BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Producţia de mere aduce 330 milioane de euro în economie

     Această cantitate de mere va aduce în economie 330 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF.  Suprafeţele dedicate de horticultori plantaţiilor de meri reprezintă un sfert din cele 200.000 de hectare acoperite cu pomi fructiferi.

    „Cred că această prognoză este optimistă. Seceta de anul trecut a lăsat urme adânci în plantaţiile vechi şi neirigate, ceea ce va avea influenţă şi asupra producţiei din acest an“, spune Emil Farago, fermier cu o livadă de circa 300 de hectare de meri şi afaceri de aproape 2 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Captură uriaşă a Poliţiei: 745.000 kg de pâine

    Poliţiştii au făcut controale de la producători până la cei care vând produsele de panificaţie către populaţie, vizate fiind inclusiv zonele în care se exportă cereale. S-au făcut 38.372 de controale, dintre care 11.022 la societăţi comerciale, 6.733 la persoane fizice, fiind verificate şi 30.329 de mijloace de transport.

    În total au fost constatate 708 infracţiuni de comiterea cărora sunt suspectate 729 de persoane. Dintre infracţiunile constatate, 527 sunt la Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, iar 138 sunt la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 16.325 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 2.478 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 232 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 12.708 la alte acte normative.

    Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 8.939.268 de lei.

    În cadrul dosarelor penale şi urmare a contravenţiilor aplicate au fost indisponibilizate/confiscate bunuri în valoare de 2.992.408 lei şi 744.966 de kg de produse. Totodată, au fost luate măsuri de confiscare/indisponibilizare faţă de 65 de mijloace de transport.

    Ca măsuri complementare, a fost anulată sau suspendată activitatea la 3 antrepozite fiscale şi a fost suspendată/oprită activitatea la 13 unităţi de morărit şi panificaţie.

    La nivel naţional, în luna septembrie, la acţiunile organizate au participat 26.913 de poliţişti dintre care 3.831 de investigare a fraudelor, 14.973 de ordine publică, 4.412 de poliţişti rutieri, 1.249 de la transporturi şi 2.448 de poliţişti de la alte structuri de poliţie.

    La activităţi au fost angrenaţi şi specialişti din cadrul Gărzii Financiare, A.N.A.F., Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică şi Autorităţii Naţionale Pentru Protecţia Consumatorului.

    Printre infracţiunile frecvente s-au numărat lipsa documentelor de provenienţă a mărfii (materie primă sau produs finit), lipsa documentelor sau documente fictive de provenienţă a mărfii pe timpul transportului sau neînregistrarea în evidenţele contabile a operaţiunilor comerciale, dar şi comercializarea de pâine şi produse de panificaţie de alte calităţi şi sub gramajul înscris pe etichetă.

    Un singur exemplu: o brutărie din Dej unde se fabrica şi comercializa „franzelă neagră feliată-produs natural pe vatră”, având trecute ca ingrediente pe ambalaj şi în reţetar: “făină neagră de grâu, apă potabilă, drojdie şi sare iodată”, iar în fapt pentru fabricarea franzelei negre se folosea făină de grâu de o calitate inferioară şi aditivi chimici.

    Poliţiştii au procedat la cântărirea a două loturi de produse existente pe stoc, respectiv “franzelă feliată şi ambalată de 700 de grame”, unde din 30 de bucăţi cântărite, doar 7 bucăţi aveau 700 de grame, iar celelalte 23 de franzele erau sub gramajul legal. La aceeaşi brutărie, din cele 17 bucăţi de “franzelă albă feliată şi ambalată de 500 grame”, doar o bucată avea gramajul înscris pe etichetă, restul de 16 franzele fiind sub gramaj. Nu au fost astfel respectate prevederile legale referitoare la gramajul produselor ce urmau a fi distribuite spre vânzare.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor faţă de administratorul societăţii comerciale.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Managerii din industrie, cei mai optimişti

    Activitatea din construcţii va marca, în schimb, o întrerupere a tendinţei crescătoare atât în cazul producţiei, cât şi în cel al comenzilor. Cererea insuficientă continuă să exercite un efect nefavorabil asupra activităţii ambelor sectoare, acest factor fiind invocat de aproximativ 45% din totalul managerilor din industrie şi de peste 51% din numărul operatorilor din construcţii.

    Blocajul financiar este resimţit de aproximativ jumătate din numărul total al respondenţilor din construcţii şi, în proporţie de circa 10% de operatorii industriali.

    Sursa: BNR. Soldul conjunctural exprimă tendinţa indicatorului şi se calculează ca diferenţă între ponderea opiniilor favorabile şi cea a opiniilor nefavorabile.

  • Încrederea în economia României în luna septembrie, cea mai bună creştere din ultimele 7 luni

     Indicele încrederii companiilor şi consumatorilor în economie a crescut în septembrie la cota 97,4, faţă de 95,6 în august, marcând cea mai bună evoluţie din luna februarie.

    Pe sectoare, sentimentul faţă de economie s-a îmbunătăţit semnificativ în servicii, dar s-a deteriorat abrupt în zona comerţului cu amănuntul, deşi încrederea gospodăriilor a crescut, potrivit raportului Eurostat.

    Indicele încrederii în economie a evoluat pozitiv şi în industrie, dar atmosfera din sectorul construcţiilor este mai pesimistă decât luna trecută.

    La nivelul UE, încrederea în economie s-a îmbunătăţit în septembrie pentru cea de-a 5-a lună consecutiv, cu evoluţii pozitive în toate sectoarele de activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa: Se lucrează în Guvern la repunerea pe picioare a industriei de apărare

     “România a avut o tradiţie serioasă în industria de apărare şi încercăm cu Ministerul Economiei să regândim în cadrul acestui consiliu interministerial creat de prim-ministru repunerea pe picioare a industriei de apărare, astfel încât să satisfacă şi necesităţile beneficiarilor interni, adică MApN, Ministerul de Interne, SRI, pe cei de la penitenciare sau alte structuri care au atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi în acelaşi timp să se deschidă şi către piaţa externă, spre piaţa bunurilor şi serviciilor şi serviciilor la nivel european şi va trebui, în gândirea aceasta a capabilităţilor militare ale UE, să găsească şi metodele de cooperare cu agenţii din Europa pentru a crea acele capabilităţi”, a spus Duşa.

    Ministrul a spus că, în prezent, fiecare zonă militară îşi regândeşte capabilităţile militare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi tineri fac afaceri la Bucureşti pe o piaţă unde au cel mult 100 de concurenţi

    Andrei şi George s-au cunoscut În 2005, în vremea când lucrau la distribuitorul şi importa-torul de medicamente Montero, unul ca director comercial, celălalt ca director de IT. Acolo foloseau serviciul de business inteligence QlikView, cu care monitorizau vânzările, logistica, achiziţiile şi datele de piaţă. Au sesizat potenţialul existent legat de instrumentele de analiză de business, şi-au dat demisia şi au decis să încerce pe cont propriu. „Recunosc că succesul a venit destul de repede.

    “Nu a trebuit să ne stresăm prea mult“, spune Andrei Iordan despre începuturile din 2007 ale afacerii Winfo. Serviciul de business intelligence reprezintă, de fapt, un soft care preia date din mai multe surse şi pune la îndemâna managerilor analize cu scopul de a lua decizia cea mai eficientă în timpul cel mai scurt. Cei doi au găsit o piaţă în care perioada de creştere economică şi, deci, de creştere naturală a afacerilor le-a permis managerilor să func-ţioneze fără astfel de instrumente, devenite mult mai importante în perioade de declin. „În 2007, cultura afacerilor româneşti pentru servicii de business intelligence era aproape de zero.

    Când vorbeam despre business intelligence unei companii ni se spunea că şi firma respectivă sponso-rizează copii inteligenţi pentru concursuri internaţionale“, spune Andrei Iordan. Primul lor client a fost un concurent din industria farmaceutică al vechiului angajator, ADM Farm, însă cei doi au dat lovitura câteva luni mai târziu, când au semnat un contract cu filiala locală a retailerului Carrefour. Francezii au înţeles repede că au nevoie de un instrument rapid şi eficient de analiză de business – „educaţia e principalul criteriu care face ca acest produs să prindă la străini“.

    Strategia celor doi a fost ca în momentul când abordează o companie să găsească o nevoie a unui singur departa-ment pe care să o rezolve, pentru ca, ulterior, şi celelalte divizii să apeleze la serviciile lor. Iordan îi spune „land and expand“, menţionând că în aproape toate cazurile ei sunt cei care iau în vizor potenţialii clienţi şi niciodată invers. Odată cu startul crizei, comportamentele din rândul firmelor au început să se schimbe. Clienţii Winfo intraţi în portofoliu înainte de anul 2009 au continuat să investească la un nivel similar anilor precedenţi, însă găsirea de clienţi noi a devenit o sarcină tot mai dificilă – „le era frică să aloce orice fel ce buget pentru aşa ceva“. Apoi, în rândul multinaţion-alelor, cei doi spun că nu există foarte mulţi manageri care să-şi asume startul unui proiect la nivel local, întrucât execută direcţiile trasate din afara României. 80% dintre cei care au acceptat să aibă acces la un demo de o săptămână contra sumei de o mie de euro şi au observat ce rezul-tate se pot obţine au semnat un contract de business intelligence.

    Pasul cel mai dificil este con-vingerea angajaţilor din top management să accepte demonstraţia iniţială de o săptămână, caz în care rata de succes este doar de 15% – „din zece discuţii, reuşim să obţinem una, două demonstraţii“. În România există cel mult o sută de companii care furnizează servicii de business intelligence, cele mai multe în Bucureşti. Cei care activează în această industrie acoperă sute de companii, ceea ce îi face să fie unii dintre cei mai profitabili consultanţi din România. Un consultant de business tre-buie să înţeleagă rapid fenomenele de business, dat fiind că preia informaţiile de la oameni de afaceri care nu au neapărat un limbaj tehnic – „doar unul din cinci consultanţi e cu adevărat relevant“. Iordan observă că în România există puţine companii care au în propria organigramă structuri proprii de business intelligence, în condiţiile în care în Europa de Vest există nu doar angajaţi, ci şi departa-mente dedicate acestui sector.

    ferim analize pe baza cărora se iau decizii de milioane de euro. Nu sunt foarte multe proiecte de business intelligence generate la decizia oamenilor din România. Cele mai multe vin la cererea de la centru a multinaţionalelor“, spune Andrei Iordan. Cum multe dintre solicitările venite la filiala locală de la sediul central nu coincid cu piaţa locală, aprobarea modificării solicitate de la Bucureşti poate dura luni de zile, ceea ce duce la întârzierea obţinerii contractului de business inteligence. Princi-palul avantaj al folosirii unui astfel de instrument este agilitatea şi luarea deciziei în cunoştinţă de cauză şi nu pe bază de percepţie. „Dacă eşti un manager cu o funcţie extrem de importantă, trebuie să ai şi capacitatea de a abstractiza anumite lucruri. Ni se întâmplă să prezentăm un demo la o companie care produce biciclete, noi să arătăm o schemă despre trotinete şi apoi să ne întrebe «Pe biciclete se poate?». Sunt manageri care nu cunosc fenomene de business“, exemplifică Iordan.

    În portofoliul companiei, ponderea clienţilor români este de 1% din cifra de afaceri şi de 10% din numărul contractelor, restul veniturilor fiind generate de societăţi cu capital străin. Din cele mai importante zece companii din România, Winfo lucrează cu trei dintre acestea, cei mai mari clienţi fiind Automobile Dacia, Carrefour, Cora, GDF Suez, Romtelecom şi Ursus Breweries.
    Compania nu derulează în prezent afaceri cu instituţiile statului, dat fiind că nu respectă crite-riul impus în caietele de sarcini, respectiv o cifră de afaceri de cel puţin 25 de milioane de euro. 

    „Nici toată piaţa de business intelligence nu are o asemenea valoare în România“, spune George Savu. Compania a avut venituri de 600.000 de euro anul trecut, cu o marjă de profit de 16%. Creşterile de la an la an vor continua şi în viitor, iar cei doi nu îşi fac griji privind evoluţia afacerii pornite acum şase ani: „Nu ne-am lovit des de concurenţă. Piaţa nu e mare, iar aceste servicii sunt considerate high-end. Cel mai greu în România e să găseşti acel manager care are viziune şi o minte analitică şi îşi dă seama de valoarea informaţiei procesate în luarea deciziilor“.

  • Medic: Aproape 80% din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie

     Sub sloganul “Noi ne-am pus inima la treabă! Tu ce faci?”, Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie au lansat, miercuri, “Săptămâna Inimii”, campanie menită să atragă atenţia asupra riscurilor apariţiei bolilor de inimă.

    “În România sunt, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, majoritatea de ateroscleroză, boală care poate fi prevenită. Numărul bolnavilor este mult mai mare, este de ordinul milioanelor. Putem vorbi de şase-şapte milioane de oameni care suferă de boli de inimă şi ştim că peste cinci milioane au hipertensiune arterială. Alarmant este că a scăzut şi vârsta la care apare boala, pentru că toată această patologie aterosclerotică este cauzată de modul nostru de viaţă. (…) Boli care apăreau la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani”, a declarat, cu acest prilej, prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

    Potrivit lui Gaiţă, consumul mare de sare reprezintă unul dintre riscurile multor afecţiuni, fiind necesară reducerea ingestiei de sare cu 30%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă o florărie online?

    Impulsionaţi de dorinţa de a obţine câştiguri rapid şi uşor, antreprenorii pierd din vedere aspecte importante, precum migrarea clienţilor, sezonalitatea unui astfel de business sau investiţiile constante care trebuie realizate.

    La ora actuală, principalele probleme ale pieţei româneşti de flori sunt date de lipsa producătorilor locali sau a unor  programe din fonduri europene de încurajare a producţiei locale de flori, de concurenţa neloială, de inexistenţa reglementărilor legislative clare sau a informatizării florăriilor şi slaba pregătire în domeniu. Totodată, faptul că nu există o organizaţie care să pună bazele unor proiecte de anvergură în această industrie, constituie o piedică în calea dezvoltării pieţei de profil.

    “Majoritatea celor care îşi deschid florării online nu ia în considerare faptul că profitabilitatea variază în funcţie de cerere şi sezonalitate şi că, spre deosebire de florăriile tradiţionale, aceasta coboară considerabil în perioada februarie – martie, când volumele vândute cresc. Acest lucru se întâmplă deoarece se măreşte aparatul logistic şi scade tichetul mediu de comandă”, a punctat CEO-ul florăriilor FlorideLux.ro.

    De asemenea, potrivit lui Marius Dosinescu, se omite un aspect important, legat de clienţi, care fie migrează foarte uşor de la un brand la altul, mai ales dacă achiziţionează ocazional flori, fie rămân credincioşi unei singure florării, dacă fac cumpărături frecvent.

    Pe de altă parte, este un mit acela că profitul se arată imediat într-o astfel de afacere, fiind nevoie de un minim de trei ani de investiţii constante pentru acest lucru.

    Cu marje de profitabilitate cuprinse între 10 şi 30%, piaţa florăriilor online este atractivă pentru mulţi români, lucru pozitiv, deoarece contribuie la popularizarea acestui tip de business în rândul clienţilor.

    “Piaţa florăriilor offline a fost de aproximativ 200 milioane de euro anul trecut şi a fost caracterizată de un trend pozitiv către reglementare şi fiscalizare corectă. Din întreaga industrie de floristică, piaţa online de flori reprezintă circa 2,5%, iar din punct de vedere al valorii, circa 2,5 milioane de euro”, a explicat Marius Dosinescu.

    După cum menţionează acesta, românii au început să prefere tot mai mult achiziţiile pe internet, drept pentru care şi vânzările florăriilor online cresc cu 30% de la an la an.

    Ca urmare a noilor obiceiuri de consum, dar şi a scăderii puterii de cumpărare, a faptului că florile se află la vârful piramidei nevoilor zilnice, industria florăriilor clasice va cunoaşte un regres în 2013, piaţa urmând să coboare la nivelul de 190 de milioane de euro.

    În ceea ce priveşte florăriile virtuale, acestea beneficiază de o mai mare stabilitate. La momentul actual, circa 130 de astfel de magazine online îşi împart piaţa pe care operează, din care fac parte nouă jucători importanţi.

    “Florăriile FlorideLux.ro au o cotă de 25% din piaţă, ceilalţi jucători majori împart 60%, iar alte 120 de florării online declarate – 15% din aceasta”, a precizat fondatorul florăriilor FlorideLux.ro.

    Piaţa de florării online are şi ea o altă serie de dezavantaje, precum încrederea scăzută a consumatorilor în mediul online, serviciile neprofesionale oferite de unele florării noi care intră pe piaţă sau lipsa informaţiilor corecte disponibile pe anumite site-uri. De asemenea, multe florării online au site-urile neactualizate, rezultatele financiare nepublicate, iar datele de contact invalide.

    În acest context, Dosinescu este de părere că antreprenoriatul în acest domeniu trebuie sprijinit prin transfer de know-how, iar o creştere importantă a pieţei poate veni din zona de francizare.

     

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Eiji Toyoda

    Toyoda a fost implicat puternic în managementul companiei auto pentru aproape jumătate de secol, fiind chiar preşedinte al companiei timp de 15 ani. După ce a făcut turul companiei Ford Motor, în anul 1950, Toyoda s-a întors în Japonia cu ideea de a produce maşini în masă folosind metodele şi standardele japoneze.

    Această idee a devenit baza producţiei eficiente pe care o înregistrează Toyota, compania producătoare de maşini fiind una dintre cele mai profitabile de pe piaţa auto. După o tentativă eşuată de a pătrunde pe piaţa din SUA, în 1968 Toyota a reuşit cu modelul Corolla, la un an după ce Toyoda a preluat funcţia de preşedinte. Pe parcursul celor 47 de ani de existenţă, Corolla a devenit cea mai de succes maşină din lume, cu peste 40 de milioane de unităţi vândute.

    Pentru a evita creşterea tensiunilor comerciale dintre SUA şi Japonia în anii ’80, Toyoda a fost responsabil cu înaintarea unui plan pentru a crea o producţie comună cu General Motors, în Fremont, California, numită New United Motor Manufacturing. A fost prima unitate de producţie a Toyota din SUA.

    Printre deciziile lui Toyoda a fost şi aceea să lanseze compania de lux Lexus, în 1983, în anul când a devenit CEO-ul companiei.
    Toyoda a renunţat la funcţia de CEO în 1992, dar a continuat pe o funcţie de onorifică până în 1999, când şi-a asumat rolul pe care l-a păstrat până la moarte, acela de consultant. Printre multe alte decoraţiuni şi recunoaşteri ale meritelor sale, i-a fost acordat Ordinul Soarelui Răsare, în 1990.
    Familia Toyoda a schimbat numele companiei deţinute în Toyota în 1936, din motive de marketing, crezând că sună mai familiar.

  • Cum îşi transformă corporaţiile angajaţii în “roboţi”

    DUPĂ CE DĂ CU MOPUL, FEMEIA DE SERVICIUCORPORATISTĂ SE OPREŞTE
    ÎNTR-UN COLŢ AL ÎNCĂPERII ŞI AŞTEAPTĂ.
    TRECE CEO-UL COMPANIEI:
    – CE AŞTEPTAŢI?
    – FEEDBACK, MAICĂ, FEEDBACK!

    IAR BANCUL DE MAI SUS IRONIZEAZĂ, ÎN CEL MAI SIMPLIST MOD, O ACTIVITATE DE RUTINĂ PENTRU ANGAJAŢII DIN MULTINAŢIONALE.De multe ori însă, să fii catalogat drept corporatist poate avea conotaţie negativă, semnalată mai ales de către cei care nu au lucrat pentru o multinaţională (pentru că nu au vrut sau pentru că au fost „respinşi„ de sistem) sau de către cei care au evadat, după ani buni în care au urmat regulile de multinaţională, în zona antreprenoriatului.

    Indiferent că e vorba de glume legate de munca peste program, de faptul că trebuie să dea mereu „feedback„ şefilor (chiar şi în weekend sau în concediu) sau că vorbesc romgleză, atât la serviciu, cât şi acasă, se observă o tendinţă tot mai mare a angajaţilor români din corporaţii de a face „haz de necaz„.

    Sistemul de lucru planificat, regulile din multinaţionale care, până la urmă, au condus la o profesionalizare a unei întregi clase de angajaţi au făcut din cei care se încadrează în categoria corporatiştilor persoane cu un statut social şi profesional aparte, spun specialiştii.

    „Glumele reprezintă în general o autoironie, uneori chiar amară, a condiţiei de «roboţei» ai unui sistem bine uns, pus la punct, unde procedura bate numele persoanei. Sau cel puţin aşa era în anii ‘90. Ulterior, am «asimilat» expatriaţii, care, unii dintre ei, semnificativi totuşi ca şi număr, au devenit chiar mai români decât românii! Cu toate acestea, în numele procedurilor se fac multe lucruri, unele pozitive, altele mai puţin.

    Glumele frizează mai puţin invidia celor din afara transnaţionalelor, cât, aşa cum spuneam, autoironia. În plus, mai avem o altă categorie de foşti corporatişti, astăzi antreprenori, care poate văd cu alţi ochi perioada tinereţii profesionale„, spune Cătălin Ionescu, partener în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Strategic Change.

    De regulă, o bună parte dintre cei care nu ajung să lucreze într-o multinaţională pentru că nu vor sau nu fac faţă activităţilor din aceste companii sunt cei care îi „arată cu degetul„ pe corporatişti, spune Roxana Tesiu, regional HR lead în cadrul firmei de servicii de tip BPO (business process outsourcing) Wipro Technologies.

    MULTINAŢIONALELE AU OFERIT OAMENILOR POSIBILITATEA SĂ SE DEZVOLTE PROFESIONAL, chiar dacă poate, uneori, mediul de lucru nu este cel ideal. General Electric, de exemplu, este o organizaţie recunoscută la nivel mondial pentru că ştie să formeze şi să «şlefuiască» manageri. Iar interesul tinerilor pentru o carieră într-o multinaţională este în continuare mare, dacă ne uităm la faptul că sute de candidaţi aplică pentru un post scos la concurs de o corporaţie pe site-urile de recrutare„, a spus Roxana Tesiu.

    Cu experienţă atât la stat, cât şi în privat (în companii româneşti şi în multinaţionale), Roxana Tesiu spune că principalul avantaj al muncii în multinaţionale îl reprezintă posibilităţile aproape infinite de interacţiune cu angajaţii şi clienţii companiei din alte state.