BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Un IMM din trei vrea să se extindă în afara României

    ”Considerăm că acest fapt oferă o imagine pozitivă asupra României şi asupra celor cinci industrii în care se observă un interes crescut pentru expansiune: industria manufacturieră (31%), cea tehnologică (21%), cea a produselor de larg consum (19%), cea energetică şi chimică (7%)”, a declarat Vlad Ponta, Director Departament Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România.

    La nivel regional, aproximativ 58% dintre intreprinderile mijlocii care fac obiectul studiului au în plan să îşi extindă operaţiunile pe plan internaţional în următorul an, în timp ce peste o treime dintre companiile mici au acelaşi obiectiv.

    ”Potrivit rezultatelor studiului, încrederea majorităţii companiilor intervievate este în creştere. Observăm că din ce în ce mai multe companii încep să evalueze oportunităţi de dezvoltare în afara graniţelor”, a precizat Vlad Ponta, Director Departament Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România. ”Cele mai populare zone pentru expansiune sunt Orientul Apropiat, Europa şi Statele Unite”.

    Patru dintre cele mai comune provocări cu care se confruntă intreprinderile mijlocii din regiune sunt:

    1. Creşterea vânzărilor sau gestionarea unor scăderi ale volumelor de vânzări;

    2. Expasiunea internaţională;

    3. Schimbările din mediul economic;

    4. Managementul capitalului de lucru.

    La nivelul diferitelor ţări, provocările arată astfel:

    · 23% dintre clienţii băncii din România, Turcia şi Iordania sunt îngrijoraţi de impredictibilitatea din mediul economic.

    · 21% dintre clienţii din Cehia, Polonia şi Emiratele Arabe Unite şi 26% dintre cei din Rusia sunt de părere că expansiunea internaţională este cea mai importantă provocare.

    · 22% dintre companiile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite resimt presiunea cauzată de nevoia de a creşte vânzările.

    · 21% dintre companiile ruseşti se confruntă cu dificultăţi în managementul capitalului de lucru.

    83% dintre cei 1416 respondenţi sunt specialişti de top din domeniul financiar, în timp ce 61% ocupă poziţii de CEO, CFO sau Managing Partner în cadrul companiilor din România, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia, Bahrain, Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

    Respondenţii au avut o medie a veniturilor anuale de 44 milioane de dolari. 73% dintre companiile care fac obiectul sondajului au avut venituri de până la 35 de milioane de dolari, în timp ce 27% au generat venituri peste această limită.

    Citi este prezentă în România din 1996 şi furnizează produse şi servicii financiare companiilor naţionale şi internaţionale, companiilor mici şi mijlocii, sectorului public şi organizaţiilor non-profit.

  • STUDIU: Piaţa de publicitate online a fost de 45,5 milioane de lei în primul semestru al anului

     Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, industria telecom îşi menţine supremaţia în ceea ce priveşte sumele investite în publicitatea online autohtonă în prima jumătate a anului 2013, contribuind cu 7,3 milioane de lei la o piaţă de 45,5 milioane de lei, valoarea totală raportată de participanţii la cel mai recent studiu ROADS.

    Conform celei mai recente ediţii a studiului ROADS, valoarea pieţei de publicitate online pe primul semestru al anului în curs a fost de 45,5 milioane de lei, cu 2% mai puţin comparativ cu primul semestru al anului 2012.

    Topul celor mai mari industrii investitoare este completat la distanţă de sectorul bancar (4,4 milioane lei) şi auto (4,2 milioane lei).

    În privinţa formatelor, cele embedded rămân de departe cele mai utilizate în publicitatea online în primul semestru al anului 2013, urmate la o distanţă considerabilă de interruptive formats.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a dezgheţat piaţa de cercetare

    Tot el spune că după 2010 s-a produs însă un <dezgheţ> şi au reapărut cererile pentru studiile strategice, de mare anvergură. ”Marketerii ce stau în spatele marilor branduri şi-au dat seama că răspunsul corect la presiunea schimbărilor de pe piaţă este adaptabilitatea şi inovaţia”, declară Panicos Christopoulos.

    Astfel, printre studiile şi metodologiile ”vedeta” apar cele care reuşesc să iasă din abordările clasice, iar şeful 360insights enumeră:

    •           Studiile de ”co-creation”, în care consumatorii devin parte din procesul de inovaţie pe care îl iniţiază mărcile

    •           Studiile etnografice, când cercertătorul intră în universul consumatorului, pentru a înţelege experienţa subiectivă, personală a indivizilor cu categoriile de produse şi mărcile în viaţa de zi cu zi

    •           Studiile cu o abordare holistică a categoriei, privind consumatorul într-un context amplu (abordare multi-categorie, atingerea tuturor elementelor de marketing mix, înţelegerea omului din spatele consumatorului, etc)

    •           Studiile de ”shopper”, dublând atenţia acordată până acum doar consumatorului, şi către cumpărători.

    Firma de cercetare împlineşte anul acesta cinci ani, iar Panicos Christopoulos spune că ”prima cifră ce ne caracterizează este 3”. În 2008, împreună cu Mihaela Alexandru şi Ciprian Zamfirescu au ”schimbat macazul şi am început povestea 360insights, pe atunci o companie de proporţii mici, însă cu viziune la scară largă”. Acum, 360insights are 36 de angajaţi specializaţi, o reţea de peste 300 de colaboratori în întreaga ţară şi coordonarea a mai mult de 900 proiecte realizate din 2008 şi până acum.

    ”În evoluţia sa, 360insights s-a definit pe piaţă ca fiind o companie orientată către client, colaborând de-a lungul timpului cu companii din domenii şi industrii precum FMCG, telecom, auto, financiar, industria farmaceutică, media, resurse umane, marketing social, s.a”, spune Panicos Christopoulos.

    Clienţii 360insights sunt companii multinaţionale şi locale, ”iar proiectele pe care le derulăm împreună cu aceştia acoperă piaţa din România dar şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi Orientul Apropiat”. Fondatorul 360insights spune însă că nu diversitatea şi extinderea regională a clienţilor îl bucură cel mai mult, ci loialitatea lor. ”Sunt clienţi cu care am pornit la drum în 2008 şi pentru care simţim că suntem mai mult decât o agenţie de cercetare de piaţă; am devenit un partener care le cunoaşte foarte bine consumatorii şi business-ul”.

    Panicos Christopoulos spune că oferta 360insights cuprinde setul complet de metodologii şi soluţii de cercetare, ”privind in urma la proiectele realizate credem că nu e niciun tip de studiu sau de target pe care sa nu le fi abordat, de la studii tactice de testare a mixului de marketing, studii strategice de poziţionare şi aranjare de portofoliu, până la cele de loialitate a consumatorilor”.

    Pe agenda de lucru a 360insights, completează Panicos Christopoulosse află o serie de proiecte între care realizarea unei comunităţi online cu tinerii ”millennials”, numită Trend.Set.Go; o serie de proiecte de identificare a oportunităţilor pe care le au mărcile în aria sustenabilităţii sociale; aplicaţii ale teoriei ‘behavioral economics’ în research şi marketing.

  • Cap compas peste hotare: câte companii vor să se extindă în străinătate

    “Observăm că din ce în ce mai multe companii încep să evalueze oportunităţi de dezvoltare în afara graniţelor. Considerăm că acest fapt oferă o imagine pozitivă asupra României şi asupra celor cinci industrii în care se observă un interes crescut pentru expansiune: industria manufacturieră (31%), cea tehnologică (21%), cea a produselor de larg consum (19%), cea energetică şi chimică (7%)”, a declarat Vlad Ponta, directorul departamentului Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România.

    Cele mai populare zone pentru expansiune sunt Orientul Apropiat, Europa şi Statele Unite. Studiul Citi a fost efectuat pe 1.416 respondenţi, din care 83% sunt specialişti de top din domeniul financiar, în timp ce 61% ocupă poziţii de CEO, CFO sau Managing Partner în cadrul companiilor din România, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia, Bahrain, Iordania şi Emiratele Arabe Unite. La nivel regional, 58% dintre companiile mijlocii care fac obiectul studiului au în plan să îşi extindă operaţiunile pe plan internaţional în următorul an, în timp ce peste o treime dintre firmele mici au acelaşi obiectiv, potrivit raportului.

    Patru dintre cele mai comune provocări cu care se confruntă firmele mijlocii din regiune sunt creşterea vânzărilor sau gestionarea scăderii volumelor de vânzări, expasiunea internaţională, schimbările din mediul economic şi managementul capitalului de lucru. La nivelul diferitelor ţări, impredictibilitatea din mediul economic este principala îngrijorare pentru 23% dintre firmele din România, Turcia şi Iordania, 21% dintre firmele din Cehia, Polonia şi Emiratele Arabe Unite şi 26% din cele din Rusia sunt de părere că expansiunea internaţională este cea mai importantă provocare, 22% dintre companiile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite resimt presiunea cauzată de nevoia de a creşte vânzările şi 21% dintre companiile ruseşti se confruntă cu dificultăţi în managementul capitalului de lucru.

  • Românii lucrează 6 zile pe lună pentru a-şi plăti taxele salariale către stat

    Astfel, potrivit analizei Accace, angajaţii din Ungaria lucrează şapte zile pentru plata taxelor către stat, în timp ce 30% din munca prestată de angajaţii din Cehia şi România într-o lună, aproximativ 6 zile, reprezintă de fapt timpul de muncă prestat de aceştia pentru a-şi acoperi valoarea contribuţiilor sociale şi a impozitului.

    În top urmează angajaţii polonezi şi slovaci. Aceştia muncesc aproximativ cinci zile, respectiv 25% din timpul de muncă lunar, doar pentru acoperirea contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în timp ce ucrainienii lucrează trei zile jumătate, respectiv 18% din timp.


    Situaţia în ţările comparate în ceea ce priveşte contribuţiile datorate statului de către angajatori este destul de echilibrată, cu excepţia Poloniei, unde angajatorul datorează cele mai scăzute taxe pentru plata unui salariu net de 1.000 de euro. La polul opus se situează Cehia, unde angajatorul plăteşte taxe care aproape ating pragul de 500 de euro, pentru a acorda acelaşi salariu net. În acest top, România ocupă penultimul loc, după Polonia, angajatorii plătind către stat contribuţii sociale de aproximativ 400 de euro.


    Studiul realizat ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venit obţinut din veniturile pe luna noiembrie. Acesta s-a realizat în şase state, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia şi s-a aplicat pe angajaţii care au un program de lucru de 8 ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

  • STUDIU: Care sunt brandurile în care românii au cea mai mare încredere

     Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcţie de care consumatorii români cumpără produse de larg consum şi le diferenţiază de restul jucătorilor din piaţă: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiţia mărcii şi raportul bun calitate/preţ.

    Astfel, Heidi deţine prima poziţie printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate românii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hârtie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi).

    “În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferenţiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferenţiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparaţie cu alte mărci”, se arată în raportul GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Majoritatea firmelor nu vor face angajări până în martie

     Previziunea netă de angajare ajustată sezonier este de +4%, relativ stabilă faţă de trimestrul anterior, dar moderat mai slabă decât cea din primul trimestru din 2013.

    “Tendinţa naţională este evident una de stabilizare a forţei de muncă. Ponderea angajatorilor care nu-şi vor modifica numărul total de angajaţi a crescut cu încă 4 puncte procentuale faţă de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn că din ce în ce mai mulţi angajatori se mulţumesc să rămână în expectativă, aşteptând evoluţii pozitive mai clare înainte de a decide să-şi mărească forţa de muncă. Actuala previziune netă de angajare este deci un semnal încurajator, dar reţinut, privind ritmul creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni”, a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Planurile de angajare sunt pozitive în şase din cele zece sectoare de activitate analizate în studiul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, în timp ce angajatorii din alte trei sectoare se aşteaptă la o scădere a numărului de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Majoritatea firmelor nu vor face angajări până în martie

    Previziunea netă de angajare ajustată sezonier este de +4%, relativ stabilă faţă de trimestrul anterior, dar moderat mai slabă decât cea din primul trimestru din 2013.

    “Tendinţa naţională este evident una de stabilizare a forţei de muncă. Ponderea angajatorilor care nu-şi vor modifica numărul total de angajaţi a crescut cu încă 4 puncte procentuale faţă de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn că din ce în ce mai mulţi angajatori se mulţumesc să rămână în expectativă, aşteptând evoluţii pozitive mai clare înainte de a decide să-şi mărească forţa de muncă. Actuala previziune netă de angajare este deci un semnal încurajator, dar reţinut, privind ritmul creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni”, a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Planurile de angajare sunt pozitive în şase din cele zece sectoare de activitate analizate în studiul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, în timp ce angajatorii din alte trei sectoare se aşteaptă la o scădere a numărului de angajaţi.

    Astfel, intenţiile de angajare cele mai ferme se raportează în industria prelucrătoare, a cărei previziune netă de angajare este de +13%, la polul opus aflându-se construcţiile, unde angajatorii indică o previziune netă de angajare de -11%, raportând o valoare negativă pentru al patrulea trimestru consecutiv. Previziunea este neschimbată faţă de ultimul trimestru al acestui an, dar este cu 15 puncte procentuale sub valoarea din primele trei luni din 2013.

    De altfel, intenţiile de angajare sunt mai scăzute decât în primul trimestru din 2013 în opt din cele zece sectoare de activitate. Declinul cel mai abrupt se înregistrează în sectorul de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde previziunea netă de angajare de +2% este cu 20 de puncte procentuale mai mică decât cea din ianuarie-martie 2013. Creşterea cea mai semnificativă vizează agricultura, vânătoarea, silvicultura şi pescuitul, sector unde previziunea netă de angajare a crescut cu 8 puncte procentuale atât faţă de trimestrul anterior, cât şi faţă de primul trimestru al lui 2013, ajungând astfel la +12%.

    Perspectivele sunt predominant pozitive şi din punct de vedere regional, astfel că în cinci din cele opt regiuni, angajatorii anunţă previziuni nete de angajare cu valori pozitive. Aceştia prevăd o activitate de angajare mai intensă în regiunile Centru şi Sud, de +8%. În Sud, intenţiile de angajare au crescut puternic faţă de trimestrul anterior, îmbunătăţindu-se cu 17 puncte procentuale. Angajatorii din Vest sunt însă mai puţin optimişti, previziunea netă de angajare s-a redus cu 11 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior, atingând -3%, cea mai mică valoare înregistrată în regiune din trimestrul al treilea din 2010 şi până în prezent. Cea mai puţin ofertantă piaţă a forţei de muncă va fi însă cea din Sud-Est. Angajatorii din regiune se aşteaptă la o previziune netă de angajare de -4%, cu 6 puncte procentuale mai mică decât cea din trimestrul anterior şi cu 17 puncte procentuale mai scăzută decât cea din trimestrul întâi al lui 2013.

    “Pe tot parcursul anului 2013 am observat cum piaţa forţei de muncă s-a egalizat, pe măsură ce angajatorii căutau echilibrul între a gestiona nesiguranţa şi a profita de oportunităţile de dezvoltare. Climatul general va fi prudent şi în noul an. Atât creşterile, cât şi descreşterile numărului total de angajaţi devin marginale, iar variaţia inter-regională se diminuează. La începutul lui 2014 angajările primesc însă un uşor imbold şi chiar dacă cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă pot întâmpina unele dificultăţi în găsirea oportunităţii potrivite, credem că o piaţă mai puţin volatilă le va fi, în cele din urmă, benefică”, a arătat Petrof.

    Optimismul este în creştere şi la nivel global. În 34 din cele 42 de ţări şi teritorii cuprinse în studiu, angajatorii se aşteaptă la o creştere a numărului total de angajaţi în primul trimestrul al anului viitor, comparativ cu 29 de ţări unde se preconizau creşteri în trimetrul patru al acestui an. În Europa, perspectivele sunt însă mixte. Angajatorii din Turcia sunt cei mai încrezători, în timp ce angajatorii italieni preconizează cele mai drastice scăderi ale numărului de angajaţi. În Bulgaria, angajatorii sunt prudenţi, în schimb, angajatorii din Ungaria sunt mai optimişti decât au fost vreodată, raportând o previziune netă de angajare de +6%, cea mai ridicată valoare de la începerea studiului în această ţară, în trimestrul al treilea din 2009.

    Pentru România, cercetarea s-a derulat în intervalul 17 – 29 octombrie pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori şi are o marjă de eroare de +/-3,9%.

    Previziunea netă de angajare se obţine făcând diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locaţia lor, în trimestrul următor.

  • Facultăţile din România care îţi oferă la absolvire diplomă de angajare

    A ABSOLVIT O FACULTATE DE PRESTIGIU DE LA STAT, s-a implicat în proiecte extraşcolare sau a făcut voluntariat, şi-a redactat corect CV-ul şi se descurcă rezonabil la primul interviu de angajare – acesta este, în linii mari, portretul candidatului ideal pentru o companie care caută tineri pentru poziţii de entry-level.

    Anual, 170.000 de tineri termină o facultate, iar alţi 10.000-20.000 absolvă cursurile unui masterat sau doctorat, însă ritmul cu care aceştia îşi găsesc loc pe piaţa muncii este din ce în ce mai lent. Există totuşi câteva universităţi ai căror absolvenţi se descurcă mai uşor din acest punct de vedere. Universitatea Politehnică din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină „Carol Davila„ sunt instituţiile de învăţământ de la care angajatorii recrutează cei mai buni candidaţi, potrivit informaţiilor centralizate de BUSINESS Magazin în urma chestionării recruiterilor şi directorilor de resurse umane din România.

    De ce sunt cele patru universităţi în vizorul angajatorilor? Există câteva criterii după care se poate previziona calitatea procesului de învăţare a unui student: nivelul de pregătire a profesorilor, adaptarea programei şcolare la cerinţele angajatorilor şi tehnicile de predare, precum şi deschiderea către parteneriate cu companiile, crede Eugenia Dabu, Acting Recruitment Manager în cadrul grupului de companii cu activităţi în domeniul recrutării şi muncii temporare Lugera-The People Republic.

    „Foarte mulţi candidaţi valoroşi provin din Academia de Studii Economice. ASE-ul este pe primul loc cu facultăţi din domenii precum contabilitate, marketing, economie sau relaţii internaţionale. Din punct de vedere umanist, Universitatea din Bucureşti este o sursă importantă de candidaţi pe piaţa muncii, în domenii precum psihologie, limbi străine, sociologie, drept.

    Domeniul ingineriei aparţine însă Universităţii Politehnica din Bucureşti„, a explicat ea. De altfel, absolvenţii facultăţilor de Automatică şi Calculatoare şi Electronică (Politehnică), Cibernetică (ASE) şi Matematică-Informatică (Universitatea din Bucureşti), dar şi cei de Medicină (Universitatea „Carol Davila„ din Bucureşti şi „Iuliu Haţieganu„ din Cluj) îşi găsesc cel mai uşor un loc de muncă în prezent, potrivit lui Ion Ciucă, directorul direcţiei de finanţare pentru învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.

    De asemenea, din cadrul universităţii „Alexandru Ioan Cuza„ din Iaşi, Facultatea de Electronică livrează cei mai angajabili absolvenţi, după ce în trecut studenţii facultăţilor de construcţii şi instalaţii din Iaşi erau vânaţi de companii încă de dinainte de a-şi finaliza studiile.

    „Cohortele de studenţi sunt în descreştere, iar acest lucru se întâmplă şi pentru că exigenţele de la bacalaureat au crescut. Să nu uităm totuşi că, din punctul de vedere al rezultatelor la testele internaţionale, noi comparăm Dacia cu Mercedes. Nu poţi ajunge la nivelul celorlalţi câtă vreme nu investeşti, când bugetul unei universităţi aflate pe poziţia 500 în top este similar cu bugetul total pentru educaţie în România„, a spus Ion Ciucă, care este şi profesor la Universitatea Politehnică.

  • Doar 14% dintre români au făcut voluntariat, majoritatea – studenţi şi angajaţi cu studii superioare

    Studiul naţional “Responsabilitatea socială individuală în România” arată că principalele motive pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat sunt lipsa de timp (34 la sută), informaţiile limitate privind oportunităţile de voluntariat (34 la sută) şi dificultatea de a găsi o cauză în care să creadă (16 la sută).

    Din studiu mai rezultă că voluntarul român este tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40 la sută) şi dorinţa de îmbunătăţire a experienţei profesionale (15 la sută), domeniile de voluntariat preferate fiind serviciile sociale (25 la sută), protecţia mediului (18 la sută), educaţia (13 la sută) şi sănătatea (11 la sută).

    “Doar şapte la sută dintre cei care au făcut voluntariat declară că s-au implicat în structuri ale economiei sociale“, se mai arată în studiu.

    Aproape 60 la sută dintre respondenţi consideră că nu este esenţială forma de organizare sau caracterul economic al organizaţiei, ci implicarea socială a acesteia. De asemenea, românii se declară dispuşi să facă voluntariat într-o companie, dacă aceasta ar dona peste 20 la sută din profit în scopuri caritabile.

    Conform aceleiaşi cercetări, 44 la sută dintre respondenţi au auzit de economia socială, întreprinderea socială sau antreprenorul social, dar 35 la sută din populaţie nu găseşte echivalentul acestor concepte, în timp ce 23 la sută dintre ei identifică economia socială cu companiile mici şi mijlocii, iar 18 la sută, cu ONG-urile.

    Cele mai cunoscute structuri ale economiei sociale sunt cooperativele agricole (62 la sută), casele de ajutor reciproc (61 la sută) şi cooperativele de credit (55 la sută). De asemenea, jumătate dintre români asociază economia socială cu serviciile sociale, 24 la sută cu producţia sau comercializarea produselor alimentare, iar 22 la sută, cu sănătatea.

    Studiul a fost realizat la solicitarea Asociaţiei React, în perioada 1 august – 18 octombrie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 830 de persoane cu vârsta mai mare de 15 ani. Marja de eroare este de 3,4 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.