că oferta lor a fost respinsă, ceea ce ar fi lăsat Oracle ca singurul grup în competiţia pentru achiziţia TikTok. 

  • Gigantul american Oracle intră în cursa contracronometru şi se bate cu Microsoft pentru achiziţia TikTok

    Oracle a intrat în discuţii pentru achiziţia TikTok, concurând cu gigantul Microsoft, care deja şi-a făcut publică intenţia, potrivit Financial Times. Discuţiile se află încă în stadiile preliminare. 

    Discuţiile pentru achiziţia TikTok vin în contextul în care preşedintele Donald Trump a promis că va bloca aplicaţia dacă nu va fi achiziţionată de o companie americană până la jumătatea lunii noiembrie.

    Oracle ia în considerare achiziţia activelor şi operaţiunilor TikTok din SUA, Canada, Australia şi Noua Zelandă.

    Oracle lucrează cu un grup de investitori americani care deja deţin o participaţie din ByteDance, părintele TIkTok, inclusiv General Atlantic şi Sequoia Capital.

    Până acum, Microsoft a fost principalul pretendent pentru achiziţia TikTok, de când a anunţat la începutul lunii august intenţia de achiziţie. 

  • Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

    „A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
    Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de  ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
    „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
    În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
    În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
    Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
    Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

    „Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
    Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
    Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
    Un business obişnuit cu criza
    Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
    Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.

  • Iohannis, despre achiziţionarea vaccinului anti-COVID: Suntem prinşi în procedură

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România este înscrisă în procedura care vizează achiziţionarea de vaccin împotriva coronavirusului, dar şi a medicamentelor pentru tratarea COVID-19.

    Întrebat în cadrul conferinţei de presă de miercuri dacă România are intenţia de a achiziţiona vaccin anti-COVID, atunci când va apărea pe piaţă, prin semnarea unor acorduri cu companiile care lucrează la acestea, ân condiţiile în care multe ţări au făcut deja acest lucru, şeful statului a spus că Ministerul Sănătăţii se ocupă de aceste proceduri.

    „Avem de gând să achiziţionăm şi vaccinul, în măsura în care el va fi disponibil, şi medicamentele. De această chestiune se ocupă la noi Ministerul Sănătăţii şi pot să vă spun că Ministerul Sănătăţii a întreprins paşii necesari pentru a fi împreună cu celelalte state din UE, ţară care îşi anunţă intenţia pentru contractarea vaccinului anti-Covid 19, în măsura în care sigur va deveni disponibil. Sigur, suntem prinşi în procedură”, a declarat Klaus Iohannis.