BusinessMagazin

Tag: psd

  • Să le iasă limba de-un cot!

    După ce câţiva liberali (Ludovic Orban, Adriana Săftoiu) şi-au luat şeful în serios şi s-au grăbit să-şi depună demisiile, Victor Ponta a clarificat că PSD n-are de gând să-şi dea demisia şi că poate face mai multe din Parlament pentru blocarea iniţiativelor PDL. Ponta a înţeles ceea ce n-au înţeles iniţial juriştii USL, anume că o demisie în masă a opoziţiei din Parlament nu provoacă alegeri anticipate, ci alegeri parţiale în circumscripţiile rămase fără aleşi.

    Urmarea a fost că liberalii s-au repliat şi ei şi au propus, prin inocentul Mircea Diaconu, o tactică de luptă care spune totul despre felul cum îşi percep aleşii responsabilitatea faţă de ţară: rămânem în Parlament “nu ca prezenţă fizică, ci ca şi scaune (sic!)”, blocând cvorumurile prin chiul constant, până când pedeliştilor “o să le iasă limba de-un cot şi o să fie dezastru”.

  • Comasate sau anticipate?

    Au fost comentatori care au încercat să detecteze fricţiuni între PSD şi PNL, pornind de la atitudinea mai conciliantă a lui Victor Ponta, cel ce a şi propus PDL un pact naţional pentru sănătate cu ocazia crizei din jurul demisiei lui Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii, raportată la comportamentul lui Crin Antonescu, adept al combaterii puterii prin proteste de stradă. În realitate, ceea ce au făcut cele două partide a fost să-şi împartă metodele, şi nici pe acestea până la capăt, ţinând cont că ambii lideri ai USL au participat şi la consultările cu premierul Boc, şi la mitingul din Bucureşti de joi.

    Ceea ce au reuşit să obţină Victor Ponta şi Crin Antonescu la consultări a fost doar convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pentru două zile – 23 şi 24 ianuarie, aşa încât o zi întreagă să fie alocată discuţiilor despre situaţia politică, tensionată de manifestaţiile antiprezidenţiale care ameninţă să se extindă. PDL intenţionase să convoace plenul Parlamentului pentru o singură zi, 24 ianuarie, exclusiv pentru o şedinţă festivă de Ziua Unirii Principatelor.

  • Martin Schulz, noul preşedinte al PE: “Pentru prima oară, eşecul UE se conturează ca posibilitate”

    “Pentru prima oară de la înfiinţarea ei, eşecul Uniunii Europene se conturează ca o posibilitate”, a avertizat Martin Schulz în discursul său din plenul Parlamentului din Strasbourg, imediat după vot. El a chemat la solidaritate şi coordonare a politicilor între statele membre, afirmând că “interesele fiecăruia dintre noi nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noştri, pe baza unei înţelegeri că Uniunea Europeană nu este un joc de sumă-zero, în care unul trebuie să piardă pentru a face posibil câştigul celuilalt”.

    “Ori pierdem toţi, ori câştigăm cu toţii. Baza fundamentală pentru acest lucru este metoda comunitară. Nu e vorba de vreun concept tehnocrat, ci de principiul din inima a tot ce reprezintă Uniunea Europeană”, a spus Schulz, criticând faptul că de-a lungul ultimilor doi ani, reuniunile şefilor de state şi guverne au însemnat că “reprezentanţii cetăţenilor europeni au fost reduşi la rolul de a aproba acorduri încheiate în spatele scenei de guverne la Bruxelles”.

    “Parlamentul European nu va sta deoparte să privească cum se întâmplă aceste lucruri”, a adăugat Schulz, precizând că “acordul interguvernamental privind noua uniune fiscală va fi primul test”. “Cine va încălca valorile înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale trebuie să ştie că se va confrunta cu noi ca adversari. Aceasta este datoria noastră ca Membri ai Parlamentului European”, a afirmat noul şef al PE.

    Ultima formă a pactului fiscal pentru zona euro, la care negociatorii ţărilor membre au ajuns săptămâna trecută, a stabilit că statele vor avea dreptul să se abată de la obiectivul bugetului echilibrat pe termen mediu numai în situaţia unui “recul economic sever”, definit în raport cu termenii Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Martin Schulz va conduce Parlamentul European pentru următorii doi ani şi jumătate, până la începutul următoarei legislaturi din iulie 2014. El îl îl înlocuieşte la şefia PE pe polonezul Jerzy Buzek (Partidul Popular European). Contracandidaţii lui Schulz au fost europarlamentarul britanic Diana Wallis (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) şi Nirj Deva (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), care au primit 141, respectiv 142 de voturi.

    CINE ESTE MARTIN SCHULZ

    Martin Schulz s-a născut la 20 decembrie 1955 în Hehlrath, un orăşel german din apropierea graniţei cu Olanda şi Belgia. După liceu, s-a hotărât să îşi câştige existenţa prin pasiunea pe care o avea pentru cărţi şi a făcut un stagiu într-o librărie. În 1982, şi-a deschis propria librărie în Würselen, pe care a gestionat-o timp de 12 ani.

    Şi-a început cariera politică la 19 ani, aderând la Partidul Social Democrat German. La 31 de ani a devenit cel mai tânăr primar al landului Renania de Nord-Westfalia – în oraşul Würselen. A deţinut acest post timp de 11 ani. Este deputat european din 1994, unde a lucrat în diferite comisii, printre care subcomisia pentru drepturile omului şi comisiile pentru libertăţi civile şi afaceri interne. A condus delegaţia germană a grupului PSE din 2000, fiind în acelaşi timp vicepreşedinte al eurodeputaţilor socialişti.

    În 2004 a fost ales lider al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, poziţie deţinută până pe 17 ianuarie 2012. Din 2009 este şi reprezentant pentru afaceri europene al Partidului Social Democrat din Germania.

    Soţia sa este arhitect peisagist. Au doi copii. Printre pasiunile sale se numără cititul, istoria şi fotbalul. Este fan al echipei FC Köln.

    Schulz este un susţinător al aderării României la spaţiul Schengen, iar în 2009 şi-a exprimat susţinerea pentru Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. A cerut demisia lui Adrian Severin după scandalul de corupţie de anul trecut.

  • Ion Iliescu, internat la Spitalul Elias

    “Domnul Ion Iliescu este internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias în vederea continuării investigaţiilor de control în sfera digestivă începute la sfârşitul anului trecut”, potrivit unui comunicat transmis, duminică, de Spitalul Elias.

    Fostul preşedinte ar putea fi operat de polipi la colon.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”

    “Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.

    Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.

    DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.

    Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.

    Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.

    În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”

    Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.

  • Scenariul lunii: cum v-ar suna un nou guvern PDL-PSD, ca în 2008?

    Explicaţia ar fi că, din cauza incapacităţii principalelor partide de a aduna singure majoritatea parlamentară calificată, marile proiecte de reformă ale preşedintelui Băsescu – reorganizarea teritorială şi reforma Constituţiei – nu se pot realiza decât cu susţinerea PSD, partidul care (cu numele actual sau cu cele precedente) a câştigat la votul popular toate alegerile de după 1990, cu excepţia celor din 1996.

    Prin urmare, PSD ar urma să fie atras de PDL cu câteva concesii, de la numirea unui premier semitehnocrat (ca Mihai Tănăsescu, de pildă) până la oferirea câtorva portofolii ministeriale. Cât despre PDL, în imposibilitatea de a câştiga alegerile de unul singur, ar fi susţinut în Parlament de Mişcarea Populară, adică de sacul de partide dispuse să intre în coaliţie cu el – PP, UDMR şi UNPR, plus eventualii dezertori din PSD şi PNL – “soluţii imorale” bune pentru a guverna, dar insuficiente pentru a-i oferi PDL majoritatea necesară spre a trece prin Parlament modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă.

    Dar poate cel mai interesant element al scenariului-şopârlă e previziunea că USL se va destrăma până la alegeri, iar PSD, rămas singur, va produce fix acelaşi scor electoral ca şi PDL: 28-30%.

  • Senatori PSD: Numirea lui Blaga la Senat, făcută prin încălcarea deciziei CC din 2005

    Senatorul PSD Iulian Bădescu consideră că procedura din Senat a reprezentat un test pentru disponibilitatea PDL de a respecta principiile constituţionale. “Nu cred că cineva se aştepta ca PDL să respecte astăzi decizia Curţii Constituţionale din 2005, privind înlocuirea din funcţie a preşedintelui Camerei Superioare. Astăzi, a fost un test pentru disponibilitatea PDL de a respecta principiile constituţionale. Am văzut că nu are această disponibilitate. Opoziţia a încercat, în mod corect, să recupereze o funcţie pierdută de multă vreme, ca urmare a agendei personale a fostului preşedinte al Senatului. Această procedură a fost blocată pentru că PDL consideră menţinerea la putere şi întărirea la putere mai importante decât orice procedură constituţională. Vom continua lupta la Curtea Constituţională, dar, indiferent de decizia acesteia din urmă, rămâne comportamentul incalificabil al PDL şi al partenerilor săi”, a declarat Iulian Bădescu, citat într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Si non e vero, e ben trovato

    Cealaltă interpretare a insolitei iniţiative (insolită pentru că e puţin probabil ca opoziţia să strângă în Parlament toate cele 234 de voturi de care e nevoie) are în vedere nevoia USL de a face ceva, orice, ca să-şi păstreze încrederea alegătorilor, atâta vreme cât coaliţia nu creşte, ci scade în sondaje, iar recentul scandal cu excluderea lui Mircea Geoană din PSD doar i-a dăunat, enervând electoratul şi dând satisfacţie puterii.

    USL ar încerca, deci, de data aceasta să exploateze nemulţumirea populară faţă de regimul PDL-Băsescu, forţând un referendum de suspendare ca să arate că, iată, opoziţia face toate eforturile pentru schimbarea actualului regim, dar se împiedică de manevrele parlamentarilor asociaţi puterii, astfel încât ar fi nevoie cumva, nu se ştie cum, de o mobilizare directă a poporului.

    Socoteala ar fi menită să ofere un deznodământ de tip “win-win” pentru opoziţie, acuzată deseori că nu face mare lucru ca să contracareze şansele PDL de a renaşte electoral la anul. Adică dacă într-o formă sau alta reuşeşte suspendarea, opoziţia şi-ar atinge scopul; dacă nu reuşeşte, se cheamă că măcar au încercat. Iar dacă situaţia economică se tensionează şi mai mult, va avea poate şi motivul să nu mai încerce deloc.

  • CARICATURA ZILEI

    Iliescu menţionează că o “figură de stil” folosită de Vasile Dâncu este aceea a tablourilor care să fie date jos de pe pereţi. “Deci, pentru Dâncu, reformarea PSD înseamnă ‘afară cu Iliescu’”, spune Iliescu. El menţionează însă că “nereformatul” Iliescu, în fruntea partidului pe care l-a fondat la începutul anului 1990, a câştigat toate confruntările electorale, cu o singură excepţie – cele din 1996.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©