BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Vosganian: Industria farmaceutică poate fi şansa de a recupera decalajul investiţiilor străine

     “Industria farma are o poziţie specială. Nu are o problemă de resurse, ci de construcţie administrativă a instituţiilor. Este o industrie cu înalt grad de calificare, de competitivitate. (…) Pe domeniul farmaceutic este una dintre şansele de a recupera decalajul de investiţii. Faţă de 2008, investiţiile străine au ajuns la un miliard de euro”, a spus Vosganian, prezent la conferinţa International Health Forum.

    El a arătat că autorităţile trebuie să ofere investitorilor argumente pentru noi investiţii în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Febra de la Frankfurt – GALERIE FOTO

    Cea de a 65-a ediţie a Salonului Auto de la Frankfurt nu-şi mai propune doar să anunţe ieşirea din criză a industriei auto, aşa cum s-a întâmplat cu cea din 2011, ci doreşte să marcheze un nou standard în ceea ce priveşte opulenţa standurilor constructorilor germani, subliniind parcă supremaţia acestora în lumea automobilului.

    Acum nu se mai discută doar despre mobilitatea viitorului, cu motoare electrice, ci de automobile conectate în reţea, la infrastructura viitorului. Acum automobilul poate fi accesat direct de pe telefonul mobil, iar acesta  poate oferi sugestii cu privire la transportul în comun.

    Toate aceste sisteme sunt deja implementate pe BMW i3, automobilul care va revoluţiona modul cum privim maşinile electrice. Tot la Frankfurt vine şi Mercedes-Benz cu noile versiuni ale S-Klasse, una dintre cele mai luxoase automobile din lume, dar şi primul automobil de serie care se poate conduce singur până la o viteză de 60 km/h. În total, spaţiul expoziţional măsoară la această ediţie 230.000 mp, cu 5.000 mp mai puţin decât în 2011, semn că de această dată constructorii sunt mai prudenţi atunci când vine vorba de investiţii, mai ales pe o piaţă europeană care a atins minimul ultimilor 20 de ani.

    În total, în cadrul salonului sunt prezente aproape 1.100 de companii din 35 de ţări. Având în vedere dimensiunile, doar pentru a-l traversa de la un capăt la celălalt ai nevoie de cel puţin 30 de minute utilizând culoarele speciale, iar vizitarea în amănunt a standurilor durează cel puţin o zi întreagă.

    În ceea ce priveşte numărul de vizitatori, organizatorii se aşteaptă la minimum 800.000 de vizitatori din toate colţurile lumii. Aceştia vor plăti între 45 de euro, dacă vor să viziteze salonul în zilele dedicate companiilor, şi 135 euro, în cazul zilelor normale destinate publicului.

    Acum salonul de la Frankfurt nu mai mizează doar pe europeni, ci şi pe chinezi sau americani. Peste 100 de participanţi sunt prezenţi în standuri din China sau SUA. În plus, din cele 159 de premiere mondiale, 70 sunt din partea constructorilor auto, iar 65 din partea producătorilor de componente. Din acest motiv, Frankfurt este singurul salon din lume din această categorie care pune accent nu doar pe maşini, ci şi pe furnizori.

    În premieră, Dacia vine la Frankfurt cu noul Duster facelift, fiind pentru prima dată când francezii de la Renault prezintă o noutate în cadrul salonului german. Toate celelalte modele de Dacia au fost lansate fie la Geneva, fie la Paris.

    Odată cu lansarea SUV-ului Duster în 2010, acesta a devenit modelul de creştere şi de cucerire a mărcii, care în 2011 a ajuns să deţină peste jumătate din producţia uzinei de la Mioveni, an în care şi cifra de afaceri a Automobile Dacia a ajuns la maximul istoric de 3,11 mld. euro, având în vedere că preţul mediu al unui Duster este de 15.000 de euro, dublu faţă de cel al unui Logan sau Sandero.

  • 35 de firme româneşti în topul 500 Deloitte al celor mai mari companii din Europa Centrală

    Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şaptea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 18 în regiune, în scădere de pe 16 în 2011. Pe următorul loc se află Rompetrol Rafinare, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Automobile Dacia (45 faţă de 41) şi Petrotel Lukoil (111 faţă de 118). În top se mai regăsesc BAT România (118), Kaufland România (121), Lukoil România (135), Renault Industrie Roumanie (153), ArcelorMittal Galaţi (155) şi E.ON Energie (164).

    Din cele 35 de companii româneşti din clasament, 14 au urcat în top, 10 au coborât, iar cinci au intrat pentru prima dată în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală. Companiile care au intrat în top 500 sunt Electrica Furnizare, Ford România, Dedeman, Samsung Electronics şi CE Oltenia. Din top au ieşit Michelin, Electrocentrale Bucureşti, Cargill, CFR Călători şi Asirom.

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor, cu 14 companii, urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi cu 10 companii, industria prelucrătoare (6 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (4) şi industria farmaceutică (1).

    “Anul 2012 a fost un an dificil, atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală. Cu toate acestea, România şi-a menţinut locul în clasament, în ciuda numărului mai mic de companii. 14 companii au urcat în clasamentul din acest an, două dintre ele având o ascensiune de 74, respectiv 70 de poziţii. Totodată, avem 5 companii nou-intrate în clasament, faţă de numai 4 în 2012, ce-şi desfăşoară activitatea în diferite domenii. În concluzie, multe dintre companiile locale au înregistrat performanţe notabile anul trecut, deşi mediul de afaceri rămâne incert”, spune Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România.

    Potrivit autorilor studiului, luând în considerare semnalele din piaţă, există speranţe de revenire economică în viitorul apropiat. Astfel, recenta ieşire din recesiune a zonei euro şi reacţiile pozitive ale managerilor de achiziţii din Polonia şi ale investitorilor şi analiştilor germani au contribuit la o uşoară îmbunătăţire a nivelului de încredere pe principalele pieţe regionale şi de export, ceea ce reprezintă veşti bune pentru cele 202 companii ale căror venituri au scăzut în 2012, faţă de doar 115, cu un an înainte.

    “Deşi zona euro îşi revine cu paşi mici, companiile trebuie să-şi păstreze prudenţa, deoarece criza nu s-a încheiat încă. Europa de Vest este prima regiune care înregistrează rate pozitive de creştere, dar acestea sunt încă reduse şi insuficient susţinute de centrul şi sudul Europei. Mediul de afaceri rămâne vulnerabil, ca urmare a unui sistem bancar slăbit, a unui şomaj ridicat şi a frământărilor sociale şi politice”, a declarat George Mucibabici, preşedinte Deloitte România.

  • Afacerile din industrie au crescut în primele şapte luni cu 4,7%

    Industria extractivǎ a scǎzut cu 4%.

    “Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în urmǎtoarele sectoare: industria bunurilor de capital (+17,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,5%), industria bunurilor de uz curent (+2,7%) şi industria bunurilor intermediare (+1,0%). Industria energetică a scǎzut cu 12,6%”, se arată într-un comunicat al INS.

    În iulie, afacerile din industrie au urcat comparativ cu luna precedentă, pe total industrie, cu 5,2%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (de 5,4%). Industria extractivă a scǎzut cu 1%. Faţă de iulie 2012 afacerile sunt mai mari cu 8,9%.

  • Comenzile noi din industrie au scăzut în iulie, dar sunt pe plus la şapte luni

    Evoluţia la şapte luni a fost determinată de creşterile înregistrate de industria bunurilor de capital (cu 22,1%), cea a bunurilor de uz curent (6%) şi a bunurilor de folosinţă îndelungată (3,4%). Industria bunurilor intermediare a scăzut cu 6,7%.

    În luna iulie comenzile noi s-au redus faţă de luna precedentă cu 12,1%, ca urmare a scǎderii înregistrate în industria bunurilor de capital, de 25,4%. Creşteri s-au înregistrat în industria bunurilor de uz curent (8%), cea a bunurilor intermediare (4,7%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (2,4%).

    Faţă de iulie 2012 indicatorul analizat este mai mare cu 9,4%.

  • Afacerile din industrie au crescut în primele şapte luni cu 4,7%

    Industria extractivǎ a scǎzut cu 4%.

    “Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în urmǎtoarele sectoare: industria bunurilor de capital (+17,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,5%), industria bunurilor de uz curent (+2,7%) şi industria bunurilor intermediare (+1,0%). Industria energetică a scǎzut cu 12,6%”, se arată într-un comunicat al INS.

    În iulie, afacerile din industrie au urcat comparativ cu luna precedentă, pe total industrie, cu 5,2%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (de 5,4%). Industria extractivă a scǎzut cu 1%. Faţă de iulie 2012 afacerile sunt mai mari cu 8,9%.

  • Ploieşteanul care a speriat miliardarii străini de pe piaţă: „Trebuie să baţi fierul cât e cald”

    CONTEXTUL: Piaţa construcţiilor a continuat să scadă an de an, iar afacerile în domeniu au urmat aceeaşi pantă. Cum mereu există o excepţie care confirmă regula, AdePlast n-a înregistrat minusuri ale vânzărilor, ci a continuat să crească an de an. În 2012 a avut o cifră de afaceri de 41,3 milioane de euro, faţă de 33 de milioane de euro în 2011.

    DECIZIA: Pentru a susţine creşterea, antreprenorul Marcel Bărbuţ a luat o decizie care pare riscantă mai ales în mediul economic actual. A hotărât să investească peste 23 de milioane de euro pentru deschiderea a patru noi fabrici în 2012 şi 2013. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, explica el recent alegerea pe care a făcut-o.

    EFECTELE: La jumătatea anului compania a anunţat o creştere de 31% a cifrei de afaceri în primele şase luni ale anului, cu o valoare EBITDA majorată cu acelaşi procent. Conform reprezentanţilor companiei, evoluţia se datorează în principal creşterii capacităţilor de producţie. La jumătatea anului, AdePlast a ajuns la aproape 100 de milioane de lei.

    ODATĂ CU DESCHIDEREA NOILOR CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE „AM REUŞIT O PREZENŢĂ MAI PROMPTĂ ÎN PIAŢĂ ALĂTURI DE RESELLERII NOŞTRI ŞI DE COMPANIILE DE CONSTRUCŢII„, spune Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a clădit afacerea AdePlast. La jumătatea anului, compania a atins vânzări de 100 de milioane de lei, mai mari cu 31% faţă de perioada similară a anului trecut; creşterea s-a reflectat şi în evoluţia EBITDA. În aceste rezultate, un rol important a fost jucat şi de poziţionarea geografică a platformelor şi scăderea costurilor de transport. Cu alte cuvinte, din fabricile inaugurate pe cele trei platforme ale companiei – la Roman, Oradea şi Ploieşti – materialele călătoresc mai puţin până pe rafturile magazinelor. „Degeaba ai un produs la cele mai înalte standarde de calitate dacă nu este reprezentat corect în piaţă şi nici nu-l foloseşte nimeni„, declară Marcel Bărbuţ. El completează că „o parte importantă a creşterii vânzărilor se datorează unei bune relaţii cu partenerii şi resellerii AdePlast„.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: AdePlast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopsele de la Ploieşti, care a fost inaugurată recent.

    „Toată lumea se plânge că piaţa s-a diminuat, dar noi creştem în continuu„, spune antreprenorul, care califică evoluţia din prima parte a acestui an drept „mulţumitoare (…) în condiţiile în care semnalele din economie nu sunt foarte încurajatoare„. Anul acesta Adeplast a deschis patru noi fabrici: o unitate de producţie de polistiren la Oradea, alta de vopsea la Ploieşti, iar la Roman două fabrici – una de polistiren şi alta de adezivi. „Am finalizat la termenele programate toate investiţiile pe care ni le-am propus pentru acest an„, punctează Bărbuţ. În martie, compania a anunţat preluarea operaţiunilor Düfa pentru piaţa din România şi Bulgaria. „Cu Düfa funcţionăm pe un canal distinct de distribuţie. Avem brandurile Düfa SuperWeiss, WandWeiss şi WandFarbe, care au o dezvoltare complementară cu produsele AdePlast„, spune Bogan Pîrvu, manager al diviziei vopsele a AdePlast. Tot el adaugă că fabrica de vopsea de la Ploieşti va alimenta şi exportul către Moldova, Ucraina, Bulgaria şi ţările arabe. Compania a intrat în această vară şi pe piaţa din Bulgaria, către care livrările sunt constante, conform reprezentanţilor companiei.

    EXPORTUL N-A AVUT PÂNĂ ACUM O MARE PONDERE ÎN AFACERILE GRUPULUI, dar pieţele externe sunt tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut, de pildă, compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe. Cel mai mare dintre cei trei fii ai lui Marcel Bărbuţ, Alex, are 23 de ani şi se ocupă de vânzările de pe pieţele din vestul Europei.

    Un alt exemplu de poziţionare geografică este fabrica de la Roman, a cărui alegere a fost dictată de accesul la materia primă (nisip) şi căile rutiere. Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo AdePlast va livra nu numai în regiunea istorică a României, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să înceapă curând livrările, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o inunde cu produsele sale.

    PLANURILE LUI BĂRBUŢ PENTRU TOT ANUL ÎN CURS, ÎN CE PRIVEŞTE VÂNZĂRILE, vizează un plus de 25% faţă de anul trecut, ceea ce ar însemna atingerea pragului de 50 de milioane de euro. Pe termen mediu, ţinta este şi mai ambiţioasă şi se referă practic la dublarea afacerilor, până la 100 de milioane de euro. Pentru a ajunge însă la acest prag în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net„, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la AdePlast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Cumva, antreprenorul a găsit drumul care alimentează creşterea afacerilor sale, chiar dacă merge acum contra curentului.

  • INS: 30.100 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea. În ce domenii s-au înregistrat cele mai multe

     Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70% în trimestrul al doilea, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,11 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecută, a precizat INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (3,43%), alte activităţi de servicii (2,76%), respectiv în administraţie publică (1,61%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de învăţământ (0,13%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%), respectiv cele din industria extractivă (0,15%).

    Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (9.800 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, fiind înregistrată o rată de 0,94%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii estimează STAGNAREA activităţii în industrie, construcţii, comerţ şi servicii

     Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere – fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural +26%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (sold conjunctural +20%) şi fabricarea echipamentelor electrice (sold conjunctural +18%). Şi preţurile produselor industriale vor stagna (sold conjunctural +4%). Numărul de salariaţi va înregistra de asemenea o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4% pe total industrie prelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt nemţii care dau lecţii pe piaţa asigurărilor din România

    CONTEXTUL: Asigurările au înregistrat în ultimii şapte ani pierderi cumulate de 1,7 miliarde de lei (circa 425 mil. euro). Marile grupuri străine controlează 90% din piaţă şi pentru asta au pompat sute de milioane de euro în capitalul subsidiarelor locale. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al cheltuielii medii pe asigurări: 92 de euro (411 lei) în 2012 pentru achiziţia de poliţe de asigurare, de opt ori mai puţin decât în Cehia şi de circa cinci ori mai puţin decât în Polonia sau Ungaria.

    DECIZIA: Gothaer intră în România prin preluarea a 67% din Platinum Asigurări Reasigurări. Grupul german adoptă o strategie de creştere pentru care a bugetat investiţii de circa 15 milioane de euro în trei ani. Concret, nemţii vizează dezvoltarea în zona de retail, dar şi pe segmentul companiilor mici şi mijlocii.

    EFECTELE: Creşterea cu 92% a primelor brute subscrise în primul semestru din 2013 şi urcarea cu patru locuri în topul asigurătorilor generali din România, după şase luni de la preluare.

    CREŞTERE DE 92% ESTE UN REZULTAT RAR ÎNTÂLNIT ÎN PREZENT, MAI CU SEAMĂ ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR. După mai puţin de un an de la preluarea a 67% din Platinum Asigurări Reasigurări, valoarea primelor brute subscrise a crescut pentru compania devenită Gothaer Asigurări Reasigurări până la 27 milioane de lei (5,9 mil. euro), faţă de 14,5 milioane de lei (3,17 mil. euro) în primul semestru din 2012.

    „Momentul economic este dificil, nu ştim dacă am ajuns prea devreme pe piaţa românească de asigurări. Suntem siguri de un lucru: am venit aici în momentul în care alţii au plecat„, declara Jürgen Meisch, CFO al grupului Gothaer, în cadrul evenimentului de lansare a Gothaer pe piaţa din România din urmă cu şase luni. Nemţii, aflaţi între primii zece asigurători generali în Germania, au un plan de extindere în ţările din Europa Centrală şi de Est, iar România este doar una dintre destinaţii. Compania românească avea în 2011 o valoare a primelor brute subscrise de circa patru milioane de euro şi un profit de circa 100.000 de euro.

    STE CLAR CĂ PIAŢA ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA ESTE SUBDEZVOLTATĂ, dar cu un potenţial ridicat de creştere, aspect care se observă prin compararea mediei sumelor investite de români în poliţe de asigurare cu media la nivelul Uniunii Europene sau chiar la nivelul Europei Centrale şi de Est„, spunea Meisch. Anul trecut, un român era dispus să scoată din buzunar 92 de euro pentru achiziţia de poliţe de asigurare, iar 78% din banii cheltuiţi pe asigurări au fost folosiţi pentru achiziţia de poliţe auto (RCA şi Casco), restul fiind destinaţi asigurărilor de viaţă. Situaţia este inversă celei din ţările vestice, unde cetăţenii cheltuiesc mai mult pe asigurările de viaţă. Totuşi, intrarea pe pieţele din regiune vine ca urmare a saturării pieţelor din vestul Europei. „Singura modalitate de creştere în ţări precum Germania, Franţa, Italia sau Olanda este să iei din afacerea concurenţilor; am hotărât să ne axăm pe ţări emergente precum Polonia şi România, cu un număr suficient de mare de locuitori.„ Extinderea în alte ţări este o modalitate de diversificare a riscului pentru grup, care nu va depinde de evoluţia unei singure pieţe. „Suntem răbdători, vom aştepta, iar în timp cred că vom avea rezultate pozitive.„ Aşteptările companiei se îndreaptă spre un volum de prime brute subscrise de peste 60 de milioane de euro până în 2017, de patru ori mai mult decât previziunile pentru întreg anul în curs, care vizează subscrieri de minimum 15 milioane de euro.

    IN POLONIA, GRUPUL A DECIS SĂ CUMPERE O COMPANIE CU O VALOARE A PRIMELOR BRUTE SUBSCRISE DE 100 DE MILIOANE DE EURO, despre care nemţii spun că s-a dovedit a fi  „un dezastru„. „A trebuit să schimbăm orientarea de la o companie care se lupta pentru supravieţuire la una axată pe profit, a fost nevoie de reducerea costurilor şi a numărului de angajaţi„, spunea Meisch. Strategia pentru România a fost diferită: după identificarea clienţilor-ţintă, au decis să preia Platinum Asigurări Reasigurări, deşi „vă asigur că am fi putut cumpăra mai multe companii din top 10„. Firma mai mică a fost preferată pentru că în anii următori companiile mari de asigurări s-ar putea confrunta cu dificultăţi financiare, estimează reprezentanţii Gothaer. În viitor, volumul daunelor plătite pentru dosarele vechi ar putea depăşi rezervele constituite.