BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)

     

  • Atmosfera, relaţia cu şeful şi siguranţa locului de muncă, mai importante decât salariul

    Cercetarea a fost realizată prin chestionarea a 400 de tineri cu vârste între 20 şi 30 de ani, cu studii superioare absolvite sau în curs, majoritatea cu experienţă de muncă. Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani.

    Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de către bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor, însă nu trebuie uitat faptul că acest studiu s-a desfăşurat tocmai în cadrul unui astfel de târg. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).

    Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center, iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie. Printre companiile care şi-au anunţat deja participarea la eveniment se numără Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact, Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING şi Route 66.

    Oferta evenimentului cuprinde 2000 de locuri de muncă, dar şi programe de internship şi oportunităţi în domeniul educaţiei. De asemenea, organizatorii oferă participanţilor şansa de a participa la o multitudine de workshop-uri şi conferinţe pe teme profesionale, precum şi posibilitatea de a beneficia gratuit de sesiuni de consultanţă unu-la-unu în carieră, în compania unor consilieri specializaţi.
    Înainte să ajungă în Capitală, Târgul de Cariere a mai avut în această toamnă ediţii în Cluj,  Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara.

    Fapte, compania organizatoare a Târgului de Cariere, a fost fondată la Cluj în 2006 şi mai organizează festivalurile Photo Romania şi Jazz in the Park.

     

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumătate din europeni cred că a-şi cumpăra un cadou este un drept fundamental

    Studiul a mai arătat că dorinţa de a ne oferi nouă înşine mici bucurii, o depăşeşte pe aceea de a face cadouri celorlalţi. În timp ce două din cinci persoane intervievate (40%) au spus că mai degrabă ar cumpăra mici atenţii pentru alţii decât pentru ei, europenii cheltuiesc în medie cu cinci euro mai puţin atunci când cumpără un cadou pentru prieteni sau pentru familie. O persoană din 10 (10%) a spus că principalul motiv pentru care cumpără o atenţie pentru altcineva este probabilitatea că o vor împărţi – prin urmare, vor avea şi ei un beneficiu, cum este în cazul cumpărării unei cutii de bomboane sau a unei sticle de vin.

    Germanii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite, cu o medie de 72 de euro, ceea ce poate fi un indicator al condiţiilor economice mai bune. Respondenţii din Marea Britanie cheltuiesc cel mai puţin pentru sine, cu o medie de 32 de euro. Cumpărătorii din Marea Britanie au cel mai puternic sentiment de vinovăţie din cauza banilor cheltuiţi pentru ei, un sfert dintre respondenţi (25%) declarând că se simt vinovaţi atunci când îşi cumpără ceva – ceea ce îi face pe britanici europenii cu cel mai mai mare sentiment de vinovăţie generat de cheltuielile efectuate.

    “Studiul MasterCard Treat Index a arătat faptul că oamenii îşi acordă mici bucurii în încercarea de a-şi ridica moralul, fie că acest lucru vine pe fondul climatului economic sau chiar al schimbărilor de anotimp. Europenii sunt de părere că micile atenţii pentru sine sunt importante”, spune Jennifer Palmer, Head of European Consumer Credit & Charge la MasterCard. “Studiul a evidenţiat faptul că aceste cadouri sunt fundamentale pentru buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi. Astfel, peste o treime (36%) dintre cei chestionaţi consideră că principalul motiv pentru care îşi cumpără ceva este acela de a se înveseli. Weekend-ul (26%) şi sărbătorile (24%) sunt următoarele motive întâlnite cel mai des. Micile atenţii pentru ceilalţi sunt cumpărate cu scopul principal de a-i înveseli pe cei dragi (58%).”

    În toate ţările participante la studiu, micile momente de răsfăţ precum cina în oraş sau comandarea de mâncare pentru acasă, bomboanele, dulciurile şi prăjiturile sunt cumparate cu o anumită frecvenţă, ceea ce indică faptul că acele cadouri de valoare mai mică ne influenţează cel mai mult în bine starea de spirit. Produse precum brânza sau cafeaua sunt considerate necesităţi şi nu produse de răsfăţ, în special în Italia şi în Franţa, în timp ce cumpărăturile de o valoare mai mare, precum bijuteriile sau vacanţele au fost încadrate în categoria „cumpărături de lux”. De regulă, femeile cheltuiesc în special pe haine, genţi şi pantofi, în timp ce bărbaţii dau bani pe ieşiri în oraş, alcool, CD-uri, DVD-uri şi jocuri video. 

    “Rezultatele arată moduri diferite de a face cheltuieli, în funcţie de ţară. Acest lucru are la bază raţiuni economice şi culturale. Spre exemplu, sunt naţiuni cunoscute pentu o atitudine de tipul “păstrează-ţi calmul şi continuă” sau care sunt ceva mai rezervate, cum este cazul Marii Britanii. Aici, cheltuielile sunt mult mai mici decât în ţări ca Germania, unde oamenii nu sunt atât de serios afectaţi de recesiune. Oricum, din aceste studii reiese clar faptul că, indiferent de cultură, economie sau concepţia fiecărei naţiuni despre „răsfăţ”, importanţa sentimentului că îţi acorzi o bucurie, indiferent că este vorba despre anumite activităţi, zile libere sau a-ţi cumpăra ceva nou, în special în condiţiile economice actuale, nu poate fi subestimată.” comentează pe marginea studiului psihologul Linda Papadopoulos. Ea adaugă că generaţia tânără este cea care cheltuieşte cel mai mult. „Unul din cinci tineri (20%) a recunoscut faptul că şi-a făcut chiar mai multe cadouri de când a început criza financiară. De asemenea, cumpărătorii tineri cheltuiesc cel mai mult pe produse mai scumpe, de lux, aproape o treime (29,7%) alocând mai mulţi bani pe vacanţe, ieşiri în oraş, haine şi accesorii, de când a început recesiunea. Prin comparaţie, respondenţii cu vârste de peste peste 55 de ani care au luat parte la studiu, declară că încă îşi mai acordă momente de răsfăţ, dar 38% spun că este vorba de bucurii mai mici, precum cafeaua şi brânza, pe care le consideră necesităţi.”

     

     

     

  • Românii, printre cei mai nemulţumiţi cetăţeni din Europa de Sud-Est privind taxele şi politicienii

     “Doar unul din zece români se declară mulţumit sau foarte mulţumit de sistemul de taxare (10,5%) sau de politicieni (8,2%). Nemulţumirea faţă de aceste două aspecte reprezintă un fenomen general în regiune. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte taxele, România ocupă penultimul loc, cu o medie semnificativ mai mică decât cea a regiunii (10,5% România faţă de 14,4% media regiunii)”, se arată într-un comunicat al Daedalus Millward Brown.

    Mai nemulţumiţi decât românii în ceea ce priveşte sistemul de taxare sunt doar sârbii (9,5%). La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia (19,1%), Turcia (18,7%) şi Bulgaria (18,1%) au un număr de aproape două ori mai mare de cetăţeni mulţumiţi de acest aspect decât cei din România.

    “Datele au fost culese înainte de anunţurile privind majorarea taxelor în România, ceea ce amplifică semnificaţia acestor scoruri mici. Practic există o marjă foarte redusă de toleranţă a populaţiei faţă de noi creşteri de taxe”, a declarat Daniel Enescu, Managing Partner Daedalus Millward Brown.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOCURI DE MUNCĂ: Peste 12.000 de posturi vacante, dintre care 1.296 pentru absolvenţi de studii superioare. În ce domenii se fac angajări

     Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele ANOFM sunt înregistrate vineri 12.076 de locuri de muncă, astfel: Bucureşti – 2.208, Cluj – 1.179, Iaşi – 587, Argeş – 564, Ilfov – 523, Braşov – 492, Timiş – 438, Arad – 425, Gorj – 392, Satu-Mare – 377, Buzău – 349, Hunedoara – 336, Harghita – 326, Sibiu – 326, Neamţ – 311, Prahova – 277, Olt – 241, Constanţa – 232, Vâlcea – 222, Mureş – 208, Bihor – 180, Bistriţa-Năsăud – 178, Covasna – 176, Dolj – 141, Alba – 134, Maramureş – 132, Vaslui – 132, Giurgiu – 113, Călăraşi – 112, Dâmboviţa – 108, Brăila – 99, Vrancea – 90, Galaţi – 87, Teleorman – 78, Suceava – 68, Botoşani – 63, Tulcea – 61, Sălaj – 40, Ialomiţa – 37, Mehedinţi – 16, Caraş-Severin – 15, Bacău – trei.

    La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.296 locuri de muncă, după cum urmează: 126 – analist servicii client, 114- programator, 47 -inginer de sistem software, 33- inginer mecanic, 25 – inginer producţie, 22 – manager, 18- manager proiect, 17 -proiectant inginer mecanic, 16- analist, 16- consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală etc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Timpul costă bani. Compania care a plătit un milion de euro pentru o oră în minus

    CONTEXTUL: Piaţa de curierat n-a suferit pe parcursul ultimilor ani un declin. Ba chiar există zone de creştere evidentă, aşa cum sunt livrările pentru comenzile din comerţul online. Pe această piaţă, puternic fragmentată, DPD România este activă din 2008, după preluarea Pegasus.

    DECIZIA: Compania alocă an de an bugete pentru investiţii tehnologice, ca să-şi sporească eficienţa. Bugetul din 2012 s-a plasat la 400.000 de euro, iar anul acesta a ajuns la 600.000 de euro, bani ce au ţintit echipamentele tehnologice şi suportul lor.

    EFECTELE: În primele nouă luni ale anului DPD a înregistrat afaceri în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 34,8 milioane lei. În acelaşi interval şi profitul a avansat cu 16%, ajungând în jurul valorii de 500.000 de euro.

    TIMPUL COSTĂ BANI, IAR RITMUL ACCELERAT ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ LUCRURILE – DE LA DECIZII ÎN AFACERI SAU DE CUMPĂRARE ÎN MEDIUL ONLINE, DE PILDĂ – ADUCE PLUSURI SAU, DUPĂ CAZ, MINUSURI ÎN AFACERILE COMPANIILOR. Poate cele mai afectate sunt firmele de curierat, pentru care timpul are un corespondent cât se poate de concret în cifra de afaceri. Iar hotărârile care par simple şi de bun simţ la prima vedere, dar sunt mai complicate din prisma investiţiilor, au un rol hotărâtor.

    De pildă, un dispozitiv folosit de un curier DPD, care îi dă toate informaţiile necesare în timp real, pe rută, costă peste 1.000 de euro, fără a mai pune la socoteală şi costurile cu software-ul. Prin comparaţie, preţul este mai mare decât al unui smarphone care ar putea face aceeaşi treabă, dar care este mult mai fragil. Aceste echipamente scutesc ore bune din timpul pe care fiecare curier îl alocă pentru folosirea lor, „iar angajatul poate face, în acest interval, livrări, fiind mai eficient„, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Prin urmare, compania, deţinută de grupul GeoPost, subsidiară a La Poste din Franţa, a alocat în 2012 şi 2013 circa un milion de euro pentru echipamente şi software-ul aferent. Concret, cu acest tip de dispozitive „am îmbunătăţit timpul de lucru cu o oră pe zi, în cazul fiecărui curier„, detaliază Aldescu.

    IN PRIMELE TREI TRIMESTRE ALE ACESTUI AN AFACERILE AU CRESCUT CU PESTE 24% FAŢĂ DE PERIOADA SIMILARĂ A ANULUI TRECUT, ajungând la 34,8 mili-oane de lei. În acelaşi interval, şi profitul a marcat un plus de 16%, dar „din păcate nu a ţinut pasul cu creşterea cifrei de afaceri, fiind afectat de factori precum deprecierea leului în raport cu valutele„. Marja de profitabilitate a companiei se plasează la circa 5-6%. „Direcţiile pe care le urmărim pentru creşterea afacerilor sunt legate de o acoperire teritorială cât mai bună, dar urmărim îndeaproape ritmul dezvoltării comerţului online„, spune reprezentantul DPD România.

    El este încredinţat că în viitorul foarte apropiat bătălia din mediul online va fi aprigă, iar comercianţii din mediul virtual vor avea nevoie de „partea tehnică„ din spatele pozelor de pe site-uri, respectiv de livrări. „Tipicul magazin online nu are legătură cu transportul aerian, costurile putând fi mai mari decât preţul coletului„, spune reprezentatul DPD, firmă care este al doilea mare transportator rutier din Europa. La nivelul continentului, reţeaua DPD se ocupă de 3 milioane de trimiteri pe noapte. Spre comparaţie, „în România înregistrăm cam 3,5 milioane de trimiteri pe an„, firma având hub-ul principal la Sibiu şi centre de distribuţie la Bacău, Buzău, Bucureşti şi Braşov.

    În România firma are 5.000 de clienţi entităţi separtate, peste 90% dintre aceştia fiind IMM-uri. Comenzile de pe site-uri, dar şi cele din emisiunele comerciale TV au ajuns să reprezinte aproape o treime din rulajele afacerii, iar previziunile pentru următorii doi ani se referă la o creştere a ponderii până în jurul a 50%. „e-Commerce şi TV commerce se dezvoltă şi trebuie să fim prezenţi în el„, punctează Aldescu.

  • Românii vor să renunţe la job pentru a lucra de acasa

    57% dintre participantii la studiu s-au declarat interesati sa faca pasul de la un job la birou la unul de acasa, in timp ce alti 27% lucreaza deja la proiecte de freelancing care le aduc bani in plus, pe langa un job full time. De asemenea, 14% au reusit chiar sa renunte definitiv la un loc de munca full time, castigand din proiecte suficient incat sa se intretina.

    Procentul celor care nu sunt atrasi sub nicio forma de astfel de metode de a-si castiga existenta este de doar 2% dintre respondenti.

    Din studiu reiese ca si in Romania exista numeroase firme care accepta colaborarea de la distanta, in contextul in care 73% dintre cei care lucreaza deja ca freelanceri in diverse arii de activitate colaboreaza tot cu anumite companii din Romania. In schimb, pentru afaceri din strainatate presteaza munca platita de acasa numai 27% dintre respondenti.

    Totodata, 40% dintre cei care lucreaza ca freelanceri dedica proiectelor suplimentare maximum două ore pe saptamana, in timp ce alti 35% lucreaza cateva ore in decursul celor sapte zile. In acelasi timp, 5% dintre freelanceri lucreaza doar in weekend, iar 20% sustin ca, uneori, proiectele le ocupa mai mult timp decat jobul full time.

    Cei mai favorizati la capitolul acesta sunt persoanele care activeaza in zone precum jurnalism, graphic design, marketing, dar si IT sau servicii legate de sectorul financiar.

    Potrivit rezultatelor sondajului, piata muncii este intr-o continua schimbare, iar romanii sunt in pas cu tendintele externe, ajutati si de cresterea ratei de acces la Internet pentru a isi suplimenta veniturile. Rata de penetrare a Internetului in Romania a atins 53% la nivel national si 63% la nivel urban, in segmentul 15-45 de ani, conform unor date publicate la inceputul celui de-al doilea semestru din 2013. Mai mult, romanii petrec in medie 18 ore pe saptamana navigand pe Internet, ceea ce ii claseaza pe locul al doilea in topul europenilor care petrec cel mai mult timp online, dupa ucraineni.

    Studiul a fost derulat in perioada 25 octombrie – 5 noiembrie 2013 de catre platforma online de recrutare BestJobs.ro. La joburile care le permit romanilor sa lucreze de acasa se poate aplica oricand si de oriunde prin aplicatia BestJobs destinata telefoanelor mobile si tabletelor. Numarul utilizatorilor continua sa creasca simtitor, in contextul in care numai la inceputul lunii noiembrie s-au inregistrat peste 7.000 de aplicari zilnice la joburi prin intermediul aplicatiei.

  • Studiul de fezabilitate pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş va fi revizuit tehnic şi valoric

     Ovidiu Iane (PSD) a adresat ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, o întrebare privind intenţiile ministerului în legătură cu construcţia tronsonului de autostradă Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş, susţinând că pentru dezvoltarea zonei este nevoie de o infrastructură de conectare care să facă din Moldova o regiune perfect adaptată şi legată de restul ţării.

    În răspunsul primit de Iane, cu număr de înregistrare din 21 octombrie, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a precizat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, sectorul Târgu Mureş – Iaşi a fost inclus în structura TEN-T centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce văd recrutorii în cele 6 secunde în care îţi parcurg CV-ul

    În timpul scurt pe care îl petrec în analiza CV-ului, recrutorii se uită la nume, compania pentru care ai lucrat sau lucrezi, funcţia ocupată, data la care ai început şi data la care ai plecat din locul de muncă anterior, alte companii şi funcţii deţinute şi perioada petrecută în cadrul acestora,  educaţia.

    Studiul a fost realizat într-un interval de zece săptămâni pe 30 specialişti recrutori cărora le-au fost analizate mişcările ochilor în timp ce analizau o serie de CV-uri, potrivit Business Insider.  
    Cele două CV-uri de ma jos includ o hartă în care se văd punctele de concentrare ale recrutorilor. Cel din dreapta a fost parcurs mai cu atenţie decât cel din stânga, datorită formatului clar şi concis. Este important ca informaţiile să fie ierarhizate corect din punct de vedere vizual, astfel încât să ofere angajatorului posibilitatea ca informaţia pertinentă precum abilităţile şi experienţa, să poată fi parcurse rapid.