BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Aproape 64% dintre români sunt stresaţi. Care este principala sursă de stres

    Nivelul de stres din România este mai mare decât în Cehia (43,6%) şi Slovacia (50,6%), dar mai redus decât în Serbia (68,6%), Croaţia (68,3%) sau Turcia, se arată în raport.

    “Fiecare respondent care s-a declarat stresat a fost pus să aleagă trei surse mari generatoare de stres. În felul acesta, studiul a identificat cauzele principale ale stresului la nivelul întregii regiuni. Este vorba despre: starea economiei, creditele, creşterea preţurilor, scăderea veniturilor personale şi slujba curentă“, a declarat Daniel Enescu, managing partner al Daedalus Millward Brown.

    Spre deosebire de media din regiune, românii sunt mai puţin stresaţi de sănătatea personală sau a celor apropiaţi (28%), de viaţa de familie (11,3%) şi de siguranţa personală (4,7%), dar sunt mai stresaţi de creşterea preţurilor (47%), starea economiei (44,9%) şi de credite (44,1%).

    Potrivit studiului Daedalus, îngrijorarea legată de credite plasează România pe locul trei în regiune, după Turcia şi Croaţia.

    Alte surse de stres la români sunt scăderea veniturilor personale (40,6%), slujba actuală (35,3%) şi lipsa timpului pentru viaţa personală (22,2%).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.306 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 ani, din România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Turcia, Cehia şi Slovacia.

  • Care sunt băncile cu cea mai bună reputaţie în România

    ING Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi BRD Societe Generale sunt totodată şi principala bancă pentru 60% din populaţia urbană bancarizată.
    În opinia românilor, banca cu cea mai bună reputaţie trebuie să fie orientată către oameni, preocupată de satisfacţia clienţilor şi condusă de principii precum onestitatea, transparenţa, etica şi responsabilitatea.


    Orientarea către oameni se referă la faptul că o instituţie financiar-bancară gestionează corect interesele tuturor părţilor implicate – de la angajaţi până la clienţii băncii. Această caracteristică este întărită şi de aşteptarea românilor ca o bancă să urmărească satisfacţia clienţilor şi construirea unor relaţii de încredere, nu doar propriile interese comerciale.
    Scorul de reputaţie a fost construit pe şapte piloni: familiaritate, managementul calităţii, calitatea produselor şi a serviciilor, performanţa financiară, calitatea de bun angajator, responsabilitate socială şi ataşament emoţional.


    “Spre deosebire de alte industrii unde scorurile de reputaţie sunt mai polarizate, cea financiar-bancară are particularitatea unor indicatori foarte apropiaţi ca valoare. Oportunitatea pentru jucătorii din banking este de ieşire din pluton prin consolidarea reputaţiei, cu atât mai mult cu cât aceasta are impact direct în performanţa financiară a companiei”, a declarat Simona Dan, business strategy advisor în cadrul GfK România.
    Studiul de măsurare a reputaţiei în sistemul bancar a fost realizat online cu ajutorul GfK Reputation Management Model, în luna octombrie 2013, pe un eşantion de utilizatori de internet reprezentativ urban.

  • Topul băncilor cu cea mai bună reputaţie din România

    ING, Raiffeisen, Banca Transilvania şi BRD Societe Generale sunt băncile cu cea mai bună reputaţie din România.

    “În opinia românilor, banca cu cea mai bună reputaţie trebuie să fie orientată către oameni (o instituţie financiar-bancară gestionează corect interesele tuturor părţilor implicate, de la angajaţi până la clienţii băncii), foarte preocupată de satisfacţia clienţilor şi condusă de principii precum onestitatea, transparenţa, etica şi responsabilitatea”, se arată într-un comunicat GfK.

    Scorul de reputaţie se construieşte pe şapte piloni, respectiv familiaritate, managementul calităţii, calitatea produselor şi a serviciilor, performanţa financiară, calitatea de bun angajator, responsabilitate socială şi ataşament emoţional.

    “Spre deosebire de alte industrii, unde scorurile de reputaţie sunt mai polarizate, cea financiar-bancară are particularitatea unor indicatori foarte apropiaţi ca valoare. Oportunitatea pentru jucătorii din banking este de ieşire din pluton prin consolidarea reputaţiei, cu atât mai mult cu cât aceasta are impact direct în performanţa financiară a companiei”, a afirmat în comunicat Simona Dan, business strategy advisor GfK România.

    Studiul de măsurare a reputaţiei în sistemul bancar a fost realizat online în luna octombrie pe un eşantion de utilizatori de internet reprezentativ pentru mediul urban.

  • Studiu de caz: În aşteptarea El Dorado-ului din construcţii

    CONTEXTUL: Piaţa construcţiilor este unul dintre cele mai afectate domenii în ultimii ani, cu o scădere de aproximativ 40% în perioada 2009 – 2012. Declinul continuă şi în 2013 ca urmare a scăderii investiţiilor publice şi private. Piaţa materialelor de construcţii, care reprezintă circa 30% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut în 2013 cu circa 10% faţă de anul anterior, când era evaluată la 2,9 miliarde de euro.

    DECIZIA: Saint–Gobain Rigips, parte a companiei Saint–Gobain Construction Products, investeşte anual 1,3 – 2,3 milioane de euro în eficientizarea proceselor şi în retehnologizarea celor trei unităţi de producţie din judeţul Cluj. Spre exemplu, în 2013, compania a investit circa 1,3 milioane de euro într-un nou depozit şi un sediu administrativ la fabrica de ipsos din Turda.

    CONSECINŢE: Saint-Gobain Construction Products a reuşit să menţină cifra de afaceri la nivelul din 2012 în contextul în care majoritatea jucătorilor au înregistrat scăderi. Divizia de rigips reprezintă mai mult de jumătate din cifra de afaceri a companiei, care a ajuns în 2012 la circa 284 milioane de lei (64 milioane de euro). 

    “INVESTIM ÎN POFIDA CONDIŢIILOR DIN PIAŢĂ ŞI ÎN CIUDA UNEI RESTRUCTURĂRI SERIOASE A PORTOFOLIULUI DE INVESTIŢII AL GRUPULUI. Faptul că am obţinut aprobările pentru a face aceste investiţii este o mărturie a faptului că paşii pe care îi facem aici sunt sănătoşi”, descrie optimist Constantin Hariton, directorul general al diviziei Saint–Gobain Rigips România, strategia de a face investiţii permanente, chiar şi pe timp de criză. Divizia pe care o conduce reprezintă mai mult de 50% din cifra de afaceri a companiei Saint–Gobain Construction Products. Compania a avut anul trecut rulaje de 64 de milioane de euro şi se va menţine la acelaşi nivel în 2013, potrivit ultimelor estimări ale companiei. Compania este una dintre cele cinci prin care grupul francez este prezent în România: Construction Products (cu diviziile Rigips, Isover, PAM şi Weber), Saint-Gobain Glass România, Saint-Gobain Abrazivi, MTI Impex Braşov şi Brodrene Dahl, având 1.000 de angajaţi şi 11 linii de producţie în şase situri industriale. Divizia rigips vinde sisteme uscate de plăci de rigips, care reprezintă două treimi din totalul afacerii şi din sistemele umede, bazate pe ipsos. Pentru a exemplifica unde sunt folosite materialele produse, Hariton indică sala în care a ales să îşi prezinte strategia: o încăpere a Muzeului Naţional de Artă Contemporană al României din Palatul Parlamentului. Sala este una dintre mărturiile lucrului cu plăci de rigips Gobain, dar şi a unei perioade în care piaţa de gips-carton avea o valoare de două ori mai mare comparativ cu nivelul de acum, când este estimată la circa 85 – 90 de milioane de euro. Sistemele de rigips sunt realizate la cele trei unităţi de producţie din judeţul Cluj ale companiei: o unitate de procesare a rocii în comuna Mihai Viteazu şi două fabrici de plăci de gips-carton, respectiv de ipsos de construcţii şi de ipsos industrial din Turda. Investiţiile anuale cuprinse între 1,3 şi 2 milioane de euro în eficientizarea proceselor şi în retehnologizarea unităţilor de producţie reprezintă strategia principală a directorului general al companiei. Cel mai recent exemplu este investiţia din 2013, când compania a cheltuit 1,3 milioane de euro pentru un depozit şi un sediu administrativ la fabrica din Turda. Alte 450.000 de euro au fost investite cu un an în urmă într-un sistem de colectare, filtrare şi evacuare a apelor din carieră şi încă 270.000 euro într-o unitate pilot de colectare a deşeurilor de gips-carton. Unitatea de reciclare este ultima din cadrul acesteia şi este nouă atât în peisajul românesc, cât şi la nivelul grupului, deoarece a fost făcută la jumătate din preţul din Occident, potrivit lui Hariton. Prin aceasta, reziduurile fabricii de gips-carton (1%) ajung să fie refolosite în loc să fie aruncate.
    DACĂ LA FABRICA DE GIPS-CARTON MODERNIZAREA S-A REALIZAT IMEDIAT DUPĂ ACHIZIŢIE, în urma unei investiţii totale de circa 27 milioane de euro, fabrica de ipsos este „favorita„ investiţiilor din ultimii cinci ani. Cumpărată de la Holcim în 1999, unitatea de producţie „este o fabrică de stat din anii ’70, cu toate tarele şi lipsurile fabricilor din acea perioadă„, explică Hariton. Unitatea de producţie, care a început să funcţioneze din 2005, a atras o investiţie iniţială de 9,5 milioane de euro, care a continuat în anii următori ca parte a unei modernizări treptate. „Cuptoarele rotative, sistemele de calcinare, silozurile care s-au construit pentru a putea mixa aditivii din componente care înainte se făceau manual şi acum se fac automatizat„, enumeră Hariton investiţiile făcute treptat. Capacitatea de producţie depinde de tipul de produse fabricate. Spre exemplu, în cazul plăcilor rezistente la foc sau umezeală aceasta scade, iar nivelul mediu poate fi estimat la 17 milioane de metri pătraţi anual. Materia primă se extrage din propria carieră, din care se scot anual între 300.000 şi 350.000 tone de rocă, în funcţie de cerere. Şi unitatea de producţie a carierei a avut nevoie de investiţii substanţiale: doar echipamentele din cadrul fabricii de procesare costă în jur de 400.000 – 500.000 euro fiecare. Printre clienţii companiei se numără atât constructori şi arhitecţi, cât şi instalatori şi aplicatori. Iar printre alte proiecte mărturie ale companiei se numără restaurarea Filamornicii Ateneului Român, restaurarea Palatului de Justiţie, dar şi proiecte noi precum Cristal Tower, Sky Tower sau Promenada Mall. „Aduc un volum de livrări cu totul special faţă de furnizările obişnuite de material şi aduc notorietate. Vânzările mari sunt bune pentru afacere, dar nu sporesc valoarea numelui şi a brandului„, observă Hariton. El nu poate oferi o estimare exactă a cât din această cifră de afaceri este adus de „proiectele speciale„, ţinând cont că livrarea directă către constructor reprezintă mai puţin de 10% din cifra de afaceri. Produsele sunt vândute prin intermediul celor aproximativ 200 de distribuitori şi a peste 300 de puncte de vânzare.
    HARITON A OBSERVAT O SCĂDERE A PIEŢEI DE CIRCA 45% FAŢĂ DE PERIOADA DE BOOM ECONOMIC DIN INTERVALUL 2004 – 2008, când firmele care lucrau în piaţa construcţiilor înregistrau creşteri anuale de două cifre, de circa 30%, mai ales datorită exploziei de pe piaţa imobiliarelor. Reducerea costurilor de producţie, planurile de marketing adecvate realităţilor pieţei, urmărirea atentă a situaţiei financiare a firmei şi a lichidităţilor astfel încât să existe un cash-flow pozitiv tot timpul anului şi adaptarea stocurilor la cerere sunt câteva dintre măsurile pe care firma le-a luat după 2008. „Măsurile de restructurare au fost benigne„, spune directorul general, care, după reducerea numărului de schimburi, a disponibilizat 20 din cei 250 de angajaţi iniţiali ai fabricilor. „Nevoia (de construcţii – n.r.) există, ţinând cont că jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural în condiţii ca în Evul Mediu uneori. Suntem convinşi că, pe termen mediu şi lung, România va deveni un El Dorado pentru construcţii„, exprimă directorul general al Saint-Gobain Rigips aşteptările sale în ce priveşte evoluţia pieţei. Nu poate să estimeze când va veni acea perioadă, iar acest lucru îl motivează „să fie tot timpul în priză„. Prin urmare, a stabilit deja bugetele pentru la anul şi planifică investiţii de 2,2 milioane de euro pentru unităţile de producţie din portofoliu. 

  • Portretul tânărului viitor pensionar

    O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.

    Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.

    Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă – aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.

    Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv – procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.

    În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).

     „Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.

     

    * tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.

  • Economii de 17,5% din bugetul familiei, prin câteva trucuri simple

    Experimentul social a avut loc în casele a şapte familii de români, cu profile demografice diferite, timp de nouă săptămâni. Participanţii au monitorizat cantitatea de mâncare aruncată zilnic şi consumul de apă din gospodărie, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra gestionării resurselor într-o gospodărie. În urma recomandărilor primite de la specialiştii implicaţi în acest proiect, cei şapte participanţi au făcut mici schimbări în stilul de viaţă al familiei pentru a reduce deşeurile alimentare şi consumul de apă. Printre recomandările primite din partea Unilever, pentru un stil de viaţă mai sustenabil, se numără: planificarea săptămânală a meselor, efectuarea cumpărăturilor pe bază de listă, congelarea şi refolosirea resturilor alimentare, mărirea frecvenţei duşurilor, în detrimentul băilor, oprirea apei în timpul spălării pe dinţi, planificarea eficientă a spălării hainelor.

    ”Studiile Unilever arată că 68% din amprenta de mediu generată de produsele noastre provine din consumul casnic, prin modul în care consumatorii le utilizează zi de zi. Prin urmare, una dintre cele mai mari provocări este de a identifica modalităţi de schimbare a comportamentului consumatorilor noştri, astfel încât să reducem impactul asupra mediului. Micile schimbări ale stilului nostru de viaţă pot reduce efectele negative asupra mediului, aducând totodată reduceri la bugetul gospodăriei”, a declarat Jarek Malinowski, managing director la Unilever South Central Europe.”

    Participând la studiu, familiile implicate au fost surprinse de cantitatea de mâncare aruncată săptămânal. Monitorizarea deşeurilor alimentare i-a determinat să înţeleagă atât adevărata dimensiune a fenomenului, cât şi faptul că, luând măsuri, pot face economii la buget. Un studiu Unilever desfăşurat în România în acest an arată că 42% dintre respondenţi aruncă frecvent (săptămânal sau zilnic) la gunoi mâncarea consumată acasă.

    În cele 6 săptămâni de implementare a recomandarilor, participanţii au economisit până la 8 metri cubi de apă şi au redus aproape în totalitate cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.

    Deşi au avut un program aglomerat, iar implementarea tuturor recomandărilor a fost, iniţial, greoaie, participanţii au înţeles că treptat şi-au schimbat stilul de viaţă. Efortul nu a fost, în final, atât de mare cum părea, fiind compensat de economii financiare.

    ”Mi se pare din ce în ce mai uşor de făcut. La inceput era mai dificil, acum deja devine natural şi deja mi-a intrat în instinct să gândesc astfel. Eu nu fac aceste schimbări doar pentru studiu, le fac pentru mine, şi vreau sa continui astfel. Este vorba despre principii, până la urmă. Poate în final se prinde ceva şi de cei mici”, a declarat, la încheierea proiectului, Liviu M., 43 de ani, tată a 3 copii.

    Risipa de apă şi alimente este o problemă tot mai acută. În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca. 180 kg./locuitor), iar în România cantitatea depăşeşte 5 milioane de tone. În cazul apei, la nivelul întregii planete, doar cca. 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce, iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creşterea populaţiei şi nevoile concurente ale consumatorilor de apă vor duce la o creştere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050.

    Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele şi supermarketurile aruncă în prezent până la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns şi în atenţia Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acţiuni ce vor duce la înjumătăţirea risipei de mâncare până în 2025 şi declararea anului 2014 Anul european de luptă împotriva risipei de alimente.

    Unilever este unul dintre cei mai mari producători la nivel global de produse alimentare, produse de îngrijire a locuinţei şi produse de îngrijire personală, cu vânzări în peste 190 de ţări. Produsele companiei sunt utilizate de 2 miliarde de oameni, în fiecare zi. Unilever are 173.000 de angajaţi în toată lumea şi a generat vânzări de 51,3 miliarde euro în 2012. Portofoliul companiei include branduri precum Knorr, Omo, Dove, Sunsilk, Hellmann’s, Lipton, Rexona / Sure, Wall’s, Lux, Rama, Ponds şi Axe / Lynx.

    Obiectivul cel mai ambiţios pentru Unilever este de a-şi dubla dimesiunea afacerii, în timp ce îşi reduce semnificativ impactul global asupra mediului (inclusiv sursele de provenienţă a materiilor prime, procesul de utilizare a produselor noastre de către consumatori şi eliminarea deşeurilor).

    Unilever este lider în Dow Jones Sustainability World Indexes în rândul producătorilor din industria alimentară timp de 14 ani consecutivi.

    360insights este o companie care ofera servicii complete de consultanta si cercetare de marketing, cu scopul de a-si ajuta clientii sa ia deciziile potrivite pentru dezvoltarea afacerii lor. Infiintata in 2008, 360insights a ajuns in cinci ani cea mai mare agentie independenta de cercetare din Romania. In evolutia sa, 360insights s-a definit pe piata ca fiind o companie care a colaborat cu companii din domenii si industrii variate, precum FMCG, Telecom, Auto, Financiar, Industria Farmaceutica, Media, Imobiliare, Resurse Umane, Marketing Social.

     

  • Românii preferă mărcile proprii ale magazinelor

    De asemenea, frecvenţa de achiziţionare a acestor este crescută, aproape jumătate dintre consumatorii de mărci proprii intervievaţi (45,4%) achiziţionând produse private label la fiecare vizită în magazin.

    În ultimul an, consumatorii au cumpărat pe lângă produsele alimentare (lactate, produse de panificaţie, brânzeturi, dulciuri etc.) şi produse non-alimentare (hârtie igienică, şerveţele, produse de menaj, detergenţi şi produse de curăţare a locuinţei, cosmetice, produse de îngrijire etc.). Cele mai căutate categorii de produse marcă proprie au fost lactatele: mai mult de jumătate dintre locuitorii din mediul urban (52,6%) au declarat că achiziţionează mărci private de lactate, aici fiind incluse produse precum laptele, iaurtul, smântâna etc.

    Pâinea şi produsele de panificaţie reprezintă o altă categorie de produse marcă proprie care a avut succes în ultimul an. Românii din mediul urban sunt atraşi şi de dulciurile produse sub marca proprie a retailerilor, 41,7% declarând, de asemenea, că, pe parcursul ultimului an, au cumpărat astfel de produse.

    Pe de altă parte, articolele de vestimentaţie şi băuturile alcoolice sunt printre produsele marcă proprie mai puţin căutate de către consumatorii români din mediul urban, obţinând procente de 16,3%, respectiv 8,0% din totalul consumatorilor de produse marcă privată.Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, urban, în perioada 17 – 24 septembrie 2013. Au fost intervievate 710 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,68%.

  • Ce joburi oferă marile companii la Târgul de Cariere

    Târgul va avea loc în perioada 22-23 noiembrie, la World Trade Center. înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie. Printre companiile prezente la eveniment se numără Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact, Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING şi Route 66.

    Companiile prezente la standuri caută în special tineri educaţi, oferind posturi atât pentru seniori, cât şi pentru cei fără experienţă de muncă. Domeniile cele mai bine reprezentate la această ediţie a Târgului de Cariere sunt financiar-bancar, IT, vânzări, retail, marketing, farmacie-chimie. De asemenea, sunt la mare căutare vorbitorii de limbi străine, cu minimă experienţa în aria economică sau dispuşi să se dezvolte în aceasă direcţie.

    “Compania Genpact vine cu deschideri pentru tineri vorbitori de limbi străine, care îşi doresc începerea şi dezvoltarea unei cariere într-un mediu internaţional, dinamic şi plin de oportunităţi de dezvoltare. Poziţiile existente în cadrul Genpact sunt pe partea financiar-contabilă, achiziţii, suport IT sau operaţiuni de HR”, a declarat Monica Bristena Moldovean, Recruitment&Employer Branding Lead la Genpact.

    Printre celelalte posturi oferite se numără dezvoltare de software, punând accent pe tehnologii C++ sau C#, testare automată, funcţională, de performanţă dar şi baze de date, pentru compania Mysis. Alten Romania oferă posturi în departamente precum inginerie (mecanica, automotive, aerospatiala), programare (Java, .Net, Informatica, Siebel, ODI, PHP, SAS, COBOL), analiză de business şi testare.

    „Participăm la Târgul de Cariere cu oferte atât pentru tineri absolventi, persoane care nu au experienţă profesională, cât şi cu posturi pentru care este necesară experienţa anterioară in sistemul bancar ”, anunţă reprezentanţii Piraeus Bank România.

    În cazul companiei Auchan, aceştia caută agent de securitate, profesionist produse proaspete, casier sau lucrător comercial. Etape, o companie de recrutare din Belgia, face angajări la biroul deschis recent la Bucureşti.

    “Valoarea, pentru noi, nu este dată de anii de experienţă profesională. Deşi apreciem experienţa profesională, nu este suficientă. Căutăm oameni cu spirit tânăr, energici, deschişi, oneşti, entuziaşti, cu capacitatea de a găsi oportunităţi acolo unde alţii văd probleme,” au declarat reprezentanţii Catena, una dintre marile companii care va fi prezentă la Târgul de Cariere.

    Prin intermediul programului Edmundo, prezent la eveniment cu un stand de consiliere, 60 de universităţi din străinătate îşi prezintă oferta de studii în cadrul Târgului de Cariere. Printre destinaţiile cele mai accesibile din punct de vedere financiar pentru cei interesaţi de studiile în străinătate sunt universităţile din Suedia, Olanda, Belgia şi Italia, precizează organizatorii.

    Târgul de Cariere este organizat de compania Fapte, fondată în anul 2006 la Cluj. Înainte să ajungă în Bucureşti, evenimentul a mai avut în această toamnă ediţii în Cluj, Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara.

  • Studiu de caz: Schimbare de strategie la Vincon – de la vinuri vrac, la sortimente premium

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a continuat să scadă de la debutul crizei, ajungând în 2012 la o valoare estimată în jurul a 300 de milioane de euro. În 2008 valoarea anuală a vânzărilor de vin se plasa la circa 500 de milioane de euro, un record al industriei.

    DECIZIA: Vicon a intrat în 2012 pe segmentul premium şi superpremium, prin lansarea gamelor Ambrosio şi Rosé Verité. Recent, compania a pus pe piaţă  Egregio, o nouă gamă de vinuri superpremium, dedicată segmentului de retail.  În segmentul premium şi superpremium în retail compania are acum cinci mărci.

    EFECTELE: Anul trecut Vincon a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 27 de milioane de euro, fiind liderul industriei de profil în termeni de volume vândute. Oficialii companiei previzionează pentru anul în curs o scădere de 5-7% a cifrei de afaceri, în condiţiile în care estimează că piaţa s-a contractat cu 18% faţă de 2012.

    PAS CU PAS, VINCON A PĂŞIT DIN ZONA VINURILOR FOARTE IEFTINE CĂTRE SEGMENTELE SUPERIOARE DE PREŢ. „Am hotărât să nu mai vindem deloc vin vrac„, povestea anterior pentru Business Magazin Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează producătorul de vinuri. În momentul în care a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vincon, producţia de vin se vindea aproape integral vrac.

    Drumul până la produse de marcă n-a fost lipsit de aventuri sau greşeli, între care s-au numărat etichetele, numele sau poziţionarea. Însă Vincon luptă acum să ocupe loc pe rafturile magazinelor în segmentele superioare de preţ, la fel cum îşi caută clienţii şi în zona horeca. Segmentul premium şi super premium reprezintă circa 5% din cifra de afaceri „şi este în continuă creştere„, spune Dan Dănescu, director general la Vincon Logistic. Ponderea este similară cu cea deţinută de vinurile premium şi superpremium în totalul pieţei (5%), cea mai importantă parte a vânzărilor fiind adjudecată de segmentele ieftin (55%) şi mediu (40%).

    Cum segmentele superioare de preţ sunt însă cele mai profitabile, companiile îşi concentrează atenţia asupra acestei zone. Vincon a lansat recent Egregio, o nouă gamă superpremium care cuprinde vinuri roşii – Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot – şi albe – Muscat Ottonel (2012), vinificat în sec de Vincon pentru prima dată în România, şi Tămâioasă Românească. Egregio a început să fie distribuită la nivel naţional de la mijlocul lunii septembrie, la un preţ recomandat de vânzare de 46 de lei, în prima lună fiind vândute 15.000 de sticle. Valoarea vânzărilor de vinuri din gama Egregio ar urma să ajungă la 200.000 de euro pe an, apreciază Dan Dănescu.

    În prima parte a lui 2014 gama Egregio va fi completată cu trei noi soiuri: Chardonnay (2013), din prima producţie de la Vincon, Busuioacă de Bohotin şi Rose (2012). Egregio este vârful de gamă pe segmentul superpremium retail din portofoliul Vincon, din care mai fac parte şi mărcile Oenoteca, Vinoteca, Comoara Pivniţei şi Casa Vrancea. De asemenea, compania este prezentă şi pe segmentul superpremium horeca cu Ambrosio şi Rosé Verité, pe care le-a lansat anul trecut.

    IN ACEST AN, VÂNZĂRILE VINCON ROMÂNIA ÎN REŢELELE MODERNE DE COMERŢ AU DEPĂŞIT O TREIME DIN TOTALUL VÂNZĂRILOR (36%), diferenţa fiind adjudecată de comerţul tradiţional. Un interes crescut pe zona de vinuri premium este vizibil şi în rândul altor producători din industrie. De pildă, Vitis Metamorfosis va lansa anul viitor primele vinuri ecologice din portofoliul său, care cuprinde opt sortimente în acest moment. 2013 este un an bun pentru producătorii români de vin, producţia din acest an fiind estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu 20% mai mult faţă de 2012, conform datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

    Cei mai importanţi producători autohtoni, din perspectiva volumelor vândute şi a cifrelor de afaceri, sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Halewood şi Cotnari, dar pe această piaţă există zeci de alţi producători mai mici, ca Domeniile Săhăteni, Carl Reh Winery Agricola Ştirbey, Domeniile Ostrov sau Cramele Recaş.
     

  • Piata de executive search, in scadere in 2012

    In ultimii cinci ani, piata de executive search a scazut cu 12 procente. Printre factorii care au dus la aceasta scadere se numara  reducerea bugetelor de recrutare, cresterea recrutarii intragrup si scaderea ritmului de dezvoltare a companiilor.  Acest fenomen este cauzat si de scaderea investitiilor straine directe in contextul crizei financiare, precum si de cererea relativ scazuta inregistrata de firmele specializate in executive research, aceasta avand in ultimii cinci ani un ritm mediu anual de dezvoltare de – 11%.

    Cele mai importante zece companii din Romania si-au redus in perioada 2008- 2012 cifra totala de afaceri fiind redusa cu 37%, iar profitul net cu 77%.

    Compania Pedersen&Partners a avut cea mai mare valoare a cifrei de afaceri/angajat, cu 81,2 mii euro. Pe locul doi s-a clasat compania Kienbaum, intrata pe piata din Romania in 2011, cu 80,7 mii euro.

    Per total, profitabilitatea angajatilor pentru companiile din top 10 a scazut fata de de anul precedent cu un procent de – 93%, valoarea medie fiind de 603 euro.

    Piaţa locală a serviciilor de recrutare, leasing de personal şi executive search a ajuns în 2011 la valoarea de 189 de milioane de euro, fiind de peste două ori mai mare decât la începutul crizei. potrivit unui studiu realizat de platforma  de consultanţă online www.manageranticriză.ro, administrată de compania Business Management Technologies.