BusinessMagazin

Tag: energie

  • Ministrul delegat pentru Energie nu este de acord să se acorde bonusuri şefilor unor companii de stat

     “În ceea ce priveşte intenţia conducerii Hidroelectrica de a majora de peste 100 de ori indemnizaţiile pentru membrii Adunării Generale a Acţionarilor din data de 30 iulie 2014, reprezentanţii Departamentului pentru Energie vor vota împotrivă. Mi se pare imoral ca la o societate în insolvenţă, care face concedieri pentru eficientizare, să vorbim despre creşterea indemnizaţiilor membrilor AGA. Nu voi fi de acord niciodată cu o astfel de măsură pentru o societate aflată în insolvenţă, aşa cum este Hidroelectrica”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, într-un comunicat.

    Nicolescu spune că nu este de acord nici cu acordarea conducerilor Romgaz şi Nuclearelectrica de bonusuri în funcţie de evoluţia la bursă a acţiunilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vocea Americii: România ar putea începe exploatarea gazelor de şist în 2020

    Deşi mare parte a Europei depinde de importurile energetice din Rusia, continentul are rezerve de gaze de şist estimate la 13.000 mld. mc de gaze de şist. Franţa, Polonia şi Ucraina au cele mai mari zăcăminte, însă au fost găsite rezerve şi în România, Bulgaria şi Marea Britanie.

    Totuşi, Europa se află departe de momentul când ar putea începe exploatarea comercială a gazelor de şist. Polonia, Marea Britanie şi România se aşteaptă ca exploatarea să înceapă în 2020, scrie Vocea Americii.

    La aceasta se adaugă opoziţia din partea grupurilor ecologiste, care reclamă că majoritatea perimetrelor de extracţie se află în preajma unor zone intens populate, expuse la poluarea aerului şi a apei ca urmare a operaţiunilor de fracturare hidraulică.

    Există, de asemenea, şi obstacole de ordin politic şi fiscal, ţinând cont de taxele impuse industriei energetice şi de reglementările stricte care creează probleme pentru companiile de profil. “Este mult mai complicat să extragi gaze în Europa Centrală decât în SUA. Deci trebuie să înţelegem mai bine amploarea problemelor şi cum pot fi ele depăşite”, afirmă Eric Stewart, preşedintele Consiliilor de Afaceri Româno-American şi Polono-American.

    “Cred că fracturarea hidraulică este un element care poate aduce securitate energetică în Europa, dar va fi nevoie de timp îndelungat. Sunt foarte multe alte lucruri care trebui să fie rezolvate”, a comentat Keith Smith, fost ambasador american în Lituania, actualmente expert în fracturare hidraulică.

  • Enel vinde operaţiunile de distribuţie şi vânzare de energie din România

     Consiliul director al grupului a aprobat o iniţiativă a directorului general, Francesco Starace, ca printre vânzările posibile în cadrul programului de consolidare financiară să fie incluse şi activele din România şi producţia de energie din Slovacia, se arată într-un comunicat al Enel.

    Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

    În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

    Aceste companii operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie circa 14TWh de electricitate anual, cu o cotă de piaţă de 34%. Diviziile Enel din România vând aproape 9 TWh de energie anual către aaproximativ 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane casnici (unde are o cotă de piaţă de 20%, iar restul companii (segment pe care controlează 38% din piaţă).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mintea cea de pe urmă a lui Draghi

    Explicaţia şefului BCE a fost că şedinţele prea dese încurajează volatilitatea pieţelor financiare, care înainte de fiecare şedinţă sunt influenţate de pariurile traderilor nerăbdători să anticipeze ce măsură nouă de stimulare a economiei va anunţa banca. BCE ar urma astfel modelul Fed, care are numai opt şedinţe pe an.

    Draghi a declarat că redresarea economică în zona euro a fost moderată în al doilea trimestru şi că aşteptările privind o creştere a inflaţiei pe termen lung, de la nivelul actual de 0,5% spre orizontul de 2%, sunt “ferm ancorate”. La şedinţa de joi, BCE a menţinut neschimbată dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,15%.

    În opinia lui Mario Draghi, principalele riscuri pentru zona euro ţin de conflictele din Ucraina şi Irak, cu posibil impact în preţurile energiei, şi de tentaţia guvernelor din zona euro de a “relaxa eforturile de reformare a economiilor” – cu alte cuvinte, de a relaxa politicile de austeritate.

  • Dumitraşcu: Vânzarea pachetului majoritar la Electrica pe bursă nu a fost impusă “din afară”

     “Nu ne-a impus nimeni din afară să facem o listare majoritară a Electrica. Asta i se datorează primului ministru, pentru ca el îşi dorea să dăm un semnal clar de restructurare a economiei româneşti”, a spus vineri Dumitraşcu cu ocazia începerii tranzacţionării la bursă a acţiunilor Electrica.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă pe bursă, prin ofertă publică iniţială, pachetul majoritar la distribuitorul de energie Electrica.

    Secretarul de stat în Departamentul pentru Energie Karoly Borbely a afirmat că listarea Electrica la bursele din Bucureşti şi Londra este “un moment istoric” şi a arătat că vrea, ca prin această operaţiune, România să fie “upgradată” la nivelul de economie emergentă, astfel încât să fie atrase mai multe investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANRE: Consumatorii au plătit în primul trimestru 406,4 mil. lei taxă de cogenerare, cu 11% mai puţin

     Scăderea valorii taxei vine pe fondul reducerii cu 5,56% a cantităţii de energie generată în unităţi de cogenerare (producţia simultană de electricitate şi căldură).

    Taxa de cogenerare este percepută în baza unei directive europene, cu scopul de a sprijini investiţiile în tehnologiile mult mai eficiente de producere a energiei, şi a fost autorizată de Comisia Europeană în 2010.

    Producţia de energie în cogenerare care a beneficiat de acest mecanism de sprijin a fost în primele trei luni de 2.226 GWh, faţă de 2.357 GWh în primul trimestru al anului anterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sute de grupuri energetice americane şi europene, infectate din 2011 cu virusul Dragonfly

    Identificat sub numele de Dragonfly, acest virus – finanţat probabil de către un stat – ia ca ţintă sistemele informatice ale grupurilor instalate pe teritoriile Statelor Unite, Franţei, Spaniei, Germaniei, Italiei, Turciei şi Poloniei, precizează societatea pe blog.

    “Dacă hackerii (…) ar fi utilizat capacităţile de sabotaj pe care le aveau la îndemână, ei ar fi putut să cauzeze pagube sau perturbări în alimentarea cu energie a acestor ţări”, dă asigurări Symantec.

    Potrivit firmei, acest ultim virus informatic seamănă cu Stuxnet, alt virus informatic care a fost dezvoltat de către Statele Unite cu scopul de a perturba sistemele informatice din Iran.

    “Dragonfly are toate aspectele unei operaţiuni finanţate de către un stat, trădând capacităţi tehnce avansate”, subliniază Symantec, care adaugă că “obiectivul principal (al virusului) pare să fie spionajul cibernetic, potenţialul de sabotaj reprezentând o capacitate secundară”.

    Dragonfly, cunoscut şi sub numele de Energetic Bear (ursul energetic), pare că vine din Europa de Est, având în vedere orarele activităţii celor care-l controlează, apreciază societatea de securitate informatică.

    Gruparea care se află în spatele Dragonfly a utilizat diverse forme de infectare, şi anume e-mailuri nesolicitate în care sunt ataşate fişiere infectate şi instrumente de navigare care pot instala programe de tip malware, potrivit Symantec.

    “Odată instalat în calculatorul victimei, virusul colectează toate informaţiile sistemului şi poate extrage atât date din fişierul de adrese de pe calculator, cât şi orice altă listă de nume”, adaugă aceeaşi sursă.

    Societatea afirmă că a informat victimele acestor atacuri şi diverse autorităţi din statele vizate.

    Grupuri energetice occidentale contactate de AFP luni, ca cele franceze GDF Suez şi EDF sau cel german RWE, au declarat că nu sunt la curent cu aceste atacuri informatice.

    Altele, ca Total sau EON nu au putut să fie contactate imediat.

  • La 100 de zile de guvernare, comunitatea de afaceri apeciază drept nesatisfăcătoare performanţa ministerelor cu impact în economie

     Miniştrii evaluaţi sunt Constantin Niţă (Economie), Răzvan Nicolescu (Energie), Ioana Petrescu (Finanţe Publice), Florin Jianu (IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism), Attila Korodi (Mediu şi Schimbări Climatice), Rovana Plumb (Muncă, Familie, Protecţie Socială şi Persoane Vârstnice) şi Dan Şova (Transporturi).

    Ministrul Finanţelor Publice Ioana Petrescu se bucură de cea mai favorabilă percepţie, peste jumătate din respondenţi (52,9%) considerând că activitatea ministrului a fost bună sau acceptabilă, în timp ce 36,5% au o percepţie negativă asupra activităţii sale. Aspectele pozitive sunt facilităţile pentru profitul reinvestit; renunţarea la unele taxe şi tarife şi comasarea altora pentru a eficientiza activitatea de colectare şi pentru a îmbunătăţi climatul de business; iniţierea demersurilor pentru reducerea CAS; măsurile de îmbunătăţire a sistemului de raportare şi plăţi de impozite în regim on-line.

    Aspectele negative ale activităţii Ioanei Petrescu sunt calitatea proastă a unor texte de lege pregătite de funcţionari din minister/ANAF fără să ţină cont de recomandările mediului de afaceri şi ale profesioniştilor din domeniu; creşterea fiscalităţii prin introducerea de noi impozite (ex. taxa pe construcţii speciale) şi majorarea semnificativă a unor taxe locale şi accize pe diverse produse (ex. majorarea accizei la combustibili); întârzieri în restructurarea şi profesionalizarea ANAF; întârzierea rescrierii Codului Fiscal, care conţine multe prevederi neclare şi insuficiente.
    Ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu se bucură de aprecierea a 42,3% dintre participanţii la sondaj, iar 41,2% au o percepţie negativă. Oamenii au apreciat faptul că ministrul a început să lucreze la Strategia Energetică a României, continuă aplicarea principiilor de guvernanţă corporatistă la companiile de stat din subordine, dar şi faptul că a atras în Departamentul de Energie experţi tineri din mediul privat corporatist.

    Aspectele negative sunt schema de sprijin a diferitelor tipuri de energie regenerabilă, care nu a fost încă soluţionată; nu este formulată o decizie clară cu privire la rentabilitatea şi atractivitatea proiectelor energetice “strategice”; nu există încă progres privind o Foaie de Parcurs referitoare la reforma sectorului gazelor naturale; nu s-a luat încă o decizie cu privire la dimensionarea corectă a activităţii de minerit în bazinul Olteniei (lignit) şi nu s-a înregistrat progres în decizia de privatizare/restructurare a Complexului Energetic Hunedoara;
    Ceilalţi miniştri au primit: Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice – 39,8% activitate bună sau acceptabilă, 38,6% nemulţumiţi; Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu – 29,8% pozitiv/acceptabil şi 50% negativ; Ministrul Economiei Constantin Niţă 28,1% mulţumiţiţi şi 57,3% nemulţumiţi; Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb – 24% mulţumiţi, 64,6% nemulţumiţi.

    Recent demisionatul ministrul al Transporturilor Dan Şova acumulează 79,7% nemulţumiţi şi doar 14% mulţumiţi.

  • Taxa de cogenerare va fi redusă, începând de marţi, cu aproape jumătate

     “Se aprobă contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă la o valoare de 0,0096 lei/kWh, exclusiv TVA”, potrivit ordinului şefului ANRE, Niculae Havrileţ.

    Taxa este percepută în baza unei directive europene, cu scopul de a sprijini investiţiile în tehnologiile mult mai eficiente de producere a energiei, şi a fost autorizată de Comisia Europeană în 2010.

    Valoarea contribuţiei pentru cogenerare a fost anul trecut de 0,0231 lei/kWh, iar în acest an a fost redusă cu 20,4%, la 0,01838 lei/kWh. Această scădere s-a reflectat în facturile consumatorilor printr-o diminuare de 4 lei a valorii bonusului, de la 21 la 17 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Temele lui Putin la Viena: contractul cu OMV, gazele de şist americane şi nişte glume despre Ucraina

    Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.

    “Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.

    Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”

    Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.

    Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.

    Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.

    Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).

    Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.

    South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).