BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Servicii Google cu carnetul de student

    Cele trei universitati utilizeaza versiunea pentru educatie a suitei Google Apps. In aceasta prima faza, serviciile sunt disponibile pentru aproximativ 57.000 de studenti si cadre didactice, disponibilitatea serviciilor urmând sa fie extinsa in scurt timp pentru toti studentii din cele trei universitati.

    Google Apps cuprinde aplicatii ca Gmail, Google Talk, Calendar si Docs, ultima fiind replica Google, online, a aplicatiilor Microsoft Office ce cuprinde editor de texte, prezentari, si tabele. Serviciile Google vor fi oferite personalizat, sub platformele celor trei universitati. De exemplu, serviciul de email va oferi conturi sub forma student@ase.ro pentru cei care se pregatesc in domeniul economic dar interfata grafica va fi similara cu orice alt cont Gmail. Partea de hardware, serverele necesare stocarii datelor sunt insa externalizate, gratuit, catre Google.

    Anuntul are loc la mai putin de o luna de la vizita in Romania a lui Michael Champlin, product manager al Google Apps.

  • Sa vedeti cum arat in CV

    Specialistii in recrutare considera ca este aproape de neconceput in 2007 pentru o companie de top, indiferent de industria in care isi desfasoara activitatea, sa ignore mediul online. Nu e o noutate ca internetul a devenit un element cheie in domeniul recrutarii, indiferent de metoda folosita de companii – site-uri specializate, anunturi online sau adevarate sisteme de resurse umane.

    „Tot mai multe companii isi muta o parte importanta din activitatea de recrutare in mediul online, pentru ca realizeaza ca altfel pierd o plaja foarte larga de candidati care isi cauta slujbe numai pe internet“, considera Shirley Brezeski, directorul executiv al companiei de recrutare online Websearch Recruitment. „De multe ori chiar si pozitiile de middle ori chiar de top management, in general rezervate pentru serviciile unui headhunter, pot fi ocupate cu ajutorul bazelor de date cu CV-uri de pe internet. Nu e exclus ca intr-un viitor nu foarte indepartat, toate recrutarile sa fie facute exclusiv online.“

    Una dintre companiile care considera necesara recrutarea online este Edgars Consolidated Stores (Edcon), ce administreaza unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de imbracaminte si incaltaminte de pe continentul african, cu peste 1.000 de magazine in Africa de Sud, Botswana, Namibia, Swaziland sau Lesotho. Recrutarea este una dintre principalele probleme pentru Edcon, care are in mod obisnuit peste 20.000 de angajati, dar in perioada sarbatorilor de iarna trebuie sa dubleze numarul acestora. „Pentru fiecare anunt de angajare primim in jur de 100 de CV-uri, avand in vedere rata ridicata a somajului din Africa de Sud“, spune Andrea Wiehahin, directorul de resurse umane al companiei. „Trebuie sa tratam problema cu foarte multa atentie, pentru ca multi dintre cei ce candideaza pentru post sunt clienti de-ai nostri si, chiar daca sunt respinsi, trebuie sa plece cu o impresie buna despre companie.“

    Pentru a recruta un numar atat de mare de oameni, Edcon recurge la internet. De fiecare data cand exista un post liber, compania introduce in sistemul online de resurse umane Softscape detalii privind cerintele postului si un profil al persoanei pe care ar dori sa o angajeze. Informatiile sunt trimise automat catre unul dintre directorii companiei, pentru a fi aprobate, dupa care sunt afisate pe site-ul companiei, la sectiunea Cariere, dar si pe site-uri de recrutare online, cum ar fi Career Junction.

    Tot ca parte a procesului de recrutare online, cei interesati de post isi trimit CV-ul companiei si, daca nu sunt acceptati, raman in baza de date Softscape pentru eventuale posturi libere ce vor fi scoase ulterior la concurs. Sistemul online de resurse umane al Edcon le permite managerilor sa caute in aceasta baza de date potentiali angajati in functie de anumite criterii si calculeaza chiar costurile pe care ar trebui sa le suporte compania in cazul angajarii unui anumit candidat. „In jur de trei sferturi dintre cere-rile pentru slujbe la Edcon vin prin internet si cea mai mare parte a angajarilor se fac prin aceasta metoda“, spune Leon Vermaak, director in cadrul companiei.

    Organizatii din toata lumea considera internetul o platforma oportuna pentru recrutarea angajatilor. „Ceea ce contribuie la dezvoltarea segmentului de recrutari pe internet este pe de-o parte lipsa fortei de munca, iar pe de alta parte cresterea in notorietate a sistemelor online de resurse umane, a site-urilor de recrutare, dar si a retelelor sociale si a lumilor virtuale“, considera Peter Cheese, partener in cadrul firmei de consultanta.

    Ultimele doua exemple din afirmatia lui Cheese sunt sustinute prin exemplele unor companii precum cel al firmei de consultanta in management KPMG sau al Royal Bank of Scotland, care au organizat cel putin un targ de joburi in lumea virtuala Second Life. In plus, potrivit unui studiu realizat de Asociatia pentru resurse umane in domeniul tehnologiei (Association of Technology Staffing Companies – ATSCo), cu sediul la Londra, 58% dintre companiile respondente considera ca retelele sociale, precum Facebook, MySpace sau LinkedIn, sunt mult mai utile pentru recrutarea online decat anunturile publicitare din ziare. Iar 83% au recunoscut ca au cautat potentiali candidati pe astfel de site-uri. „Retelele sociale sunt foarte utile in recrutare, mai ales pentru ca ofera o comunicare in ambele sensuri, compania avand posibilitatea sa caute angajati, iar candidatii sa decida la ce companii vor sa depuna un CV“, spune Dan Nye, directorul executiv al LinkedIn.

    In ceea ce priveste avantajele recrutarii online, timpul si costul unei recrutari sunt cele mai importante. In cazul Hyatt Hotels, un sistem de recrutare online a redus timpul necesar angajarii de personal pentru receptie de la patru saptamani la cinci zile, potrivit lui Randy Goldberg, directorul de resurse umane. In general, hotelurile care au mutat aceste procese pe internet au vazut o scadere cu 50% a costurilor pentru promovarea anunturilor de angajare.

    Un pas inainte spre sofisticarea metodei il reprezinta aplicatiile software pentru recrutare. „O aplicatie de recrutare online nu face doar sa afiseze posturile disponibile pe un site si sa primeasca solicitarile“ – spune Colin Tenwick, director executiv in cadrul companiei specializata pe aplicatiile software de recrutare Stepstone -, „ci acopera si alte procese din jurul angajarii“. De pilda, sistemul i-Grasp de la Stepstone, utilizat de operatorul de telefonie France Telecom, proceseaza in jur de 80% dintre cele 5.000 de candidaturi pe care le primeste anual. In prezent, sistemul are in baza de date aproximativ 50.000 de CV-uri, dupa spusele lui David Roberts, brand manager in cadrul Orange. i-Grasp ii permite echipei de resurse umane, formata din 200 de oameni, sa promoveze cultura companiei inca de la primul contact cu candidatii si sa se asigure ca acestia sunt informati pe durata intregului proces de recrutare, fie prin e-mail, fie prin mesaje pe telefonul mobil.

    In fine, recrutarea online permite un contact mai bun al potentialului candidat cu potentialul sau angajator: unii dintre cei ce doresc sa-si gaseasca online loc de munca pot sa-si publice CV-urile in format video. Site-uri de recrutare, precum CareerBuilder.com, deja gazduiesc astfel de clipuri video de prezentare a solicitantilor, care considera ca in acest fel compania unde isi depun candidatura isi poate da seama in cateva minute si de aptitudinile de comunicare sau de personalitatea lor, elemente pe care un CV traditional nu le poate ilustra. Desi inca nu foarte populare, CV-urile video au atras atentia unui numar de 31% dintre principalii angajatori din lume, potrivit unui studiu realizat in prima jumatate a acestui an de portalul de consultanta pentru resurse umane Vault.com. Iar 58% dintre respondenti sustin ca sunt deschisi la o astfel de posibilitate si ca ar urmari CV-urile video, fie chiar din pura curiozitate.

    Numarul celor angajati pe Internet in Europa a crescut cu 30% anul acesta, comparativ cu aceeasi perioada din 2006, estimeaza Yngve Traberg, directorul executiv al portalului ClickAJob.co.uk. Lansat in 2001 de grupul media danez Sondagsavisen, portalul a facut la vremea respectiva multa valva pe piata muncii din Marea Britanie, oferind cautatorilor de locuri de munca o posibilitate foarte simpla de cautare prin toate cele mai mult de 60.000 de anunturi publicate zilnic pe cele circa 250 de site-uri britanice de recrutare si de a primi toate rezultatele printr-o interfata prietenoasa. Cautatorii de slujbe au putut beneficia si de „Job Agent“, un serviciu de alerta prin e-mail destinat sa-i tina la curent cu noile oferte din domeniul cautat de ei.

  • Ganditi in locul soferului

    Sisteme avansate de franare care functioneaza pe baza de microprocesoare ori un GPS care nu mai este util doar pentru orientarea pe drumuri necunoscute, ci ajuta soferul sa parcheze masina cu ajutorul senzorilor de parcare. Sunt tehnologii de crestere a sigurantei in trafic, dezvoltate de producatorul american de semiconductori si solutii tehnologice Freescale Semiconductor. Compania, ca si competitorii sai, a dezvoltat in ultimii ani mai multe tehnologii menite sa limiteze riscul accidentelor in trafic, sectorul componentelor auto devenind o importanta sursa de venit pentru companiile din IT&C.

    Divizia de transport si produse standard a Freescale, cea care se ocupa cu astfel de tehnologii, ar putea sa isi deschida un birou de cercetare si in Romania, potrivit lui Denis Griot, senior vicepresedinte si manager general pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA). Biroul s-ar putea adauga centrului de dezvoltare de software pentru tehnologiile de comunicatii wireless, deschis in 2006. „Bucurestiul este un centru de excelenta globala pentru noi. Ceea ce se dezvolta acolo din punctul de vedere al comunicatiilor wireless si al infrastructurii 3G si 4G nu se mai dezvolta in niciun alt centru de-al nostru“, a declarat Denis Griot pentru BUSINESS Magazin cu ocazia ultimei editii a Freescale Technology Forum, organizat la München.

    Centrul de dezvoltare din Bucuresti s-a deschis cu 200 de specialisti, fiind cel mai mare de acest fel al companiei din Europa si al doilea in lume dupa cel din India, iar specializarea lui vizeaza aplicatiile pentru echipamente destinate retelelor de telecomunicatii si soft pentru platforme destinate telefoanelor 3G. Anul trecut, oficialii Freescale vorbeau de posibilitatea unei extinderi a activitatii in Romania catre design hardware. Acum, Denis Griot spune ca analizeaza posibilitatea ca in Romania sa fie deschise si centre de dezvoltare software pentru celelalte divizii ale companiei, cea a componentelor auto fiind prima pe lista. „Ramane de vazut, desigur, dar mai avem multe de realizat in Romania.“

    Divizia de transport si produse standard a Freescale a obtinut in 2006 venituri de 2,7 miliarde de dolari, din care aproape o treime a fost adusa de segmentul auto. Iar castigurile companiilor de IT&C de pe urma investitiilor in tehnologie pentru industria auto au toate sansele sa creasca, daca ne gandim ca Uniunea Europeana si-a facut un obiectiv din a reduce numarul accidentelor rutiere din spatiul comunitar la jumatate pana in 2020. „Anul trecut au avut loc aproximativ 60.000 de accidente rutiere fatale in spatiul UE, iar 95-97% dintre acestea au fost cauzate de erori umane“, spune Paul Grimme, manager general al diviziei de transport si produse standard a Freescale. Managerul companiei spune ca pentru a fi redus numarul accidentelor sunt necesare sisteme tehnologice bazate pe senzori si microprocesoare incorporate in automobile, cu ajutorul carora sa se poata evita accidentele.

    Calea spre dezvoltarea masinilor inteligente, in stare sa comunice intre ele si cu drumul pe care merg, este deschisa. IBM, prin laboratorul sau de la Haifa, Israel, a anuntat in urma cu cateva luni o initiativa de „collaborative driving“ care presupune echiparea cu senzori deopotriva a soselelor si a masinilor, permitandu-le sa faca schimb de informatii (exista deja in SUA, Europa si Japonia proiecte de instalare a unor senzori rutieri care sa adune informatii despre trafic si sa le transmita automobilelor) si sa le ierarhizeze dupa un anumit algoritm de selectie, in asa fel incat soferul sa poata avea la dispozitie cea mai buna varianta de depasire a unei situatii complicate sau periculoase in trafic. Si Motorola are astfel de preocupari, pariul sau fiind legat de dezvoltarea unor gadgeturi pentru soferi care sa interactioneze cu tehnologiile „smart car“.

    Freescale, la randul sau, si-a propus sa realizeze sisteme tehnologice care sa dea posibilitatea masinii de a alege singura cele mai bune solutii in trafic. Masina care gandeste va avea un singur scop: siguranta pasagerilor, explica Armin Sulzmann, senior manager in cadrul DaimlerChrysler AG. „Inchipuiti-va ca soferul unui automobil adoarme la volan. Cu ajutorul unui sistem tehnologic incorporat ar putea fi evitata coliziunea cu un automobil de pe contrasens, masina calculand singura probabilitatea unui impact si avand puterea de a vira singura.“ Sulzmann mai spune ca o alta aplicatie ar fi posibila pe timp de ceata puternica, atunci cand la o curba a drumului exista riscul ca automobilul sa iasa de pe banda sa de rulare. „Sistemul va proiecta pur si simplu linia despartitoare dintre benzi sau dintre sensurile de rulare, chiar daca este un drum in curba, si il va atentiona pe sofer ca iese de pe banda sa. Daca soferul nu va reactiona, automobilul ar putea prelua controlul directiei.“

    Astfel de tehnologii sunt testate la ora actuala pentru un automobil aflat in faza de proiect si denumit SPARC. Prototipul automobilului, realizat in colaborare de DaimlerChrysler si Freescale, ar putea evolua spre productia de serie peste cativa ani, o posibilitate mai apropiata in timp de a lansa masini inteligente pe soselele europene fiind aceea de a incorpora tehnologiile in TIR-urile producatorului german.

    Un proiect asemanator al companiei IT&C americane este realizat in colaborare cu producatorul german de componente auto Continental AG. Cele doua companii au inceput colaborarea pentru dezvoltarea unui microcontroller multi-core (MCU) denumit Space, care urmeaza sa fie integrat in noul sistem de franare EBS al Continental.

  • Urmatoarele linii de cod

    Cladirea din Bucuresti in care (inca) isi are sediul inchiriat Softwin e cunoscuta drept cladirea Aerofina, dupa numele companiei proprietare, un producator roman printre altele de scaune de catapultare si lansatoare de racheta. Chiriasul sau principal are interese in zona tehnologiei de varf, dar pe un alt domeniu de activitate – software, uneori la fel de futuristic ca aviatia militara, daca e sa ne gandim la produsele la care lucreaza sutele de programatori de aici.
    Doua dintre aceste proiecte au ramas pana acum secrete, desi au alocate de cativa ani cateva zeci de programatori. Apropierea momentului in care vor fi prezentate il face totusi pe Florin Talpes, presedintele Softwin, sa dezvaluie cateva informatii. Primul produs, care urmeaza sa fie lansat probabil la inceputul anului viitor, este o premiera pentru companie, prin faptul ca implica nu doar software, ci si hardware. Aflat in categoria tehnologiilor de biometrie, viitorul produs va fi o solutie la furturile de identitate. Mai exact, produsul care urmeaza a fi lansat se va concentra pe „recunoasterea persoanelor prin dinamica miscarii, in ton cu conceptul recent aparut de semnatura «bio»“, spune Talpes. Al doilea produs, a carui perioada de lansare nu a fost inca stabilita, va fi un software care va permite, de exemplu, traducerea automata a unui text din engleza in romana si viceversa: „In zona tehnologiilor legate de limbaje am vazut nevoi care exista in piata. Romana este una din limbile care nu au avut fericirea sa faca parte din grupul limbilor integrate in calculator, descrise, ca sa zic asa“. Astfel de proiecte vor face de acum incolo din Softwin un laborator de experimente, un fel de incubator de start-up-uri, judecand dupa logica pe care grupul a urmat-o pana acum – dezvoltarea unui produs si apoi separarea lor in companii separate. Fiindca, dupa ce antivirusul BitDefender a trecut in administrarea unei companii de sine statatoare incepand de anul acesta, de la 1 ianuarie 2008 vor fi separate juridic si Intuitext (software educational), Ascenta (servicii IT pentru procese de business) si Paxato (call centers).
    In ceea ce priveste compania BitDefender, Florin Talpes voia pana recent sa o inscrie la o bursa straina, fie ea Londra sau New York. Planurile de listare raman in vigoare, auditul realizat de una din companiile din Big Four (dar nenominalizata de Talpes) se va finaliza in aprilie-mai anul viitor, iar listarea se va intampla, dupa estimarile oficiale, peste maxim 15 luni. Doar ca planurile initiale au suferit o corectie de natura geografica. „Fata de acum ceva vreme, cand spuneam ca Bucurestiul este exclus de pe lista, astazi nu mai spunem asta. Bursa de aici incepe sa devina interesanta“, crede Florin Talpes. Si prezinta logica acestei variante. BitDefender are in Romania, piata de origine, avantajul unei marci mult mai bine cunoscute ca pe alte piete. Iar factorul emotional din partea investitorilor indus de cartea brandului local ar putea influenta pozitiv jocul cifrelor la bursa.
    Alt argument e faptul ca se tinde spre o suprapunere la nivelul investitorilor institutionali pe bursele europene, adica unii dintre cei care sunt la Londra vor fi regasiti partial si la Bucuresti. Talpes apreciaza, dupa o trecere in revista a burselor europene, ca aceea din Varsovia are 50% din investitorii institutionali prezenti la Londra, iar cea din Bucuresti este cu 10 procente in urma Varsoviei din punctul de vedere al acestei categorii de investitori. Daca va fi aleasa bursa romaneasca, cele din Londra sau New York ar putea fi ulterior alese pentru o listare secundara. Insa o hotarare ferma va fi luata la finalul primului trimestru din 2008. Tot atunci se va hotari si dimensiunea partii din companie care va fi listata (care va depinde de necesarul financiar al companiei si de regulamentele bursiere), Talpes spunand doar ca „probabil nu vom lista enorm, ci urmarind o anumita logica a prudentei“. BitDefender are nevoie de finantare pentru a-si putea urmari planul de investitii – 100 de milioane de dolari pana in 2010, anuntat de mai bine de un an – dar si pentru intrarea intr-o perioada in care ar putea urma achizitii ale altor companii. „E posibil ca in 2008 sa ne apara mai clar ideea de crestere altfel decat organica, adica prin achizitii. Acesta e iar un parametru pe care il iei in calcul cand te gandesti la ce finantare ai nevoie.“
    O miscare discreta in aceasta directie e faptul ca BitDefender a devenit anul acesta singurul proprietar al Constelación Negocial, un partener de distributie pentru Portugalia. Compania a fost de altfel si singura achizitie de pana acum, in 2003 Talpes devenind actionar majoritar (dar pe atunci nu unic) intr-o tranzactie al carei pret nu a fost facut public. Apoi, extinderile prin birouri de reprezentare pe piete straine, de genul celui deschis recent in Silicon Valley, reprezinta investitii care au nevoie de finantare. „Specific pentru BitDefender este ca pleaca spre cele mai mari piete, cele mai dezvoltate economii“, zice Talpes. Lumea dupa BitDefender se imparte azi intre patru zone majore: Europa de Vest, America de Nord, Asia si Romania. O treime din bugetul alocat pietelor externe reprezinta marketing, iar Talpes spune ca intr-un orizont de timp de trei ani, centrele de venit ale BitDefender vor urma evolutia marilor companii de securitate, urmand proportionalitatea pietelor. Aceasta deoarece in Statele Unite, de exemplu, desi e vorba de cea mai mare piata pentru solutii de securitate informatica, BitDefender are o cota de piata subunitara, in conditiile in care la nivel global vanzarile inregistrate se indreapta spre 2% din totalul pietei. Peste acesti trei ani, piata americana ar putea aduce 40% din veniturile companiei. BitDefender are acum prezenta directa in strainatate prin doua birouri in Statele Unite (California si Florida) si cate unul in Marea Britanie, Germania, Spania si Romania.
    In aceeasi categorie ar mai putea fi considerate pietele din nordul Europei, mai exact Danemarca, dar Talpes considera ca angajarea unuia sau a doi oameni nu poate fi numita in adevaratul sens prezenta directa. In aceeasi categorie este Asia. „Exista deja o mica echipa care este in Asia si pregateste lansarea unui birou in zona. E de asteptat ca in 2008 sa avem ceva, undeva in Estul Indepartat. Ar putea fi ceva in zona Australiei care ne intereseaza“, spune Florin Talpes. Din aceasta zona ar putea aborda continentul australian, Coreea, Thailanda si chiar puternica piata japoneza si China. Daca ar fi asa, BitDefender ar fi prima firma romaneasca de IT&C care isi deschide birou in Asia, sau poate in Australia. Pentru BitDefender ar fi a doua premiera, dupa ce in acest an a patruns in Silicon Valley aproape concomitent cu grupul Gecad. Fondatorul Softwin adauga ca isi elaboreaza strategia pentru un orizont de timp de trei ani, iar acum a ajuns chiar la finalul unei etape de acest fel, ceea ce explica schimbarile de viziune din ultima vreme. „Ce gandeam acum trei ani ca putem face gandim acum usor diferit, fiindca putem face mai mult“, spune Talpes.
     
    Curajosii din IT

    Companie
    Birouri externe
    Gecad
    Olanda, Statele Unite
    Softwin
    Danemarca, Germania, Marea Britanie, Spania, SUA
    Neogen
    Bulgaria, Moldova, Serbia
    Flamingo
    Croatia, Moldova, Olanda, Ungaria
    Sursa: companiile

  • Si acum fa cu mana

    Scena 1: O businesswoman maruntica de cam 30 de ani intra intr-o camera de hotel luminata de o fereastra supradimensionata care da intr-una dintre strazile intens circulate ale unei metropole. O angajata a hotelului se strecoara pe langa ea si incepe sa-i explice cum se poate relaxa in camera pe care tocmai a inchiriat-o: cu gesturi largi ale mainilor ii contureaza pe sticla inteligenta care o desparte de exterior ramurile infrunzite ale unui copac. Sub ochii musafirei, pe fereastra isi fac loc apoi si diverse nuante de albastru, alb sau roz in functie de miscarea mainilor. La sfarsit, tot prin acelasi procedeu, fereastra devine complet opaca, sunetele venite din exterior sunt inabusite brusc, iar camera se transforma in cel mai linistit dormitor. Dupa trecerea celor sase ore de somn, fereastra (setata anterior pe modul de „trezire naturala“) se lumineaza treptat, lasand sa patrunda din ce in ce mai multa lumina si din ce in ce mai multi din decibelii traficului din strada, pana cand femeia se ridica din pat pentru o noua zi de munca.

    Scena 2: Un cuplu de tineri casatoriti – ea afisand o sarcina aproape de termen – intra de brat intr-un cabinet ginecologic pentru un nou consult de rutina. Se aseaza amandoi pe canapea, iar doctorita intinde peste abdomenul viitoarei mame o centura cu ultrasunete, un fel de brau lat care se lumineaza in punctele unde este presat cu mana. Pe un ecran din peretele din fata apare imaginea in patru dimensiuni a fatului, iar doctorita o rasuceste in toate unghiurile posibile doar mutandu-si mana in diverse zone ale centurii. Apoi se duce pe perete, unde tot cu mana acceseaza ecografiile precedente si le arata viitorilor parinti evolutia sarcinii. La sfarsit, cei doi se ridica si isi iau „bebescopul“, un fel de disc pe care l-au tinut tot timpul langa ei si care a inregistrat toate informatiile ca sa le poata revedea pe televizorul de acasa.

    Scena 3. Un pacient cu parul grizonat se trezeste dimineata pe patul de spital si atinge cu mana dreapta o anumita zona din peretele de langa el. Imediat, se deschide un ecran de teleconferinta cu sotia lui aflata in livingul de acasa, care ii trimite un desen facut de nepotica lor in ziua precedenta. Intre timp, in salon intra medicul si cei doi incep sa discute despre operatia de bypass coronarian pe care barbatul tocmai a suferit-o. Ca sa se faca mai bine inteles, doctorul isi intinde mana spre perete, care ii deschide un album cu radiografiile pacientului si cu o schita a operatiei. Dupa ce termina de explicat, atinge o alta zona din perete, ce face ca patura cu care este invelit pacientul sa se lumineze in dreptul organelor vitale: pe perete apar pe rand informatii in timp real despre temperatura corpului, ritmul cardiac, tensiune si alti asemenea parametri.

    Science fiction? Posibil; Royal Philips Electronics i-a zis Simplicity Event, un simpozion anual pe care compania il organizeaza acum pentru a treia oara, pentru a-si prezenta viziunea pe cinci ani despre viitorul tehnologiei, dar si pentru a testa reactia publicului si a partenerilor de afaceri fata de unele dintre inovatiile sale. Dupa cum a spus Andrea Ragnetti, chief marketing officer (CMO) al companiei, „nu chiar toate cele pe care urmeaza sa le vedeti se vor transforma in produse, dar am vrut sa va oferim o ocheada in viitor“.

    Excursia organizata pentru jurnalisti prin hala care a gazduit evenimentul le-a adus aminte unora de productii SF precum „Minority Report“ („Raport special“, 2002) in care Tom Cruise aranja informatia pe un ecran cu ajutorul mainilor; altora, de Microsoft Surface Video, computerul „masa“ cu control tactil lansat de Microsoft. Regizarea evenimentului (scenele de mai sus au fost jucate de actori), dar si refuzul oficialilor de a oferi informatii despre costurile pe care le-ar implica producerea in serie a prototipurilor prezentate nu au consolidat deloc impresia ca produsele vor ajunge pe piata intr-un interval de timp rezonabil. Si, totusi, cifrele pe care Philips a dorit sa le faca publice arata ca inovatia are un loc important in modelul de business: potrivit lui Ragnetti, care este in acelasi timp si CEO al diviziei de Consumer Lifestyle, 53% din totalul vanzarilor companiei din 2006 au fost asigurate de produse lansate in 2005.

    „Scopul Simplicity Event este de a arata ce inseamna viziunea noastra de «sense and simplicity» («ratiune si simplitate») pentru viziunea noastra despre produsele de maine“, a spus CMO-ul Philips. Ragnetti a dat exemplul conceptului Ambilight (lumina ambientala reglabila in tonuri si intensitate), lansat de companie in 2003, „pe care putini il vedeau pus in practica“. Acum, Ambilight este integrat de drept in televizoarele si in sistemele de iluminat pentru birouri pe care compania le-a prezentat la Simplicity Event. Deocamdata, accentul pus pe inovatie si pe simplitate pare ca da rezultate pentru Philips: pentru al treilea trimestru, compania a raportat o crestere de 7% a vanzarilor comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, pana la 6,5 miliarde de euro. In acelasi timp, valoarea brandului companiei, masurata de Interbrand, a crescut cu 15% fata de 2006, ajungand la 5,4 miliarde de euro.

    Mai nou, Philips a intrat pe terenul hotelurilor high-tech. In primul trimestru al anului viitor, langa aeroportul Schiphol din Rotterdam, reteaua hoteliera Citizen M va lansa in parteneriat cu producatorul olandez de electrocasnice un hotel de o stea, circumscris conceptului „affordable luxury“. „Affordable“ vine de la pretul de inchiriere a unei camere, care va merge de la 69 de euro pana la 130 de euro pe noapte, in functie de perioada si de durata sederii; „luxury“ vine de la dotarile moderne – de cateva mii de euro – cu echipamente sanitare si electronice Philips pe care camera le va include. In fine, clasificarea de o stea a hotelului vine de la cele 230 de camere identice ca dotari, dar si ca suprafata: 14 metri patrati, incluzand aici si toaleta si dusul. Cine s-ar aventura sa se inghesuie in 14 metri patrati chiar daca beneficiaza de un sistem electronic care poate fi controlat dintr-o singura telecomanda (lumina ambientala, aer conditionat, televizor, internet wireless)? „Noi mizam pe segmentul de clienti aflati in scurte calatorii de afaceri (o zi sau doua) si care au pretentii minimaliste de spatiu, insa exigente ridicate“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Robin Chadha, director de marketing al lantului hotelier. „La noi nu se vor petrece concedii, dar se vor pregati si perfecta contracte“, a explicat Chadha. La fel insa ca si oficialii Philips, si el a refuzat sa ofere cifre concrete despre investitia in hotel sau despre perioada vizata pentru recuperarea ei. „Sunt date confidentiale si nu avem acceptul partenerilor nostri sa le facem publice.“

    Hotelurile high-tech sunt o nisa care s-a aglomerat destul de repede in ultima vreme. Pana la sfarsitul acestui an, de pilda, reteaua Marriott International si-a propus sa doteze un sfert din totalul hotelurilor JW Marriott, Marriott si Renaissance din SUA si Canada cu televizoare LCD de inalta definitie, prevazute cu „panouri de conectivitate digitala“, care sa incurajeze integrarea gadget-urilor. Cei cazati acolo pot folosi prin intermediul lor laptopuri, camere video, iPod-uri, jocuri video, astfel incat isi pot verifica e-mail-urile intr-o fereastra a ecranului, iar in alta, sa zicem, se pot uita la clipuri video. Dupa cum se vede, tendinta e deci tot simplificarea vietii unor oameni asaltati de tehnologie, ca si in cazul Philips. Numai ca preturile pentru o noapte de sedere aici vor fi cu totul altele.

  • Bun venit in iRomania

    Tocmai m-am intors din SUA. New York mai exact. Am vrut sa-mi cumpar un iPhone pentru mine, dar mi s-a spus ca cele cumparate de acolo nu functioneaza si in Europa. M-ar si mira sa functioneze“, comenteaza TheBroker, un student oradean in varsta de 21 de ani, pe blogul Netuality.ro. „Nu cred ca ii poti suspecta pe cei de la AT&T ca nu voiau sa-si faca vanzari. In ceea ce priveste decodarea… mi se pare ca in cazul iPhone ar fi acelasi lucru pe care l-a facut Becali cu Maybach-ul: l-a lovit cu ranga.“

    Un telefon cumparat de la Apple din SUA nu va functiona decat in reteaua operatorului de telefonie mobila AT&T sau in cele ale operatorilor europeni cu care Apple a incheiat deja acorduri: O2 in Marea Britanie, T-Mobile in Germania, Telefónica in Spania si Orange in Franta. O alternativa adoptata de multi dintre posesorii de iPhone neabonati la aceste retele este insa decodarea telefonului, astfel incat sa functioneze in orice alta retea de telefonie mobila. In Romania, unde iPhone nu a fost inca lansat in mod oficial, telefonul ajunge deja decodat prin intermediul mai multor magazine online, bazate pe propriii lor importatori, care ocolesc IRIS (Integrated Romanian Information Systems), importatorul si distribuitorul autorizat al produselor Apple pe piata de aici.

    „Pana acum s-au vandut deja la nivel de piata aproximativ 1.000 de telefoane iPhone“, estimeaza Mugur Cosmin Frunzetti, directorul general al MarketOnline.ro. Magazinul online a inceput sa vanda in urma cu doua saptamani telefonul mobil de la Apple, la un pret destul de mare, de aproximativ 630 de euro (2.100 de lei), in conditiile in care in SUA iPhone costa putin peste 280 de euro (in jur de 940 de lei). „Am pus spre vanzare un numar limitat, de 100 de telefoane. S-au vandut ca painea calda, stocul fiind in prezent epuizat, dar vom continua sa livram“, spunea Frunzetti la o saptamana de la lansarea telefonului, pe care il aduce din tarile europene prin intermediul unui importator roman al carui nume nu vrea sa-l dezvaluie.

    „iPhone a generat aproape acelasi nivel de interes in Romania ca si in alte tari unde a ajuns“, recunoaste Catalin Boaru, directorul de marketing si comunicare al IRIS, companie care distribuie produse Adobe, Quark si Palm. „Din pacate, in acest moment impactul pe care-l va avea lansarea iPhone aici nu poate fi anticipat cu exactitate. Nu se cunoaste momentul lansarii si nici conditiile in care va fi comercializat“, adauga Boaru, cu toate ca in piata se zvoneste inca din august ca data lansarii va fi in ianuarie anul viitor. Canalele alternative prin care iPhone poate fi procurat si utilizat si in tarile unde nu a fost inca lansat oficial sunt considerate de IRIS ilegale. „Toate canalele de comercializare existente in prezent in Romania pentru iPhone sunt ilegale“, declara Boaru, cu justificarea ca, de vreme ce softul telefonului este modificat astfel incat acesta sa functioneze in orice retea de telefonie mobila, se trece in ilegalitate, iar Apple nu mai ofera garantie comerciala sau alte servicii suplimentare dupa achizitionare.

    Dar daca eMag, cel mai mare magazin online din Romania, a anuntat ca nu are de gand sa includa in oferta companiei telefoane iPhone decat in momentul cand vor fi aduse oficial, alte companii incearca sa castige o bucatica din piata inainte de lansarea oficiala. Iar MarketOnline.ro nu este singurul magazin online de unde poate fi luat un iPhone decodat: telefonul este de gasit si pe site-urile magazinelor Cel, Digital Mall, Euro GSM sau Alex GSM, iar lista nu se opreste aici. La Salonul International de Automobile Bucuresti (SIAB), compania clujeana Arobs Transilvania Software, producator de aplicatii software si distribuitor de sisteme de navigatie, a prezentat un iPhone, cu promisiunea ca in urmatoarele doua luni va importa in jur de 500 de telefoane pe care urmeaza sa le puna pe piata la pretul de 765 de euro (aproximativ 2.550 de lei).

    Inainte de aceste magazine, telefonul a aparut in Romania pe site-uri de licitatii precum okazii.ro inca din luna iulie, imediat dupa lansarea oficiala a telefonului in SUA la 29 iunie. Exista, evident, si romani care si-au procurat singuri telefonul, asa ca e greu de spus cine a fost primul roman care a achizitionat un iPhone. Probabil exemplul cel mai apropiat de realitate ar fi cel al unui terminal vandut pentru 1.000 de euro pe forumul macuser.ro, o comunitate a adeptilor produselor Apple, cu peste 1.850 de membri inscrisi. Iar printre primii romani care au testat un iPhone este Adrian Boioglu, un fost jurnalist roman plecat in SUA printr-un contract de munca. Pe data de 1 iulie, Boioglu a mers intr-un magazin AT&T din Miami, dupa care a postat poze cu telefonul si un clip video demonstrativ pe blogul sau. „Nu mi-am cumparat insa iPhone din patru motive: la momentul respectiv nu eram sigur ca il voi putea folosi si in Romania, personal nu imi place iTunes, vreau sa astept sa vad ce pregateste Google cu gPhone si inca astept urmatorul Blackberry cu WiFi“, spune el. Si in opinia lui Boioglu, telefonul de la Apple se vinde ilegal in Romania, „iar multi comercianti il livreaza prin metode indoielnice pentru a satisface pofta utilizatorilor romani de nou sau de lux, la preturi piperate, astfel incat profitul sa fie cat mai mare“.

    La fel de greu e de estimat cate telefoane iPhone s-au vandut in Romania. „IRIS se fereste in acest moment sa comenteze astfel de aspecte, dat fiind faptul ca nu exista studii obiective pe baza carora sa se poata enunta o opinie pertinenta“, spune Catalin Boaru. Comentariul lui are in vedere si faptul ca vanzarile neautorizate de iPhone nu sunt un fenomen specific Romaniei, ci tuturor tarilor europene unde iPhone se vinde decodat. Punctul de vedere al IRIS ca astfel de vanzari sunt ilegale ramane neclintit, dar compania admite ca orice utilizator independent are dreptul sa isi procure pe cont propriu un telefon vandut pe alte piete, doar ca o face asumandu-si un risc personal, pentru ca in momentul in care decodeaza telefonul, nicio defectiune tehnica nu va fi acoperita de Apple.

    De cealalta parte, pozitia magazinelor care au ales sa comercializeze telefonul este ca avem de-a face cu o piata cat se poate de legala. „Cei care spun ca este ilegal compara actiunile noastre cu vanzarea de copii ilegale ale sistemului de operare Windows al Microsoft“, comenteaza Frunzetti. „Windows se vinde ca atare, ca un produs software de sine statator. Nu vine preinstalat pe computere, acestea pot functiona si cu alte sisteme, pe cand iPhone nu poate functiona fara softul deja instalat de Apple, soft inclus in pretul de vanzare“, continua directorul general al MarketOnline, sustinand ca softul instalat pe telefoanele vandute in Romania nu este o copie, ci un soft original din care americanii (cei ce l-au vandut importatorului roman) ar fi eliminat un element care restrangea folosirea iPhone la o singura retea de telefonie mobila. „Noi nu decodam telefonul in niciun fel, ci il vindem asa cum il cumparam si noi in mod legal, pe baza de documente fiscale si dupa ce au fost indeplinite formalitatile vamale. Nu il achizitionam de pe eBay sau de la persoane fizice“, completeaza Frunzetti. Mai mult, spune el, din cele aproximativ un milion de telefoane vandute in SUA, „peste 30% pot fi folosite si in alte retele decat cea a AT&T, iar Apple nu a actionat prin justitie impotriva celor care au decodat sau folosit aceste telefoane“.