BusinessMagazin

Tag: criza

  • ACEA: Piaţa auto europeană va creşte în acest an cu 2%, dar nu va reveni curând la nivelul pre-criză

     Philippe Varin, şeful Peugeot-Citroen şi preşedintele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), a afirmat într-o conferinţă de presă că livrările de automobile nu vor reveni la nivelurile anterioare crizei în viitorul previzibil, potrivit Bloomberg.

    Cu toate acestea, creşterile înregistrate în decembrie în Europa arată că piaţa a depăşit cel mai dificil moment, a precizat Varin.

    “Sperăm că anul acesta va aduce tranziţia către revenirea pieţei”, a afirmat reprezentantul producătorilor auto din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedintele american Joe Biden salută “progresele” Ucrainei şi îndeamnă la unitate

    În contextul demisiei premierului ucrainean şi abrogării legilor represive, vicepreşedintele american a “salutat progresele realizate” la Kiev, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

    Biden, în cursul unei noi convorbiri telefonice cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a cerut “să fie promulgată fără întârziere abrogarea legilor din 16 ianuarie”.

    El l-a îndemnat pe Ianukovici să “continue negocierile cu opoziţia, pentru a ajunge la un compromis şi la o soluţie paşnică” a crizei din Ucraina.

    Potrivit lui Biden, trebuie cât mai curând să fie adoptată legea amnistiei şi să fie format un nou Guvern, care “va duce la unitate politică şi va orienta Ucraina în drumul spre Europa”.

    Viktor Ianukovici şi opoziţia au convenit, luni seara, asupra adoptării legii amnistiei şi anulării legilor adoptate la 16 ianuarie.

    Anterior, preşedintele ucrainean le-a propus liderilor opoziţiei Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko să conducă Guvernul, însă ei au refuzat.

  • Cine a vorbit, la Davos, despre lumea de după criză: Prea mulţi bărbaţi, prea în vârstă, prea mulţi occidentali

    Tema-umbrelă a reuniunii: un fel de „lumea după criză„. Stabilitatea pieţelor financiare, revenirea economică, impactul progresului tehnologic asupra societăţii. Inegalitatea distribuţiei averii şi-a făcut de asemenea loc printre temele de dezbatere de la Davos, mai ales având în vedere potenţialele tensiuni şi mişcări sociale neplăcute apărute după criza financiară globală, care a zguduit încrederea în politicieni, bancheri şi liderii din mediul de afaceri.

    PESTE 100 DE ŢĂRI ŞI MAI MULT DE 1.000 DE COMPANII ŞI DE ORGANIZAŢII AU FOST REPREZENTATE ÎN ACEST AN LA REUNIUNEA DE LA DAVOS, POTRIVIT FINANCIAL TIMES. Mai mult de jumătate dintre participanţi au provenit din Europa de Vest şi din America de Nord, urmate de Asia cu aproape un sfert. Est-europenii au reprezentat mai puţin de 3% dintre oamenii importanţi de la Davos. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi Elveţia au fost singurele ţări cu peste 100 de participanţi.

    Cea mai mare delegaţie din partea unei bănci a aparţinut Goldman Sachs, care a avut nu mai puţin de opt reprezentanţi la Davos, urmată de Citi şi HSBC, cu câte şapte, JPMorgan, Lazard, Morgan Stanley şi Standard Chartered, cu şase, respectiv Bank of America, Itaú Unibanco, UBS şi Zurich Insurance Group cu delegaţii de câte cinci persoane.

    Cea mai numeroasă delegaţie de oficiali guvernamentali a venit din Statele Unite, cu 21 de participanţi, urmată de Elveţia, cu 20, Rusia şi Africa de Sud câte 12, India, Japonia şi Nigeria câte 9, Emiratele Arabe Unite şi Marea Britanie, 8, Mexicul 7, Brazilia, Indonezia şi Ucraina câte 6. Davos a atras în acest an 48 de preşedinţi şi premieri din 46 de ţări. Totodată, 20 de bănci centrale au fost reprezentate la reuniune. Doar 15% dintre participanţi, sau 1 din 7, au fost femei, proporţie dublată atunci când vine vorba despre cei şapte copreşedinţi ai reuniunii, printre care se regăsesc Marissa Mayer, SUA, CEO al Yahoo, şi Judith Rodin, SUA, preşedintele Fundaţiei Rockefeller.

    IN POFIDA SUMELOR URIAŞE CARE SE ÎNVÂRT ÎN SILICON VALLEY, ÎNTR-O INDUSTRIE CU O MEDIE DE VÂRSTĂ RELATIV REDUSĂ, CATEGORIA DEMOGRAFICĂ A TINERILOR SUB 30 DE ANI A FOST DE ASEMENEA REPREZENTATĂ TIMID, CU DOAR 39 DIN PESTE 2.500 DE INVITAŢI. Cel mai tânăr invitat de la Davos a fost Umar Anwar Jahangir,
    21 de ani, din Pakistan, student la medicină şi fondator al organizaţiei Bahria Medics.
    Ca de fiecare dată în ultimii ani, reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos a încercat să genereze o aură de deschidere, de liber acces la informaţie.

    O armată de reporteri şi de camere video au transmis în întreaga lume de la eveniment. Discuţiile au fost însă guvernate ca de obicei de aşa-numita Regulă Chatham House. 

  • Piaţa imobiliară, în uşoară creştere în 2013

    Dacă în ultimii cinci ani preţurile apartamentelor vechi au înregistrat la nivel naţional scăderi de aproximativ 41% – cu diminuări ale valorilor şi de 25% pe an, în perioada de început a crizei – în ultimul an scăderea a fost de doar 2%.
    Pe primul loc în clasamentul preţurilor la apartamentele vechi se află Capitala, cu o medie de 957 euro/mp, urmată îndeaproape de Cluj-Napoca cu 954 euro/mp, pe locul trei situându-se Timişoara cu 862 euro/mp.
    Comparativ cu perioada de început a crizei, preţurile apartamentelor vechi au scăzut în Bucureşti cu aproximativ 63%, scăderea moderându-se în ultimele 12 luni, fiind de aproximativ jumătate de punct procentual.
    Preţurile apartamentelor noi la nivelul întregii ţări au înregistrat o scădere uşor mai redusă decât a celor vechi, de la începutul crizei diminuarea fiind de aproximativ 35%, iar scăderea în ultimele 12 luni de aproximativ 1%.


    Capitala deţine supremaţia şi în ce priveşte preţurile apartamentelor noi, preţul mediu fiind de aproximativ 1.138 eur/mp (singurul oraş cu preţuri de peste 1.000 eur/mp), în scădere cu aproximativ 44% faţă de perioada de început a crizei şi cu aproximativ 0,3% mai mici decât în urmă cu 12 luni.
    “În viitor tendinţa de scădere a preţurilor se va păstra cel mai probabil şi pe termen mediu, în condiţiile în care economia nu dă semne solide de redresare. Principalii factori ar putea fi cei determinaţi de limitarea finanţării bancare de programul Prima Casă şi de veniturile insuficient de ridicate ale potenţialilor cumpărători”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele companiei de evaluare Darian.
    Şansa relansării economiei şi implicit şi a pieţei imobiliare constă în relansarea finanţării  prin atragerea fondurilor europene în bugetul 2014 – 2020, asanarea pierderilor din economie, transparenţa în utilizarea fondurilor bugetare şi eficientizarea investiţiilor.

  • Criza cerne fără milă firmele din comerţ

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe anul trecut, cu 3.759 (în creştere cu 5,44% faţă de 2012), respectiv 1.826 (plus 39,5%), urmate de Galaţi cu 1.509 (plus 18%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 217 de cazuri – şi Olt – 244 de cazuri în acest an.

    Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, cu 10.436 intrate în insolvenţă, în creştere de la 9.329 în 2012, dar şi cele din construcţii – 3.889 (faţă de 6.152 în 2012), hoteluri şi restaurante – 3.418 (faţă de 3.168 în 2012) – şi industria prelucrătoare – 3.162 (faţă de 2.983 în 2012). De altfel, aceste domenii au fost cele mai afectate de problemele legate de lichidităţi de la declanşarea crizei financiare.

    În aceeaşi perioadă au fost înfiinţate 124.816 firme noi, cu 0,63% mai puţine comparativ cu intervalul similar al anului 2012. Cele mai multe firme au fost înfiinţate în comerţ (36.000) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (22.000). La sfârşitul lunii decembrie erau active circa un milion de firme.

  • Banca Centrală Europeană, pe urmele Rezervei Federale

    Toamna trecută, băncile au început să facă lobby pentru o nouă rundă de refinanţare pe termen lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), după cea iniţiată în februarie 2012, prin care 800 de bănci din zona euro au primit credite ieftine de aproape 530 mld. euro.

    Spre a linişti pieţele, Coeure a adăugat că BCE va oferi în continuare băncilor lichiditate pe termen scurt cel puţin până în 2015. Avertismentul lui privind oprirea conductei de bani ieftini pentru bănci a fost însă suficient pentru a provoca o depreciere a euro de la 1,364 la 1,3599 euro, ilustrând spaima pieţelor de un viitor în care băncile va trebui din nou să se descurce singure.

    Rezerva Federală a SUA, prima care a iniţiat operaţiuni de relaxare monetară după izbucnirea crizei financiare din 2008, a trecut deja din decembrie la reducerea cu aproape 11,7% a programului de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună. Fed a anunţat că în funcţie de îmbunătăţirea datelor privind şomajul şi evoluţia economiei reale în SUA, achiziţiile de obligaţiuni vor fi reduse în continuare, treptat, pe parcursul anului.

  • Mai e posibilă refacerea tandemului franco-german la cârma UE?

    Liderul de la Paris a anunţat un plan de măsuri destinat să revigoreze economia ţării, grevată în mod cronic de stagnare (trim. III 2013 s-a încheiat cu o scădere de 0,1%, iar pentru tot anul 2013 era aşteptată o creştere simbolică de 0,2%) şi de o rată a şomajului de aproape 11%.

    Hollande a iniţiat un “pact de responsabilitate” împreună cu patronatele, prin care guvernul se angajează să scadă cheltuielile companiilor cu forţa de muncă dacă acestea vor înfiinţa locuri de muncă. Taxele pe forţa de muncă plătite de angajatori ar urma să fie reduse treptat cu 30 mld. euro până în 2017, birocraţia pentru firme va fi simplificată, iar cheltuielile publice în ansamblu, inclusiv cele ale autorităţilor locale, vor fi reduse cu 50 mld. euro în perioada 2015- 2017, în timp ce pentru anul în curs sunt prevăzute tăieri de 15 mld. euro.

    Va fi creat un consiliu de supraveghere a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului bugetar la 3,6% din PIB în acest an şi sub 3% la anul. Ajutoarele sociale pentru familii, care sunt în prezent finanţate din taxele plătite de companii, nu vor fi însă reduse, urmând să fie finanţate din economiile bugetare proiectate, a explicat preşedintele, dorind să preîntâmpine astfel criticile că din om de stânga a devenit brusc politician de dreapta fiindcă altfel vede că nu poate urni economia.

    În acelaşi timp, Hollande a încercat şi să relanseze tandemul franco-german la cârma UE, după ce partenerul preferat de discuţii strategice al Angelei Merkel a părut să devină în ultimul an premierul britanic David Cameron, mult mai apropiat de vederile de centru-dreapta ale cancelarului german. Propunerea lui Hollande este ca Franţa şi Germania să creeze o companie energetică comună, după modelul Airbus, care să sprijine politicile celor două ţări de reducere a dependenţei de energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile.

    Imediat, planul lui Hollande a fost salutat de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care l-a numit “curajos” şi a conchis că anunţă o “nouă direcţie” în politica franceză, dar şi că “astfel de paşi pot ajuta Europa în ansamblu să iasă mai puternică din criză”.

  • GM anunţă dividende pentru prima dată de la criză

     GM a fost restructurată în anul 2009 cu finanţare de la guvernul SUA, în timpul unui faliment de scurtă durată. Compania este pe profit de patru ani consecutivi, beneficiind alături de ceilalţi producători auto din Statele Unite de pe urma revenirii economiei.

    De asemenea, GM s-a impus în ultimii ani drept unul dintre cei mai mari producători auto străini din China, cea mai mare piaţă din lume după numărul de autovehicule vândute, aflat în continuă creştere.

    “Situaţia financiară solidă, lichiditatea semnificativă, profiturile consistente şi fluxul solid de numerar asigură fundaţia unui dividend continuu”, a declarat directorul financiar al GM, Dan Ammann, într-un comunicat preluat de Bloomberg.

    Ammann preia miercuri funcţia de preşedinte al GM, fiind înlocuit în fotoliul de CFO de Chuck Stevens.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Spania recuperează producţia transferată deceniul trecut în China, datorită scăderii salariilor

     Producătorul spaniol de îmbrăcăminte Priviet Sportive SL a început să recâştige clienţii pierduţi în perioada 2007-2009 în favoarea furnizorilor din China, în principal datorită scăderii salariilor, potrivit Bloomberg.

    “În perioada de boom din sectorul construcţiilor, femeile din mediul rural nu erau interesate să câştige 700 sau 800 de euro pe lună. Acum, oamenii sunt şomeri, au ajuns cu spatele la zid. Au nevoie de salarii care li se păreau ridicole în trecut”, a declarat pentru Bloomberg directorul general al companiei, Alcazar Barranco.

    Priviet Sportive estimează pentru anul 2013 venituri de 15 milioane euro, mai mult decât dublu faţă de nivelul de la sfârşitul deceniului trecut. Printre clienţii companiei se numără şi El Corte Ingles, cel mai mare retailer din Spania, care alături de alte lanţuri de magazine preferă să mute producţia din China înapoi în ţară, pentru a scăpa de perioada îndelungată de aşteptare pentru livrări, mai ales având în vedere trendul de creştere a salariilor de pe piaţa chineză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-i de făcut cu datornicii Europei

    Studiul, care ia în discuţie 11 ţări europene care au intrat în criză sistemică odată cu SUA, arată că numai două ţări – SUA şi Germania – au ajuns din nou la nivelul venitului real dinainte de criză, pentru că au avut suficient acces la finanţare (internă şi externă), iar în cazul SUA s-a procedat la restructurări ale datoriilor.

    “În cea mai mare parte a Europei, atunci când un datornic îşi pierde casa, nu-şi pierde şi datoria”, a rezumat Reinhart, potrivit The New York Times, sugerând că pentru o ieşire reală din criză, Europa ar trebui să procedeze la noi restructurări ale datoriilor, atât ale celor private, cât şi ale celor publice.

    Rogoff şi Reinhart au ţinut anul trecut prima pagină a publicaţiilor financiare, după ce s-a descoperit că volumul “Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat de ei în 2010, conţinea o greşeală în calculul care i-a dus pe cei doi la concluzia că în economiile dezvoltate, creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice.