BusinessMagazin

Tag: industrie

  • BERD vrea să investească anul viitor în România până la 600 milioane euro

     Instituţia de credit a investit anul trecut în România 612 milioane euro, majorând finanţările de la începutul activităţii băncii pe plan local la 6,4 miliarde euro, a declarat James Hyslop, country manager BERD pentru România, într-un interviu acordat Bloomberg.

    “Am avut un an foarte solid în România şi mai avem încă de închis câteva proiecte semnificative. Aş previziona desigur că, având în vedere că am investit 600 milioane euro anul trecut, vom lucra cu aproximativ aceeaşi sumă în acest an, şi ar trebui să aducem 400 – 500 – 600 milioane euro anul viitor”, a afimat Hyslop.

    România este a patra destinaţie a investiţiilor BERD, după Rusia, Polonia şi Ucraina, potrivit datelor băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul fără „cookies“. Schimbarea majoră făcută de Microsoft, Google şi Facebook

    Microsoft, Google Şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul informaţiei pe internet, care înlocuiesc „cookies“ şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colectarea informaţiilor despre utilizatori. „Cookies“ sunt micile secvenţe de cod instalate în browserele web care permit companiilor de publicitate să urmărească activitatea şi interesele uti-lizatorilor de internet, cu scopul de a transmite mesaje promoţionale la ţintă. Informaţia adunată cu ajutorul cookies este vândută la pachet către marketeri şi reprezintă un nou tip de materie primă, fiind tranzacţionată liber pe o piaţă nereglementată.

    Google, Facebook şi celelalte companii americane care domină internetul, ale căror servicii online sunt utilizate de un sfert din populaţia planetei, au fost criticate în repetate rânduri, în ul-timii ani, pentru probleme legate de încălcarea dreptului la viaţa (virtuală) privată, de la chestiuni care vizează direct modul cum sunt gestionate datele utilizatorilor şi până la scandalurile legate de interceptările Agenţiei pentru Securitate Naţională din SUA (NSA).

    Cu argumentul „dacă nu ai nimic de ascuns nu ai de ce să te temi“, protecţia datelor cu caracter personal pe internet şi în alte medii electronice, precum telefonia mobilă, a devenit o iluzie: gu-vernele pot accesa orice informaţie, indiferent de numărul de parole în spatele cărora se as-cunde, iar companiile care controlează fluviul de date le vând la pachet către agenţiile de publici-tate, interesate de cât mai multe detalii despre interesele şi obiceiurile utilizatorului.

    Apărarea datelor personale de colosalele baze de date acumulate de miile de companii care se ocupă cu traficul de informaţie cade în sarcina utilizatorului. Majoritatea browserelor web oferă utilizatorului opţiunea de a le bloca atunci când este necesar, spre exemplu când efectuează o tranzacţie bancară online. Bifarea opţiunii „Do Not Track“ în browser creşte de asemenea nivelul de protecţie, dar nu este respectată de toate platformele. Totodată, cookies pot fi şterse periodic, pentru a întrerupe acumularea continuă de informaţie.

    Cookies au început deja să fie înlocuite cu metode noi, dezvoltate de companii pentru a elimina intermediarii şi pentru a creşte eficienţa colectării de informaţie. În plus, noile sisteme de monitorizare a activităţii utilizatorilor pe internet vor fi mai greu de evitat în condiţii de confort şi utilizare accesibilă a computerului sau smartphone-ului.

    Microsoft, Google şi Facebook lucrează la noi sisteme pentru monitorizarea şi controlul infor-maţiei pe internet, care înlocuiesc cookies şi livrează mai multă eficienţă şi eficacitate în colec-tarea informaţiilor despre utilizatori. Cei trei giganţi din Silicon Valley au anunţat recent proiecte prin care vor ocoli miile de companii specializate în plasarea de cookies pe site-uri, în prezent in-termediari între platformele online, agenţiile de publicitate şi publicul-ţintă.

    Mutarea anunţă un transfer masiv de putere în industria globală a publicităţii digitale, estimată la 120 miliarde de dolari pe an.

     

  • După ce i s-au luat companiile atractive din portofoliu, Oficiul Privatizării taie din încasări şi intră pe deficit

     Noul buget, rectificat, de venituri şi cheltuieli al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), aferent activităţii de privatizare pe acest an, a fost aprobat, miercuri, de Guvern şi indică venituri totale estimate de 1,84 miliarde lei şi cheltuieli totale de 1,87 miliarde lei.

    Pentru acest an, OPSPI prognoza venituri totale de 3,1 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei din privatizare, iar restul din dividende. Bugetul rectificat indică acum venituri totale de 1,84 miliarde lei, din care doar 448,8 milioane lei din privatizare.

    În luna iulie, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va fi reorganizat prin divizare parţială şi transmiterea către Departamentul pentru Energie a unei “fracţii” din patrimoniul Oficiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele estimează creşterea activităţii în industrie şi stagnare în comerţ şi servicii până în decembrie

     Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, industria prelucrătoare este singurul domeniu unde se anticipează dezvoltarea activităţii, cu o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +6%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere, respectiv fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +29%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (sold conjunctural +27%) şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (sold conjunctural +26%). Preţurile produselor industriale vor fi stabile (sold conjunctural +3%), iar numărul de salariaţi se va reduce (sold conjunctural -6%).

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Piaţa autohtonă, un hub pentru outsourcingul global

    Aflat în România pentru prima dată la o întâlnire a Asociaţiei Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri, Murugesh aflase de câteva dintre invenţiile românilor,  insulina şi  motorul cu reacţie -de sculpturile lui Brâncuşi şi muzica lui Enescu, dar mai ales de potenţialul de dezvoltare a industriei de outsourcing în care activează WNS. Prezentă pe piaţa autohtonă din 2008,  compania oferă servicii de externalizare pentru partea financiară şi de contabilitate. Printre clienţii WNS se numără una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, dar şi  una din corporaţiile de electronice de top, pentru care gestiunea întregii operaţiuni de trezorerie se face în România. Pentru clienţii WNS din toată lumea lucrează circa 400 de angajaţi români, cu abilităţi dezvoltate de  finanţe, analize şi alte segmente precum zonele de tehnologie înaltă.

    Salariul mediu al unui angajat de pe o poziţie de entry-level din industria serviciilor de externalizare ajunge la 8.000 de dolari pe an (666 de dolari pe lună) în România, potrivit lui Murugesh. În India nivelul este de 4.000 de dolari pe an (333 de dolari/lună), iar în Germania, salariul  pentru un post similar este de patru-cinci ori mai mare decât cel de pe piaţa autohtonă. 

    „La nivel global, industria externalizării serviciilor pentru afaceri(business process outsourcing) – BPO – devine o afacere de la un capăt la altul (end to end), spre deosebire de vechiul model, în care diferiţi furnizori ofereau servicii clienţilor din diferite ţări. Companiile sunt orientate acum spre un singur partener strategic, care le asigură serviciile de outsourcing în jurul globului.”, observă Murugesh. În acest context, România va avea pe termen lung o poziţie importantă în dezvoltarea afacerilor de acest tip, potrivit CEO-ului WNS.

    „Trebuie să ne asigurăm că avem o acoperire cât mai mare pe glob din punctul de vedere al livrărilor, dar şi al intervalului de timp,  al culturii locale şi al abilităţii de  livrare a serviciilor de calitate clienţilor, de aceea trebuie să ne asigurăm că suntem în locurile potrivite”, spune Murugesh.

    România reprezintă locul potrivit datorită abilităţilor angajaţilor din domeniul finanţelor şi contabilităţii: „Nu putem face o comparaţie între ţările din Europa Centrală şi de Est, parametrii nu sunt strict economici. Dacă în România avem oameni cu abilităţi dezvoltate în domeniul finanţelor, în  Polonia găsim mai mulţi oameni cu cunoştinţe de limba germană”.

    Murugesh crede că pentru dezvoltarea sectorului de outsourcing, ar trebui create modele educaţionale potrivite pentru pregătirea viitorilor angajaţi:”Nu vrem doar oameni angajabili, ci cât mai mulţi pregătiţi de business, oameni care au urmat o curriculă şcolară potrivită în acest sens”.

    În România, WNS are afaceri estimate la şapte milioane de dolari, în timp ce cifra de afaceri la nivel global este estimată  la  480 milioane dolari şi un profit net de circa 60 milioane dolari, prin 42 de centre de livrare. Numărul de angajaţi ai companiei la nivel global este de 26.000.  

    Piaţa locală a serviciilor de externalizare se ridică la o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar 20.000 de angajaţi sunt în prezent angajaţi în companiile de profil, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL) împreună cu KPMG.

    „România se află pe locul nouă la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie“, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL România, care a fost anterior şeful centrului de servicii de tip BPO al HP în România.
    Potrivit acestuia, rata medie a creşterii anuale a pieţei de servicii de externalizare din ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere medie de 30%.
     

  • Ce trebuie să ştii ca să ai un salariu de start de peste 1.450 euro

    Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.

    “Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.

    Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.

    Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.

     

  • PIAŢA suplimentelor alimentare: teleshoppingul şi vânzarea online şi din portbagaj, între principalele probleme

     Informaţiile au fost făcute publice în cadrul evenimentului “Particularităţile comunicării comerciale privind suplimentele alimentare”, organizat miercuri, la Bucureşti, de Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), în colaborare cu Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    În acest context, Cătălin Vicol, preşedintele PRISA, a spus că piaţa de suplimente alimentare (inclusiv vitamine, minerale etc.) din România este estimată la 250 de milioane de euro (circa 12,5 euro pe cap de locuitor).

    Comparativ, în SUA, piaţa de suplimente alimentare este de aproximativ 80 de miliarde de dolari, a mai spus Cătălin Vicol. Acesta a precizat că, în Europa, consumul de suplimente alimentare pe cap de locuitor se ridică la 100 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grand Theft Auto 5 pentru PC apare în primul trimestru din 2014

    Mai multe surse din industria jocurilor au confirmat pentru publicaţia online faptul că GTA V va apărea anul viitor. Iniţial Rockstar, compania producătoare a jocului, anunţa, în iulie anul curent, că pregăteşte doar versiuni pentru Xbox 360 şi PS3, fără a pomeni ceva de o variantă pentru PC.

    Ulterior, un oficial al Nvidia vorbea de o versiune PC a jocului, declaraţie negată ultrior de companie. 600.000 de oameni au semnat o petiţie online pentru a determina Rockstar să îşi schimbe decizia.

    Grand Theft Auto 5 a înregistrat vânzări de 800 de milioane de dolari la nivel mondial în prima zi de la lansare, depăşind recordurile anterioare din industria jocurilor.

    Realizarea jocului a durat cinci ani, iar costurile de producţie s-au ridicat la 200-250 de milioane de dolari, conform estimărilor analiştilor. Încasările GTA 5 le-au depăşit pe cele înregistrate anul trecut de jocul Call of Duty: Black Ops II, care a adus venituri de 500 de milioane de dolari în prima zi de la lansare.

  • Mesajul fiicei lui Ioan Niculae pentru cei care o judecă: Dacă aţi fi fost în locul meu, v-aţi fi prăbuşit la primul pas

    “Ştii cum mă cheamă, dar nu-mi cunoşti povestea. Ai auzit ce am făcut, dar nu ştii prin ce am trecut. Dacă aţi fi fost în locul meu, v-aţi fi prăbuşit la primul pas”, este mesajul postat de Adina Niculae pe o reţea de socializare. Fiica cea mică a lui Ioan Niculae a absolvit facultatea de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi lucrează pentru tatăl ei încă din studenţie: „Am ales să fac o facultate românească tocmai ca să fiu aproape de tata şi să intru în compania noastră”. Adina Niculae ar fi putut studia la una dintre universităţile de top ale lumii, la fel ca ceilalţi copii ai celor mai bogaţi români, însă după terminarea liceului a ales să înveţe în capitală.

    “Mă ocup de mai multe proiecte din grupul Interagro, de la agricultură, energie şi în special partea de trading. Îmi place foarte mult. Nu mă văd făcând altceva. Asta îmi doream să fac de când eram copil”, spune Adina Niculae. Sora ei, cu 12 ani mai mare, nu activează în InterAgro, ci în domeniul asigurărilor.

    “Peste 20 de ani aş putea prelua afacerea familiei/ Acum nu. Nu e un domeniu de fete, dar de când eram mică eram pasionată de motoare şi de domenii care nu au neapărată legătură cu feminitatea. Aici e locul meu, aşa mă simt eu bine, între bărbaţi. Vin mai rar la Zimnicea pentru că locuiesc la Bucureşti. Avem şi o casă la Sinaia unde ne petrecem şi sfârşiturile de săptămână şi prefer mai degrabă muntele decât căldura de aici”, a mai spus Adina Niculae, la inaugurarea fabricii de ulei de la Zimnicea, ca urmare a unei investiţii de 35 de milioane de euro a grupului InterAgro..

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  • Autorităţile, mediul academic şi sectorul privat vor lucra împreună pentru dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri

    În vederea sprijinirii dezvoltării pe termen lung a sectorului serviciilor pentru afaceri, ABSL România propune un parteneriat strategic între autorităţi, mediul academic şi sectorul privat, care să se concentreze pe următoarele direcţii: o strategie de dezvoltare a sectorului în vederea creşterii rolului industriei serviciilor pentru afaceri în susţinerea economiei locale; o colaborarea cu mediul academic în vederea pregătirii de personal înalt calificat şi creşterii oportunităţilor de angajare la absolvire; crearea unui cadru legislativ stimulativ şi a unor stimulente de natură fiscală pentru sectorul serviciilor pentru afaceri; creşterea atractivităţii pieţei locale pentru investiţii prin valorificarea avantajului competitiv pe care România îl are pe piaţa globală a serviciilor pentru afaceri.


    “România se află pe locul nouă  la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie. În pofida crizei economice, rata medie a creşterii anuale în ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere de 30%. Prin intermediul primei sale conferinţe dedicată industriei serviciilor pentru afaceri, ABSL România a deschis dialogul cu autorităţile în vederea stabilirii unui parteneriat strategic în domeniul legislativ, fiscal şi academic, având ca obiectiv sprijinirea dezvoltării accelerate a acestui sector, care poate deveni un factor de creştere pentru întreaga economie”, a declarat Alexander Weigl, preşedinte ABSL România.

    Potrivit unui studiu realizat de ABSL împreună cu KPMG, la nivelul anului 2012 piaţa serviciilor pentru afaceri totaliza 500 milioane de euro şi aproximativ 20 000 de angajaţi. Companiile membre ABSL acoperă aproximativ jumătate din această piaţă, totalizând o cifră de afaceri cumulată de 200 milioane de euro şi 8 000 de angajaţi. “Industria serviciilor pentru afaceri va continua să se dezvolte rapid pe plan local, deoarece tot mai multe companii caută să-şi reducă costurile operaţionale şi să-şi îmbunătăţească capitalul de lucru. Marile companii multinaţionale şi-au deschis în ultimii ani cel puţin un centru de afaceri în România, unele dintre acestea numărând peste 2000 de angajaţi. Este vorba de angajaţi cu înaltă calificare şi care vorbesc mai multe limbi străine, dintre care aproximativ 80% deţin cel puţin un masterat sau o certificare internaţională”, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL.

    Printre avantajele competitive ale României, identificate în cadrul conferinţei, se numără mediul de afaceri competitiv, costurile operaţionale mici  şi competenţele lingvistice ale românilor, care îi ajută să se adapteze foarte uşor unor medii de lucru multiculturale. Statul român se poate implica în dezvoltarea acestui sector şi în crearea de locuri de muncă prin acordarea unor stimulente specifice, subvenţii şi prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, au arătat reprezentanţii industriei serviciilor pentru afaceri.

    Potenţialul României ca destinaţie pentru serviciile pentru afaceri a fost subliniat şi de Pawel Panczyi, managing director, ABSL Polonia: “Eficienţa costurilor de personal din România, localizarea geografică a ţării, dimensiunile pieţei locale şi competenţele angajaţilor români din acest domeniu fac din România o locaţie căutată de către companiile din industria externalizării proceselor de afaceri, externalizării serviciilor informatice şi centrelor de servicii partajate. Aşadar răspunsul la întrebarea <vor exista investiţii în România?> este, fără îndoială, <da>”. Pe de altă parte, Pawel Panczyi atrage atenţia asupra faptului că universităţile româneşti ar trebui să ofere cursanţilor, pe lângă partea teoretică, şi o experienţă practică reunind competenţe şi aptitudini necesare în diverse  domenii de activitate, inclusiv în industria serviciilor pentru afaceri. 

    Sectorul serviciilor pentru afaceri este unul extrem de dinamic nu doar pe plan regional, ci şi la nivel global, reprezentând o piaţă de peste  300 miliarde de dolari. Keshav Murugesh, preşedinte Nasscom BPM Council & CEO WNS Global Services a subliniat că industria serviciilor pentru afaceri a înregistrat creştere la nivel global, în condiţiile în care alte industrii au de înfruntat adevărate provocări financiare cauzate de mediul economic incert: “Sectorul externalizării proceselor de afaceri la nivel global înregistreaza o creştere de 5-6%, în timp ce industria de offshore are o creştere de două cifre. Pe viitor, această creştere va continua.”

    Înfiinţată în 2012, ABSL România îşi propune să îmbunătăţească dialogul şi colaborarea în cadrul industriei serviciilor de afaceri, prin facilitarea schimbului de experienţă şi bune practici între actorii de pe piaţa locală. Mai mult, asociaţia sprijină soluţiile care favorizează dezvoltarea mediului antreprenorial, analizează oportunităţile de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi recomandă modificări pentru sistemul de învăţământ din România în vederea adaptării la cerinţele pieţei muncii. De asemenea, colaborează atât cu autorităţile centrale şi locale, cât şi cu comunitatea de afaceri pentru a sprijini investiţiile de ambele părţi şi implicarea la nivelul comunităţilor locale. Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri reuneşte companii multinaţionale de renume din industria externalizării proceselor de afaceri (Business Process Outsourcing – BPO), centrelor de servicii partajate (Shared Service Centers – SSC), externalizării serviciilor informatice (Information Technology Outsourcing – ITO) şi cercetării şi dezvoltării (Research and Development – R&D). Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt: Genpact, HP, Microsoft, Office Depot, Wipro, WNS. ABSL reuneşte companii care oferă o gamă largă de  servicii financiare, logistice, administrative, de IT şi suport clienţi, precum: Luxoft, Stefanini, Accenture, Process Solutions, Societe Generale, UCMS Group. Printre partenerii strategici ai ABSL România se regăsesc KPMG, Grayling,  Fine Law, Jones Lang LaSalle, iFuture, Mikomax, Skanska, APT.