BusinessMagazin

Tag: imobiliare

  • Aceasta e doar o macheta

    In luna februarie a anului 2006 se deschidea primul targ imobiliar de anvergura in Bucuresti, unde potentialii clienti s-au putut plimba cateva zile, in premiera, printre machetele noilor ansambluri rezidentiale scoase pe piata la acea data. Dupa aproape doi ani, doritorii unei locuinte in Capitala au putut sa compare ofertele dezvoltatorilor la nu mai putin de trei targuri imobiliare, organizate consecutiv pe parcursul lunii trecute.

    Incheierea celor trei targuri nu va in-semna insa ca doritorii de case noi nu mai au unde sa vada machete si sa discute cu agentiile; mai multi oameni de afaceri romani, englezi si americani au inchiriat in Bucuresti o hala de 2.000 de metri patrati unde vor sa organizeze un centru expozitional de profil, ce urmeaza sa fie deschis pe intreaga perioada a anului. „Ideea mi-a venit in aceasta vara, cand am vrut sa imi cumpar o locuinta. Cum targurile sunt organizate toamna si primavara, a trebuit sa astept, ca sa compar usor ofertele“, spune Nicu Stanciu, administratorul firmei Strategic Business, care a investit 600.000 de euro in amenajarea spatiului.

    Centrul va avea 72 de standuri, unde vor fi prezentate atat oferte rezidentiale, cat si oferte pentru spatii de birouri, logistice, comerciale si terenuri. „Jumatate din suprafata va fi destinata rezidentialului, iar restul va fi impartit intre celelalte tipuri de spatii“, spune Stanciu. Data de deschidere a centrului este fixata pentru 22 noiembrie, pana in acest moment fiind inchiriata aproximativ 40% din suprafata expozitionala. Omul de afaceri spera ca investitia sa fie recuperata in 18 luni, veniturile urmand sa fie obtinute de la dezvoltatorii si agentiile imobiliare care vor inchiria standuri.

    Felicia Iordache, directorul Plus Media, coorganizator al targului de profil Condominium, considera ca noul centru nu va reprezenta o concurenta, fiindca nu va fi un targ imobiliar propriu-zis, ci o galerie imobiliara. „Acest concept exista si in strainatate, unde sunt expuse in acelasi loc si oferte rezidentiale, si oferte pentru alte tipuri de spatii, comerciale sau logistice. Ofertele noi vor fi prezentate mai intai la targuri, care reprezinta o concentrare exclusiv a ansamblurilor rezidentiale“, spune Iordache. Administratorul Strategic Business spune insa ca o cerinta pentru cei care vor inchiria standuri este sa isi separe ofertele in functie de tipul lor, asa incat centrul sa aiba separat zone cu oferte rezidentiale si cu alte tipuri de oferte imobiliare. „Vom avea si un spatiu destinat evenimentelor, unde dorim ca dezvoltatorii sa isi lanseze noile proiecte rezidentiale“, spune Nicu Stanciu.

    Centrul se va adauga celor trei evenimente de profil organizate de doua ori pe an in Bucuresti, Targul National Imobiliar (TNI), Targul Imobiliar National (TIMON) si Condominium, precum si celor care au inceput din acest an sa fie organizate si in tara – Clujul, Timisoara si Sibiul fiind printre primele orase din provincie unde s-au organizat targuri imobiliare. „Inmultirea targurilor de profil reprezinta un semn de maturizare a pietei“, considera Uri Lancry, marketing & sales manager al dezvoltatorului imobiliar Adama, care a anuntat investitii de 1,5 miliarde de euro pe piata romaneasca. El adauga ca un alt semn de maturizare a pietei este reprezentat de faptul ca potentialii clienti doresc si o vizionare a santierului sau o discutie ulterioara la un eventual showroom al proiectului rezidential. „Acum doi ani era de ajuns sa vii la un targ si sa pui o macheta frumoasa; decizia finala a unei persoane putea fi usor influentata cu un pliant frumos colorat. Acum conteaza dezvoltatorul, se pun mult mai multe intrebari si oamenii vor sa vina pe santier“, spune Uri Lancry, care crede ca targurile imobiliare pot sa consolideze imaginea unui dezvoltator, dar ca aportul lor in vanzarile de locuinte nu este decisiv.

    Aceeasi opinie o impartaseste si Razvan Stroescu, managerul departamentului rezidential din cadrul Coldwell Banker, care spune ca un ansamblu rezidential poate fi vandut si fara a fi promovat in cadrul unui targ de profil. „Este greu de analizat aportul la vanzari rezultat din participarea la un targ, deoarece nu exista metode de cercetare care sa ofere rezultate certe. Un ansamblu rezidential nou dezvoltat se poate vinde si fara a iesi la un targ, dar depinde in cat timp se va vinde“, spune Stroescu. Felicia Iordache sustine insa ca din discutiile cu expozantii participanti la Condominium a rezultat ca cele mai mari vanzari sunt primavara si toamna, imediat dupa organizarea evenimentelor de profil.

    Participarea la un targ imobiliar este insa departe de a fi calea principala prin care dezvoltatorii incearca sa atraga clientii. „Cel mai important canal de promovare pentru noi este baza de date deja existenta“, spune managerul Adama. Mai exact, noile ansambluri rezidentiale sunt prezentate mai intai celor ce au cumparat deja o proprietate intr-un proiect inceput deja, existand cazuri cand prietenii sau familiile celor ce au contractat intr-un ansamblu aflat in constructie aleg sa cumpere o locuinta intr-un ansamblu ce urmeaza a fi dezvoltat de aceeasi companie. Aceeasi metoda este folosita si de catre agentiile imobiliare, care isi construiesc baze de date cu potentiali cumparatori, contactati de fiecare data cand dezvoltatorii parteneri promoveaza un nou proiect.

    Canale importante de promovare raman cele clasice – inserturile publicitare in mass-media, in special pe segmentul presei tiparite, inchirierea de spatii publicitare stradale, prezenta pe site-urile cu oferte rezidentiale. Reprezentantul Colliers International, Adriana Sohodoleanu, afirma ca un canal de promovare specific este showroom-ul unui ansamblu rezidential, unde potentialii clienti pot sa vada macheta viitorului apartament sau sa examineze finisajele. „Este foarte important sa existe si un site de prezentare a proiectului. Multi vad o reclama intr-un ziar si cand ajung seara acasa vor cauta pe internet site-ul ansamblului“, spune Stroescu, adaugand insa ca nu se poate spune insa cu certitudine care dintre aceste canale are mai mult succes comercial. Proiectul rezidential Asmita Gardens din Bucuresti, de pilda, lansat de indienii de la Asmita Group, a avut parte de o promovare mai speciala, cu un showroom de apartamente la scara reala, primul de acest fel de pe piata, cu o garsoniera, un apartament cu doua camere si unul cu trei camere, gata finisate si mobilate, spre a le fi aratate vizitatorilor. Proiectul Asmita a fost lansat in mai 2006, iar showroom-ul in aprilie 2007. Luna trecuta, reprezentantii Colliers spuneau ca de la lansare pana in prezent s-a vandut 40% din proiect, din care jumatate in cele cinci luni de la deschiderea showroom-ului.

  • Oamenii domnului Leviev

    AFI, cu activitati in industria diamantelor, in domeniul imobiliar, comert, telecom si media, este controlata de Lev Leviev, om de afaceri israelian originar din Uzbekistan, a carui avere a fost estimata de Forbes la 4,1 miliarde de dolari (2,8 mld. euro). Pentru Romania, AFI a anuntat ca are planuri de investitii de circa un miliard de euro. Cotroceni Park (unde antreprenorul este Danya Cebus, tot o firma din grupul AFI) va cuprinde un centru comercial, un hotel si cladiri de birouri. Africa Israel a mai cumparat anul acesta in Bucuresti patru hoteluri, pentru 18 milioane de euro, si terenul si activele fabricii Laromet, cu peste 77 de milioane de euro, urmand sa dezvolte aici cel mai mare proiect al sau din Romania, cu investitii estimate la jumatate de miliard de euro – un complex comercial si pana la 4.000 de apartamente.

  • Veniti la Tirana

    Conform agentiei imobiliare internationale Obelisk, in Albania sunt cele mai mici preturi din Europa la proprietati, nu exista TVA si nici taxa de transferul de proprietate sau pe castigurile realizate.
    Cu acces la doua mari, Mediterana si Ionica, Albania are sanse de a-si dezvolta industria turistica, pentru acest an fiind estimata o crestere de 5,6% in acest sector. Salariile inregistreaza si ele o majorare anuala de aproximativ 10%.
    In plus, candidatura Albaniei pentru aderarea la NATO in 2008 si la Uniunea Europeana in 2014 au fost acceptate. In prezent, nu sunt restrictii pentru straini in ceea ce priveste achizitionarea de proprietati rezidentiale. Preturile de vanzare a proprietatilor se situeaza intre 550 si 800 de euro pentru un metru patrat construit.  

  • GEA Prasa face 500 de locuinte pe malul Lacului Tei

    Dezvoltatorul GEA Prasa va investi 96 de milioane de euro in proiectul rezidential Laguna Residence, amplasat pe locul fostei baze sportive Keoke, pe un teren de peste 53.000 de metri patrati, pe malul Lacului Tei.
    Laguna Residence va avea 504 apartamente, construite in doua faze.

    Prima faza consta in 252 de apartamente, dispuse in noua cladiri ce vor avea inaltimi de la trei la sapte etaje, si va necesita investitii de 45 de milioane de euro. Daca lucrarile vor evolua conform planurilor, primele apartamente se vor finaliza in octombrie 2009, spun reprezentantii GEA Prasa. A doua faza ar urma sa fie terminata la sfarsitul anului 2010 sau in 2011.

    GEA Prasa este un dezvoltator format printr-un parteneriat intre grupurile spaniole GEA 21 si Grupo Prasa. Compania mai are si alte proiecte pe piata romaneasca. "Nu am exagera deloc daca spunem ca in urmatorii trei ani vom cumula investitii de 300 de milioane de euro", a declarat Dorinel Cazacu, country manager al GEA Prasa.

    GEA Prasa mai are un proiect pe locul fostei fabrici de ulei Muntenia din Bucuresti, care presupune investitii de peste 130 de milioane de euro pentru constructia a 2.000 de apartamente. Compania mai este implicata intr-un proiect imobiliar la Constanta.

  • White & Case isi cauta spatiu de birouri la Bucuresti

    "Am vrea sa inchiriem circa 800 de metri patrati, dar cu posibilitate de extindere pana la 2.000 mp", a spus Michal Smrek, partener in cadrul biroului din Praga al White & Case. El a adus in discutie lipsa de spatii disponibile, dar si chiriile semnificativ mai mari decat in capitala Cehiei.

    Biroul din Romania va fi condus de Todd Schollenbarger, care a lucrat anterior la Linklaters, a doua firma de avocatura din lume. |n prezent, potrivit lui Smrek, White & Case are deja zece avocati care urmeaza sa lucreze la Bucuresti. Planurile sunt ca pana la deschiderea oficiala a biroului sa fie 15 avocati, a explicat Adelina Marin, asociat al White & Case. Ea lucreaza momentan la Praga, dar urmeaza sa se alature echipei din Bucuresti.

    Americanii intentioneaza sa se dezvolte agresiv. "Vrem sa fim numarul unu pe piata", a mai spus Smrek. Dar, pentru inceput, White & Case nu si-a propus sa se lupte pentru clienti cu celelalte case de avocatura din Romania. "Multi clienti internationali ai firmei sunt deja prezenti in Romania si ar putea sa lucreze in continuare cu noi. |n plus, multe companii din Cehia cu care lucram prin biroul de la Praga sunt interesate sa investeasca pe piata romaneasca", a adaugat Michael Smrek.

    De altfel, White & Case a fost deja implicat in tranzactii pe piata romaneasca, precum investitiile fondului ceh de investitii PPF Investments sau achizitia cladirii de birouri America House de catre grupul francez Ixis. White & Case a reprezentat autoritatile in procesul castigat de statul roman in fata americanilor de la Noble Ventures, pe tema privatizarii Combinatului Siderurgic Resita.

    |n piata avocaturii de afaceri se vorbeste de mai bine de un an de intrarea White & Case in Romania. La un moment dat, se zvonea ca White & Case va prelua casa locala Tuca Zbarcea si Asociatii, cu care de altfel colaboreaza in alt proces intentat impotriva statului roman.

    White & Case are, la nivel international, 2.100 de avocati in 35 de birouri din 23 de tari, si are venituri de peste 800 de milioane de euro anual.

    |n Romania sunt prezente mai multe firme straine de avocatura, la Bucuresti avand birouri primele doua ca marime din lume – Clifford Chance si Linklaters -, dar si alte firme de talie mai mica ca Salans, Cameron McKenna sau jucatori regionali precum Schonherr sau Wolf Theiss.

    De asemenea, in piata sunt mai multe firme locale puternice precum Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Tuca Zbarcea si Asociatii, Popovici Nitu si Asociatii, Musat si Asociatii sau Bostina si Asociatii.

  • Cald, de fapt fierbinte

    De cinci ani, piata imobiliara creste spectaculos. Dublarea sau chiar triplarea preturilor de la an la an i-a mirat pe multi, dar putini s-au aratat realmente ingrijorati. Explicatii precum „cererea este mult mai mare decat oferta“, „exista un interes foarte mare din partea investitorilor straini“, „suntem in urma altor piete din regiune“, oferite de toti comentatorii pietei imobiliare, i-au calmat pe tematori, livrand in acelasi timp noi motive de majorare a preturilor.

    A trebuit sa apara un fenomen care are prea putina legatura cu piata de aici – criza creditelor din Statele Unite – pentru ca romanii sa devina interesati de concepte ca supraincalzire sau grad prea mare de indatorare. In esenta, problemele din SUA nu sunt atat ale sectorului de real estate, cat ale finantatorilor, care au acceptat sa crediteze persoane care nu puteau demonstra ca pot returna imprumuturile. Problemele din Statele Unite au iradiat si in alte parti ale globului, influentand piete imobiliare din tari ca Marea Britanie sau chiar Estonia. Efectele au ajuns si in Romania, dar in niciun caz nu putem vorbi de o criza. Aici, banca centrala a tinut sub control – poate chiar prea strict, spun unii bancheri – gradul de indatorare a populatiei. Numai ca la gradul de imprevizibilitate a economiei, a veniturilor, a cursului de schimb, a dobanzilor, cresterea accelerata a preturilor la imobiliare n-a avut cum sa trezeasca paralele cu piata americana si intrebarea fireasca: este sustenabila cresterea preturilor din ultimul timp ori avem de-a face cu o supraincalzire, cu un „balon“ sortit sa se sparga intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat?

    Pentru cumparatorii de apartamente din Romania, criza din SUA a avut deja un rezultat palpabil: cresterea dobanzilor. „Bancile au devenit mai prudente in toata lumea“, remarca Peter Collins, director al diviziei Northern Europe din cadrul companiei imobiliare DTZ, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Iar precautia sporita a bancilor ar putea afecta si afacerile dezvoltatorilor imobiliari, care ar putea gasi mai greu surse de finantare a proiectelor. Pana acum, dezvoltatorii nu s-au plans, dat fiind ca nici bancile din Romania nu vad inca posibilitatea unei crize a pietei imobiliare. Romania s-ar putea confrunta pe termen mediu cu o supraincalzire a pietei imobiliare, insa pe ansamblu nu exista semne clare privind aparitia unui „balon“ al preturilor, in ciuda cresterii rapide din ultimii ani, remarcau analistii grupului bancar Unicredit intr-un raport recent asupra pietei imobiliare regionale.

    Nici vicepresedintele regional al Bancii Mondiale, Shigeo Katsu, desi a avertizat asupra vulnerabilitatii ridicate a Romaniei la efectele negative ale crizei globale a creditelor, nu crede ca Romania simte deja impactul crizei americane. Katsu a apreciat, intr-un interviu acordat Reuters, ca limitarea volumului de credite la nivel mondial, cauzata de problemele aparute pe piata creditelor ipotecare din SUA, nu a afectat inca regiunea balcanica, unde avansul economic s-a plasat la un nivel ridicat in ultimii ani. El a atras totusi atentia asupra faptului ca economiile sud-est-europene sunt dependente intr-o mare masura de finantarea externa si ar putea intampina dificultati.

    De cealalta parte, unii dezvoltatori apreciaza ca se poate vorbi de o supraincalzire. „Este clara o incalzire a pietei, pentru ca preturile sunt nejustificate atat la apartamente, cat si la terenuri“, apreciaza Teodor Pop, director al dezvoltatorului RED Management Capital. Compania are in lucru acum mai multe proiecte in mai multe orase din Romania – Constanta, Arad, Braila sau Baia Mare, dar si in Bucuresti. „O crestere cu peste 50% la apartamentele vechi de la inceputul anului este prea mult chiar si pentru piata romaneasca“, remarca de curand si Razvan Stroescu, directorul departamentului rezidential al companiei imobiliare Coldwell Banker.

    Cresterile de preturi nu au aparut insa numai in sectorul rezidential, ci si in domenii care au avut o evolutie mai previzibila, precum piata spatiilor de birouri sau a centrelor comerciale. In ultimele tranzactii, randamentele anuale (yield-urile), pe baza carora se calculeaza pretul de vanzare a unei cladiri, au scazut mult, ajungand la niveluri similare unor piete mult mai dezvoltate. Cu cat yield-ul este mai mic, cu atat pretul efectiv de vanzare este mai mare, cu alte cuvinte si cladirile de birouri din Romania sunt mai scumpe. America House, unul dintre cele mai cunoscute centre de afaceri din Bucuresti, a fost cumparat la un yield mai mic de 5,6%, comparabil cu randamente obtinute pe unele piete din Germania. Si in sectoarele nerezidentiale ale pietei imobiliare, cresterea preturilor a fost provocata de aceiasi factori care au dus la majorarea preturilor locuintelor, respectiv cererea mai mare decat oferta si interesul sporit al investitorilor, in special al fondurilor de investitii straine.

    Cert este ca, spre deosebire de anii anteriori, acum sunt din ce in ce mai multe voci care vorbesc de apropierea unui recul al pietei imobiliare. Mai mult, opinia generala pare a fi ca piata nu se va putea maturiza fara sa treaca mai intai printr-o perioada de scadere. „Vom vedea un ciclu de cadere in 3-5 ani, cand oferta va depasi cererea“, este de parere Tim Wilkinson, managing director al DTZ Echinox. „Cred ca piata atunci se va maturiza“, spune el referindu-se la segmentele nerezidentiale ale pietei. Dupa parerea lui, „piata este acum extrem de fierbinte si este nevoie de o scadere care sa o calmeze“. In ce-l priveste, Teodor Pop considera ca ar fi bine ca scaderea sa apara cat mai curand, deoarece „cu cat apare reculul mai devreme, cu atat stabilizarea se produce mai repede“. Iar intarzierea nu va face decat ca eventuala cadere sa fie „mai de sus“.

    Ce se va intampla pe piata imobiliara din Romania este greu de estimat, in contextul in care bancile sunt mai prudente, dar inca nu au oprit accesul la finantare nici pentru cumparatorii de locuinte, nici pentru dezvoltatori. Analistii cred ca, pe termen scurt, preturile vor continua sa creasca, dar estimarile privind momentul scaderii – sau daca acesta va aparea – sunt confuze. Dezvoltatorii spun ca terenurile sunt prea scumpe, dar inca se cumpara, iar reprezentantii agentiilor sunt inca optimisti: Ionut Bordei, partener al companiei imobiliare Eurisko, apreciaza ca preturile locuintelor vor continua sa creasca, doar ca nu in acelasi ritm ca pana acum.

    O imagine a modului in care criza financiara influenteaza o piata dezvoltata ca aceea a Marii Britanii o ofera Peter Collins de la DTZ: el spune ca investitorii se indreapta spre proprietatile sigure, ceea ce are ca efect o majorare a decalajului de randament intre cladirile din zonele principale si cele secundare. Asa se face, intre altele, ca in piata rezidentiala preturile au scazut in unele orase din Marea Britanie, dar Londra nu a fost afectata. Seamana Romania cu Marea Britanie? Deocamdata, preturile in Bucuresti continua sa urce.

  • Cotroceni Park, buget de peste 200 mil. euro

    Bugetul total al centrului comercial Cotroceni Park depaseste 200 de milioane de euro, dar este mai mic de un sfert de miliard, a declarat Reuven Havar, director general al companiei care dezvolta mall-ul din Drumul Taberei.
    Valoarea contractului de constructie semnat cu antreprenorul proiectului, firma Danya Cebus din Israel, este de 158 de milioane de euro, a precizat Havar. Aceasta valoare nu include costurile terenului, cheltuielile de proiectare, de marketing, de finantare etc, si nici valoarea lucrarilor de constructie deja efectuate (demolarea constructiilor existente, excavari, fundatii, a adaugat directorul Controceni Park SA. Ca urmare, "probabil ca bugetul total depaseste 200 de milioane de euro", a declarat Reuven Havar.
    Compania este controlata de grupul Africa Israel, prin divizia AFI Europe, care a preluat recent partea fondului de investitii american New Century Holdings (NCH). AFI Europe va plati 78 de milioane de euro pentru jumatate din actiunile Cotroceni Park, detinute de NCH, decizie ce arata, in opinia lui Havar, "increderea pe care o avem in acest proiect". Cotroceni Park a pornit ca un parteneriat intre grupul Africa Israel si NCH, fond de investitii ce detinea fabrica UMEB, pe terenul careia se va construi mall-ul.
    Complexul comercial va avea o suprafata inchiriabila de peste 75.000 de metri patrati, din care a fost deja inchiriata circa 80%. Mall-ul va cuprinde un hypermarket Real, un cinematograf cu 20 de sali operat de Cinema City (care aduce pe piata romaneasca primul IMAX – cinematograf 3D), precum si spatii operate de Domo, Intersport, Humanic etc.
    Cotroceni Park va fi deschis inainte de Craciunul lui 2009, a mai anuntat azi Reuven Havar.
    Proiectul mai cuprinde si patru cladiri de birouri si un hotel, dar proiectarea acestora nu a fost inca finalizata. Cele cinci cladiri ar putea avea un buget total de circa 100 de milioane de euro, a mai spus directorul Cotroceni Park.

  • “London Eye” de Bucuresti

    Compania Plaza Centers a anuntat ca va construi, in cadrul proiectului Dambovita Center, o "Roata a Bucurestiului", similara cunoscutei London Eye din capitala Marii Britanii.
    Dambovita Center este un proiect dezvoltat in parteneriat public-privat de compania Dambovita Center SRL, la care Plaza Centers detine 75% din actiuni, pe amplasamentul actualei Case Radio, in zona Eroilor din Bucuresti.
    Potrivit arhitectilor de la Chapman Taylor, proiectantii complexului, Roata Bucurestiului va avea un diametru de 60 de metri si va fi amplasata la o inaltime de 20 de metri fata de sol.
    Dambovita Center va mai cuprinde si doua turnuri de birouri, cel mai inalt urmand sa aibe aproape 150 de metri, valoarea care il va plasa drept cea mai inalta cladire din Bucuresti.
    In plus, proiectul prevede constructia unui hotel cu 320 de camere, a unui aparthotel cu 115 apartamente, a unui complex comercial cu peste 100.000 mp, spatii de divertisment si relaxare (un complex cinematografic cu 16 sali; un centru de divertisment; un complex spa&fitness; un casino; restaurante si cafenele). Spatiile de birouri din cadrul proiectului vor insuma 115.000 mp, cuprinzand atat cele doua turnuri, cat si alte cladiri din proiect , iar complexul va mai include si 300 de unitati rezidentiale.

  • Au trecut de un miliard

    Fondul austriac de investitii Immoeast a incheiat saptamana trecuta achizitia a doua cladiri de birouri din Bucuresti – Riverside Tower, in valoare de circa 25 de milioane de euro, si Baneasa Airport Tower, unde Immoeast si-a majorat participatia de la 75% la 100%, intr-o tranzactie de circa 20 de milioane de euro, conform unor surse citate de Ziarul Financiar. Cu cele mai noi achizitii, valoarea preluarilor de participatii ale Immoeast in proiecte imobiliare anul acesta a depasit un miliard de euro, incepand de la Victoria Park, S-Park sau un teren din Baneasa pe care va dezvolta un ansamblu rezidential de 100 de milioane de euro si pana la Gold Plaza din Baia Mare, Euromall-urile din Galati si Pitesti sau Polus Center din Constanta, cea mai mare tranzactie de pana acum, in valoare de 185 de milioane de euro.

  • Un Guiness Book local

    Desi atributul de „cel mai mare“ sau numarul 1 pe o piata este folosit de companiile din toate domeniile, in dezvoltarile imobilare este cel mai usor de masurat. In Romania, dezvoltarile imobiliare de dimensiuni mari se concentreaza in Bucuresti.
    Cel/cea mai mare
    Nume
    Suprafata
    Dezvoltator
    proiect existent
    proiect in derulare (deadline)
    Mall
    Plaza Romania
    104.000 mp
    Anchor Group
    Colloseum Shopping Mall
    220.000 mp
    (2010)
    Modus
    Birouri
    Charles de Gaulle Plaza
    40.000 mp
    Avrig 35
    Anchor Mall Vitan
    48.000 mp
    (2008)
    Anchor Group
    Inaltime
    Casa Presei Libere
    108 metri
    RAAPPS
    Floreasca City Center
    131 metri
    (2009)
    Raiffeisen Evolution Project Development GmbH
    Hotel
    JW Marriott
    438 camere
    Societatea Companiilor Hoteliere Grand
    Confort Vitan
    1.500 camere (toamna 2007)
    Pro Confort
    Proiect integrat
    Baneasa
    221 ha
    Baneasa Investment