Reprezentanţa din România se numeşte Metinvest Carpathia.
În prezent, grupul Meinvest deţine unităţi de producţie în Bulgaria, Ucraina, Italia şi Anglia.
În România compania se va axa pe tradingul cu produse metalurgice şi nu are deocamdată alte planuri de achiziţii sau extindere a activităţilor. Compania livrează de câţiva ani produse metalurgice pe piaţa românească.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Serviciile de securitate ucrainene au anunţat marţi că au reluat operaţiunile “antiteroriste” în estul ţării.
Ministerul rus de Externe a avertizat că autorităţile ucrainene vor trebui “să răspundă” pentru crimele comise împotriva civililor din estul ţării.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.
“Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.
Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”
Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.
Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.
Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.
Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).
Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.
South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).
“Acordul nu ţine cont de interesele noastre în Est. Nu ar trebui să ne pierdem partenerii (din Est, n.red.) şi să ne limităm singuri posibilităţile de dezvoltare”, a spus Voronin, citat de Itar-Tass.
Comuniştii au anunţat că nu vor vota în parlament pentru ratificarea acordului de asociere, pe motiv că nu au avut loc înainte de semnare niciun fel de audieri publice în parlament sau consultări cu societatea civilă, în timp ce socialiştii lui Igor Dodon au anunţat că vor iniţia acţiuni de protest cu scopul de a determina guvernul să organizeze un referendum pe tema aderării la UE.
Pe de altă parte, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat, sâmbătă, că nu împărtăşeşte “estimările radicale că asocierea Ucrainei, a Moldovei şi a Georgiei cu UE ar însemna sinucidere economică pentru aceste ţări. “Totuşi, am văzut cifre statistice”, a spus Lavrov, sugerând că aceste cifre pun la îndoială corectitudinea previziunilor că totul în Europa va fi diferit şi mult mai bine pentru cele trei ţări.
“Noi suntem interesaţi să vedem ce influenţă va avea pe piaţa noastră importul de produse europene fără taxe vamale în Ucraina şi Moldova, produse care vor scoate din comerţ produsele moldoveneşti şi ucrainene şi le vor înlocui cu cele europene, mai competitive”, a adăugat Lavrov.
UE a semnat vineri acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv în materie de reglementări vamale, controale de calitate a produselor şi competiţie pe piaţa liberă. Ucraina a semnat partea comercială a acordului de asociere, care vizează în principal ridicarea principalelor bariere vamale dintre Ucraina şi statele membre UE.
“Noi am avut o contribuţie deosebită în ceea ce s-a adăugat la concluziile iniţiale, adică susţinerea mea a fost: o simplă încetare a focului de 72 de ore, fără a spune că, în cazul în care nu se întâmplă ceva din partea rusă, nu are niciun efect, dimpotrivă, generează un plus de victime atâta timp cât separatiştii nu au agreat încetarea focului, ar fi fără rost. De aceea, Consiliul a adoptat propunerea şi s-a dus pe un sistem în care ceva se va întâmpla după aceste 72 de ore”, a declarat preşedintele Traian Băsescu după lucrările Consiliului European.
Potrivit lui Băsescu, în urma acestei discuţii a fost introdusă în concluziile Consiliului o listă de solicitări pe care Petro Poroşenko să le impună separatiştilor ruşi spre a fi îndeplinite în cursul celor 72 de ore de prelungire a armistiţiului. Acestea sunt: stabilirea acordului pentru instituirea unui mecanism de verificare a încetării focului nu numai de către autorităţile de la Kiev, ci şi de către separatişti, şi a controlului la frontiere sub monitorizare OSCE; restabilirea controlului guvernamental ucrainean asupra celor trei puncte de control la frontieră ocupate de separatişti (Izvarino, Doljanski şi Krasnopartizansk); eliberarea ostaticilor, inclusiv a observatorilor OSCE; lansarea de negocieri substanţiale pentru punerea în aplicare a planului de pace al preşedintelui Poroşenko.
“Legat de aceste patru puncte, se cere Federaţiei Ruse, care are sub control acţiunile separatiştilor şi aprovizionarea cu armament, dar şi cu oameni, a conflictului, să se implice şi să ajute la rezolvarea acestor patru puncte”, a explicat Băsescu. Consiliul pentru Afaceri Externe al UE va face luni o analiză a îndeplinirii celor patru puncte, iar dacă se constată că nu s-au făcut progrese, va fi convocat Consiliul European, care va analiza situaţia şi va decide înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei.
UE a semnat vineri Acordul de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, trei foste republici sovietice care vor să apropie de Europa de Vest, în pofida presiunilor exercitate de către Rusia. Acordul angajează aceste trei ţări la standarde europene, inclusiv noi reglementări vamale, controale de calitate şi competiţie pe piaţa liberă.
“De la începutul lunii martie, Statele Unite au acţionat, atât bilateral cât şi în cadrul NATO, pentru a-i reasigura pe aliaţii noştri, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, de angajamentul nostru solemn faţă de securitatea lor şi faţă de integritatea lor teritorială. O prezenţă americană permanentă, terestră, aeriană şi navală, în regiune, în special în Europa Centrală şi de Est, este o măsură necesară şi adecvată de sprijin pentru aliaţii care au contribuit la operaţiunile Alianţei în Afganistan şi în alte părţi şi care sunt în prezent profund îngrijoraţi” de anexarea Crimeei de către Rusia şi de alte acţiuni provocatoare la adresa Ucrainei, precizează Casa Albă.
Potrivit sursei citate, banii ceruţi de preşedinte Congresului vor fi folosiţi în următorul an pentru a creşte capacitatea forţelor NATO de a face faţă oricăror ameninţări şi activităţi destabilizatoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Glaziev a făcut această declaraţie înainte de semnarrea acordului. Poroşenko a semnat vineri Acordul de Asociere cu UE în cadrul summitului de la Bruxelles al liderilor celor 28 de state membre, relatează BBC News online.
Tot vineri urmează să înceteze un armistiţiu în estul Ucrainei, unde rebeli luptă împotriva forţelor guvernamentale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este o mare zi pentru Europa (…). Uniunea Europeană se află alături de voi astăzi mai mult decât oricând”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului Eurpean, înainte să semneze acordul cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă, în cadrul unui summit european, la Bruxelles.
Acordul a fost semnat în mod oficial la Bruxelles de către cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă.
“Ce zi mare! Poate cea mai importantă pentru ţara mea de la independenţă”, proclamată în 1991, a declarat Poroşenko. “Evoluţiile istorice sunt inevitabile”, a adăugat el, subliniind că acordul se aplică “întregii Ucraine, inclusiv Crimeei”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Lovitura de stat anticonstituţională de la Kiev şi încercările de a impune poporului ucrainean o opţiune artificială între Europa şi Rusia au împins societatea către o scindare şi o confruntare internă dureroasă”, a declarat Putin pentru televiziunea rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ne menţinem angajamentul, menţinem armistiţiul unilateral”, a declarat ministrul Klimkin, la finalul reuniunii cu şefii diplomaţiilor din statele membre NATO.
El şi-a exprimat regretul în legătură cu “evenimentele tragice” care au avut loc marţi, în special doborârarea unui elicopter cu nouă soldaţi la bord, la periferia oraşului Slaviansk, bastion al insurgenţilor.
“Astfel de provocări sunt foarte periculoase pentru obţinerea unui armistiţiu durabil”, a subliniat el. Dar “noi suntem decişi să depunem toate eforturile în vederea unei detensionări a situaţiei în est”, în special la Doneţk şi la Slaviansk, a adăugat ministrul ucrainean de Externe.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko nu a exclus marţi că ar putea pune capăt armistiţiului pe care l-a decretat unilateral, după ce rebelii proruşi au doborât un elicopter, iar nouă soldaţi şi-au pierdut viaţa.
Pe de altă parte, armata ucraineană a denunţat miercuri încălcări “masive” ale armistiţiului provizoriu şi a anunţat că peste 40 de atacuri ale separatiştilor au avut loc începând de luni în estul ţării.
Ministrul de Externe Pavlo Klimkin a precizat că decizia de a prelungi sau nu armistiţiul, care a intrat în vigoare începând de vineri pentru o săptămână, îi revine preşedintelui Poroşenko. “Suntem deplin angajaţi în favoarea planului de pace (…) dar va depinde de evoluţia situaţiei”, a menţionat şeful diplomaţiei de la Kiev.