BusinessMagazin

Tag: construire

  • Banca centrală a SUA acuză BCE că nu a înţeles criza din zona euro şi a acţionat incoerent

     “BCE nu are o strategie coerentă pentru a construi baza monetară necesară pentru susţinerea creării de bani pe care să se sprijine o economie în creştere”, potrivit unui document pregătit de Rezerva Federală din Richmond, una dintre cele 12 instituţii de supraveghere ale Sistemului Rezervelor Federale din Statele Unite.

    Documentul, consultat de Daily Telegraph, a fost redactat în luna iulie şi este semnat de economistul şef al Rezervei Federale din Richmond, Robert Hetzel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mega Mall în Bucureşti: Cum va arăta construcţia de 70.000 de metri pătraţi şi când va fi gata

     “Grupul New Europe Property Investments a încheiat un acord cadru cu Real 4 You, din Austria, pentru achiziţia unei participaţii de 70% la ELJ Vatra SRL, firmă înregistrată în România care deţine terenul Electroaparataj, unde va fi construit un nou centru comercial, Mega Mall”, se arată într-un comunicat transmis vineri de NEPI.

    Dezvoltatorii vor să construiască un mall cu o suprafaţă utilă de 70.000 metri pătraţi, care ar urma să fie deschis până la jumătatea anului 2015, notează fondul în comunicat. Lucrările de construcţie vor începe în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei zece care fac legea asfaltului în România

    INTR-O INDUSTRIE ÎN CARE CRIZA ŞI-A PUS PUTERNIC AMPRENTA, companiile de construcţii au mizat anul trecut pe contractele câştigate în anii anteriori, în contextul în care în 2012 statul a organizat din ce în ce mai puţine licitaţii de şosele, căi ferate sau sisteme de apă şi canalizare, iar investitorii privaţi au preferat să mai amâne proiectele pe care le aveau în plan, pe fondul crizei politice din vara anului trecut.

    „2012 a fost un an în care condiţiile critice s-au accentuat. Primul semestru al anului trecut a imprimat o dinamizare a întregii economii, după care cel de-al doilea semestru a însemnat un declin, aducând întârzieri în plata creanţelor către companiile din construcţii, nefinanţarea proiectelor deja începute, dublate de neînceperea unor lucrări noi„, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

    Cei mai mari 10 constructori de pe piaţa locală au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la companii. Astfel, prin mâinile celor 10 jucători a trecut peste 15% din piaţa locală a construcţiilor, evaluată anul trecut la puţin peste 9 miliarde de euro.

    ANUL 2012 A ADUS UN NOU LIDER PE PIAŢA LOCALĂ A CONSTRUCTORILOR. După ce în ultimii ani la vârf de podium s-a aflat în mod constant firma Hidroconstrucţia, anul trecut austriecii de la Strabag au reuşit să-şi adjudece prima poziţie în topul celor mai mari constructori după cifra de afaceri. Rulajul pe plan local al grupului austriac Strabag a depăşit anul trecut 370 de milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de anul anterior.

    Contracte foarte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum autostrada Deva-Orăştie-Sibiu sau clădirea de birouri Sky Tower din Capitală, cea mai înaltă din ţară, au majorat businessul austriecilor pe plan local, ajuns la cea mai ridicată valoare din anii de criză. „Businessul dinamic din România poate fi explicat prin proiectele mari de infrastructură de transport care au fost câştigate în ultimii ani şi sunt executate în prezent, precum şi prin câştigarea de noi comenzi pe segmentul de construcţii civile„, potrivit raportului financiar pe 2012 al grupului Strabag, care precizează că România este printre pieţele care au adus cele mai bune rezultate anul trecut.

    POZIŢIA A DOUA ÎN TOPUL CELOR MAI MARI CONSTRUCTORI ESTE OCUPATĂ DE FIRMA BUCUREŞTEANĂ STRACO GRUP, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Compania a avut un salt spectaculos anul trecut, după ce rulajul a urcat cu 123%, până la aproape 200 de milioane de euro. Compania are preponderent contracte cu statul, având în portofoliu lucrări precum construcţia autostrăzii Deva-Orăştie sau reabilitarea căii ferate Vinţu de Jos-Simeria.

    Pe poziţia a treia, cu afaceri de 150 de milioane de euro, în stagnare faţă de anul 2011, s-au situat italienii de la Astaldi, care lucrează la proiecte precum metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei sau linia de cale ferată Frontieră Curtici-Arad. Anterior, Astaldi a fost implicat în unele dintre cele mai mari proiecte de construcţii din România, cu valori de sute de milioane de euro, precum Pasajul Basarab, stadionul Naţional Arena din Capitală sau autostrada Cernavodă-Constanţa.

     

  • Numărul autorizaţiilor pentru construcţia de locuinţe a scăzut în primul semestru

     “Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-468 autorizaţii), Sud-Muntenia (-226 autorizaţii), Sud-Est (-188 autorizaţii) şi Nord-Vest (-128 autorizaţii). Creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+112 autorizaţii), Centru (+88 autorizaţii)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În luna iunie s-au eliberat 3.564 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 66,2% sunt pentru zona rurală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.

     

  • Oraşul Cluj-Napoca ar putea fi traversat de un pasaj rutier subteran de 2,7 km

     Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, miercuri, în şedinţa Comisiei de Urbanism, că municipalitatea a comandat un studiu privind construirea unui pasaj rutier subteran, pe sub centrul municipiului, pe o lungime de 2,7 kilometri.

    “Sunt trei variante de lucru, cu costuri cuprinse între 329 de milioane de euro şi 492 de milioane de euro. Prima variantă ar fi cea optimă, pornind de pe strada Clinicilor până la Biserica Sfântul Petru, în cartierul Mărăşti. Soluţiile tehnice vor intra în analiza departamentelor din Primărie şi apoi vom decide în ce măsură se poate intra în etapele următoare, de pregătire a studiilor de prefazibilitate şi fezabilitate. Este un proiect care va fi finanţat din fonduri europene şi se va întinde pe două cicluri bugetare ale UE, începând din 2014, dar va presupune şi o finanţare naţională şi locală. Proiectul poate fi realizat în 53 de luni din momentul demarării lucrărilor, plus o perioadă anterioară de pregătire a proiectului şi a licitaţiei”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Construcţia a două noi poduri peste Prut, discutată şi de Băsescu şi Timofti

     “Am vorbit şi despre necesitatea construirii unor noi poduri peste râul Prut în regiunea oraşului Ungheni şi între localităţile Leca din Republica Moldova şi Fălciu, România”, a afirmat preşedintele moldovean într-o conferinţă de presă comună cu Traian Băsescu.

    Subiectul construirii de noi poduri peste Prut între cele două ţări a fost discutat şi săptămâna trecută de premierii Victor Ponta şi Iurie Leancă.

    Însă tema nu este recentă. Şi în urmă cu un an cele două părţi au evocat necesitatea construirii a două noi poduri peste Prut. De altfel, despre podul de la Ungheni se discută de aproape zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare aeroport din Europa ar putea fi închis. În locul lui ar putea să apară 100.000 de locuinţe

     Viitorul Heathrow intră într-o săptămână critică, în joc fiind soarta acestuia – extinderea sau chiar închiderea aeroportului, scrie cotidianul britanic The Guardian.

    Johnson va prezenta în această săptămână Comisiei pentru Aeroporturi planurile pentru transformarea Heathrow într-o zonă rezidenţială, în timp ce conducerea aeroportului propune construirea unei noi piste.

    Primarul vrea dezvoltarea unui hub aerian cu patru piste în estul Londrei, în detrimentul Heathrow. Pentru noul aeroport, primarul propune trei posibile locaţii, două în estuarul Tamisei, precum şi extinderea actualului aeroport Stansted.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va exporta în 2-3 ani gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria

     Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat România pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine.

    Construcţia gazoductului care va lega reţelele din România şi Republica Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august şi va fi încheiată până la sfârşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

    Consumul de gaze al Republicii Moldova este de 0,9 miliarde metri cubi, a afirmat Havrileţ, prezent la o conferinţă pe teme energetice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piperea: Vânzarea Oltchim se poate face într-o lună, dacă SOCAR este interesat de companie

     “Dacă SOCAR este pregătit de preluarea Oltchim, noi putem să vindem într-o lună. Nu trebuie să aşteptăm până în octombrie, când este aprobat planul de reorganizare. Am pus la punct o procedură, să construim un SPV (vehicul de investiţii) şi cred că până în iulie încheiem această procedură şi putem previnde Olchim către SOCAR”, a spus Piperea.

    El a arătat că este important interesul SOCAR pentru Oltchim deoarece compania este un actor important şi credibil.

    “Suntem asaltaţi de tot felul de ciudaţi. Din această cauză vrem să închidem procedura de selecţie. Nu sunt la fel de celebri ca cel din septembrie 2012 (când la prima încercare de vânzare a Oltchim adjudecatar a fost declarat omul de televiziune Dan Diaconescu, n.r.), dar cam pe acolo”, a adăugat Piperea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro