BusinessMagazin

Tag: energie

  • Cum a cheltuit Patriciu primul miliard de dolari

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în această dimineaţă. Dinu Patriciu avea 64 de ani şi suferea de o boală hepatică progresivă şi a fost supus, în 2012, unui transplant de ficat. Omul de afaceri a murit la Londra, unde se mutase la începutul acestui an.

    Citiţi în continuare cum a cheltuit Patriciu primul miliard de dolari, poveste publicată de Business Magazin în 2009.

    Dinu Patriciu, singurul roman ramas in clasamentul Forbes al celor mai bogati oameni din lume, spune ca a investit deja primul miliard de dolari in afaceri personale. Dar mai are planuri si pentru Rompetrol, de unde a decis sa nu plece cat va mai fi actionar.

    Mai multe lucruri par schimbate la Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol si declarat de realizatorii topului american Forbes cel mai bogat om din Romania. In primul rand, este mult mai deschis la discutii – tendinta care a inceput sa se observe inca de cand omul de afaceri a vandut 75% din Rompetrol kazahilor de la KazMunaiGaz. In al doilea rand, vorbeste mai mult despre macroeconomie decat despre business, lucru de asemenea schimbat in ultimii ani. In al treilea rand, businessul despre care vorbeste omul de afaceri nu se mai cheama doar Rompetrol, ci se mai refera la inca alte patru afaceri in care a investit, dar in care nu s-a implicat executiv – comportament tipic unui fond de investitii.
     
    Ce nu s-a schimbat la Dinu Patriciu este faptul ca a ramas la fel de secretos ca intotdeauna. Declara ca pentru cele patru afaceri personale a cheltuit pana acum un miliard de dolari (aproximativ 700 milioane de euro), adica cea mai mare parte din cele 1,6 miliarde de dolari (respectiv 1,1 miliarde de euro) pe care le-a luat de la KazMunaiGaz atunci cand a vandut 75% din Rompetrol. 
     
    Se abtine insa de la a da detalii despre toate cele patru afaceri. Vorbeste deschis doar despre Adevarul Holding – trustul de presa ajuns acum la 1.000 de angajati si afaceri estimate de 120 de milioane de dolari (100 de milioane de euro) pentru acest an – si despre investitiile imobiliare. In acestea din urma, Dinu Patriciu a investit cel mai mult in achizitia Fabian (intr-o tranzactie evaluata la 50 de milioane de euro, datoriile nete ale firmei ridicandu-se la 76,1 milioane de euro), companie implicata in 11 proiecte imobiliare si evaluata anul trecut la 138,3 milioane de euro. Cealalta investitie imobiliara importanta a lui Dinu Patriciu este proiectul Smart City, in care este partener cu Immorent, parte a grupului austriac Erste. Smart City va fi dezvoltat pe o suprafata de 150.000 de metri patrati in nordul capitalei si necesita o investitie de 300 de milioane de euro. 
     
    Despre celelalte doua afaceri, dezvoltate in domenii total diferite (energie si tehnologie), Dinu Patriciu nu da decat mici detalii, dar admite ca acestea au inghitit cea mai mare parte din miliardul de dolari investit pana acum. Afacerea din IT, careia Dinu Patriciu nu vrea sa ii spuna numele, este un producator de echipamente telecom din Germania, care “produce deja in momentul de fata, are sute de oameni angajati si sute de milioane de euro cifra de afaceri”. Dinu Patriciu spune ca a mai avut si in trecut tentative de a investi in IT, dar de aceasta data l-a convins faptul ca productia nu este doar in domeniul software, ci in principal in zona de hardware si echipamente telecom.
     
    In afacerea IT, Dinu Patriciu a investit alaturi de un partener (“Am un partener, dar eu sunt investitorul financiar si majoritar”), aceeasi strategie fiind folosita si in cazul afacerii din energie, care se concentreaza insa in zona de cercetare: “In aceasta afacere ne concentram pe energii alternative – este un proiect de cercetare international care vrea sa identifice resursele tehnologice care pot pune in valoare resurse marine”.
     
    Investitia in cercetare a fost si cea mai mare facuta de Dinu Patriciu: “Ca resurse financiare, in ordinea investitiilor, au fost energia, IT, real estate si media. Per total, am investit in toate aceste afaceri peste un miliard de dolari, iar peste jumatate dintre acestia au mers in energie si IT”.  
     
    Omul de afaceri crede ca “din oricare dintre cele patru afaceri poate iesi un nou Rompetrol”, dar spune ca nu poate estima momentan valoarea vreuneia din afacerile in care a investit: “Eu astazi nu stiu sa fac valorizarea unei afaceri. Nu mi-e rusine sa spun, dar chiar nu stiu ce multipli se folosesc astazi pentru evaluarea unei afaceri si nu stie nimeni, e o poveste”. Dinu Patriciu explica insa ca a intrat in aceste afaceri tocmai pentru ca a sesizat o oportunitate, dar si potentialul respectivelor afaceri: “Nu stiu de fapt cat fac toate afacerile in care am investit; in toate am investit intr-un context, la momentul respectiv, si le voi valoriza intr-un alt context, despre care de asemenea nu stiu cum va fi; valoarea este cea pe care considera cumparatorul ca o poate scoate din acel business sau cea data de sinergiile pe care cumparatorul crede ca le face prin integrarea acelei afaceri”.
     
    Dinu Patriciu a cumparat insa si una dintre companiile scoase la vanzare de Rompetrol – Eurojet, compania de transport aerian, pentru care a platit un milion de dolari. Dinu Patriciu spune ca acesta este un activ foarte mic, imposibil de comparat cu restul grupului. Pe de alta parte, in afara de Eurojet, Rompetrol “nu prea mai are ce externaliza, afacerile sunt integrate”, dupa cum spune Dinu Patriciu. Declaratia omului de afaceri este putin surprinzatoare, in contextul in care directorul de active noncore al grupului, Titov Buzescu, declara in luna decembrie pentru BUSINESS Magazin ca Rompetrol va vinde toate activele noncore. Decizia de pastrare a acestor active este atat un semn al unor viitoare contracte interesante pentru grup, dar si al faptului ca este greu de gasit cumparatori in aceasta perioada.

    Eric Kish: “Misiunea mea este sa restructurez aceasta divizie care poate ajunge la afaceri de 1 miliard de dolari”

     

  • Un minus mai mic pentru Rompetrol

    Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari. “Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive – materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale”, arată un comunicat al companiei transmis miercurea trecută Bursei de Valori Bucureşti.

    Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea producţiei, alături de investiţiile derulate de companie au făcut ca pierderile aferente sectorului de rafinare să scadă în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.

    Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai multe produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.

    Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari. Pe acest segment, compania a înregistrat un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut. Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone.

    În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie a carburanţilor, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.
     

  • Ai un aparat de aer condiţionat de tip on/off? Vezi modul în care te poţi păcăli la consumul de energie

    Consumatorii sunt induşi în eroare prin etichetele energetice afişate pe aparatele de aer condiţionat de tip on/off care au un consum de energie cu 30 – 40% mai mare decât cel afişat. Mai mulţi producători şi importatori de sisteme de aer condiţionat au observat că în piaţă exista un număr mult mai mare de sisteme on/off, comparativ cu cel estimat la finalul lui 2013, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii distribuitorului de sisteme de aer condiţionat Aston Com. Conform legislaţiei intrate în vigoare la 1 ianuarie 2013, importarea şi comercializarea acestor sisteme este interzisă, cu excepţia celor aflate deja pe stoc.

    Conform estimărilor de piaţă, numărul aparatelor de aer condiţionat de tip split importate în 2013, pe segmentul rezidenţial, a fost de aproximativ 100,000 bucăţi. Dintre acestea aproximativ 70% au fost sisteme de tip on/off, aparate aflate în stocuri în momentul intrării în vigoare a directivelor. Conform acestor estimări, la finalul lui 2013 se mai aflau în stocuri circa 10,000 de unităţi de tip on/off.

    În urma unei analize a stocurilor de aparate tip on/off făcute la începutul lunii iulie a.c., s-a constant existenţa unui număr mai mare de aparate de acest tip, comparativ cu estimările de piaţă făcute la finalul lui 2013.

    Aparatele care nu îndeplinesc normele directivelor fac parte din categoria economy şi au fost identificate la mai multe branduri.  Deşi marii importatori de aparate on/off lichidaseră aproape în întregime stocurile în 2013, s-a observat că anumite companii afişează noi stocuri în 2014. De exemplu, unul dintre importatorii la care au fost identificate nereguli, a afişat la 1 iulie 2014 un stoc de 30,000 de aparate de tip on/off.

    În urma unor verificări, s-a constatat că, deşi data de producţie de pe cutii era noiembrie sau decembrie 2012, piesele din interior erau fabricate în 2013 sau 2014, fiind importate şi comercializate ilegal. Nereguli majore au fost înregistrate şi la etichetele energetice, care nu respectă clasa energetică reală a aparatelor, consumul fiind cu 30 – 40% mai mare decât cel afişat prin etichetă. Astfel, deşi pe produse este menţionată clasa A de eficienţă energetică, nu este menţionat faptul că această clasificare era valabilă în 2012, înainte de intrarea în vigoare a directivelor. De fapt, acest tip de aparate se încadrează în categoria D de eficienţă energetică, consumând cu aproximativ 30 – 40% mai multă energie.

     

     

  • Guvernul va subvenţiona în 2015 mai multă energie verde, dar spune că preţul nu va creşte

     “ANRE a informat Guvernul, la data de 30 iunie 2014, cu privire la cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2015, la nivelul de 11,9%. (…) Impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică se menţine constant la nivelul celui considerat pentru anul 2014, respectiv de 35 lei/MWh, având în vedere că pentru atingerea obiectivului naţional nu sunt necesare eforturi suplimentare din partea consumatorilor”, potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre a Guvernului.

    Proiectul de act normativ a fost elaborat de Ministerul Economiei şi Departamentul pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiecte verzi de 2,4 mld. euro erau prevăzute în 2014, dar s-au consumat numai 20% din bani în 5 luni

     La începutul acestui an, Auto­rita­tea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a lansat mai multe estimări pri­vind capacităţile care urmează să fie montate în proiecte de energie verde în 2014, ultima indicând investiţii noi de 2,4 mld. euro în circa 1.650 MW de eoliene, so­la­re sau mici hidrocentrale. După cinci luni însă, numai 20% din investiţiile prog­no­zate s-au îndeplinit după ce Guver­nul a tăiat schema de sprijin pentru regenerabile.

    Ţinând cont că de obicei lucrările de construcţii se realizează mai ales primăvara şi vara, sezonul rece fiind dificil, este greu de crezut că bilanţul anului 2014 se va apropia de socotelile de la început.

    În ianuarie anul acestea, ANRE spunea că, pe baza autorizaţiilor de înfiinţare care urmează să expire în 2014, se vor monta 750 MW în proiecte solare, 1.200 MW în ferme eoliene 70 MW în centrale hidroelec­trice, 5,5 MW în centrale pe biogaz şi 45 MW în centrale pe biomasă. La acestea se adău­gau centralele electrice cu puteri mai mici de 1 MW, care însă nu intrau sub supra­ve­ghe­rea autorităţii. În total, ANRE estima pro­iec­te de peste 2.000 MW a căror valoare se ridică la peste 3 mld. euro. Ulterior, ANRE a lansat o altă estimare pri­vind capa­ci­tatea noilor proiecte de ener­gie verde pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • România discută la Bruxelles conectarea la conducta de gaze Trans Adriatic Pipeline

     “Conectarea României, Bulgariei şi, probabil, şi a Ungariei la TAP ar fi o iniţiativă care ar putea fi benefică pentru consumatorii din România, întrucât preţurile ar fi mai competitive. Este o idee care poate deveni un proiect realizabil. Este un concept discutat, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a declarat Nicolescu pentru MEDIAFAX.

    TAP porneşte de la graniţa Greciei cu Turcia, unde urmează să fie conectată cu TransAnatolian Pipeline, şi va furniza gaze din câmpul Shah Deniz II din Azerbaijan, tranzitând Grecia şi Albania, cu destinaţia finală în Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deceniu cu România

    În urmă cu nici două săptămâni, Enel şi-a anunţat retragerea din toate operaţiunile de distribuţie şi vânzare de energie din România: 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, dar şi 100% din Enel România. Decizia a fost mai mult decât surprinzătoare, iar scenariile care o însoţesc merg departe, traversează continente şi politici europene, antinconcurenţă şi anticorupţie.

    De ce vinde Enel operaţiunile din România? Are nevoie de bani (Enel, unul dintre cele mai îndatorate grupuri de utilităţi la nivel european, trebuie să îşi reducă datoriile, care ajungeau la aproape 40 de  miliarde de euro la finalul lui 2013; una dintre variantele propuse de management în acest scop este vânzarea de active, ieşirea din România şi din Slovacia putând acoperi 10% din datorii, adică 4,4 miliarde de euro. Această sumă ar permite Enel să îşi menţină ratingul ameninţat de datoriile prea mari).

    Şi-a amortizat investiţia în România (în 2013, firmele scoase la vânzare au avut un rulaj de peste un miliard de euro şi EBITDA de 289 de milioane de euro. Din 2008 până acum, distribuţia şi vânzarea de energie în România le-a adus italienilor câştiguri cumulate de 750 de milioane de euro la un preţ de achiziţie de 430 de milioane de euro).

    România nu este core business (când Enel a cumpărat primele distribuţii în România, în urmă cu zece ani, direcţia grupului nu era aceeaşi ca în următorii cinci ani; italienii sperau să îşi consolideze poziţiile în Europa Centrală şi de Est, să dezvolte multă capacitate de producţie şi să domine regiunea. Ulterior, achiziţia Endesa din 2009, dar şi investiţiile solicitate de noua achiziţie au mutat focusul grupului înspre Iberia şi America Latină. În plus, businessul de 1 miliard de euro al Enel din România pare mare doar pentru România: Enel a raportat pentru 2013 un business global de 80 miliarde de euro).

    Problemele care ar putea apărea în exitul Enel sunt ver-dic-tul pe care italienii îl aşteaptă pentru un proces iniţiat de statul ro-mân la Curtea de Arbitraj de la Paris prin care Electrica cere daune de 800 milioane de euro, dar şi scandalul facturilor în care a fost implicată recent compania (un raport al Curţii de Conturi a scos la iveală că Enel, alături de ANRE şi Electroalfa, şi-ar fi însuşit câştiguri necuvenite suportate prin facturile a 1,2 milioane de clienţi). Dincolo de faptul că aceste două chestiuni ar îngreuna vânzarea, tot ele arată că nici în România lucrurile nu merg chiar atât de simplu. Iar să ţii sub control un colos cu aproape 3 milioane de clienţi nu este simplu nicăieri, cu atât mai puţin în România, unde oamenii sunt cam aceiaşi care au lucrat anterior în companiile de stat, iar metehnele lor nu se împiedică de un manual de proceduri corporatiste.

    Enel nu pleacă însă de tot din România: italienii au decis să păstreze operaţiunile de producţie – Enel Green Power este unul dintre principalii jucă-tori din industria energiei regenerabile, cu 534 MW de capacitate instalată opera-ţio-nali la finele lui 2013, din care 498 MW energie eoliană şi 36 MW energie solară, ceea ce înseamnă că italienii au investit aproape 800 de milioane de euro. De ce păstrează producţia? Operarea unor capacităţi de producţie nu este atât de complicată, investiţia nu este amortizată, vânzarea nu s-ar face pe vârful pieţei şi ar pierde şi capacitate de producţie verde, care contează pentru afacerea lor integrată.

    Cine ar putea să cumpere? Statul român sau Fondul Proprietatea (au drept de preemţiune şi ar putea profita de el, mai ales dacă revine pe agenda politică vreo ambiţie de creare a unui colos energetic românesc, teorie care a fost deja întoarsă pe toate părţile. Statul nu are însă bani pentru o asemenea tranzacţie, iar momentul, înainte de alegeri, nu este prielnic). Surse din piaţă dau şanse, este drept că re-duse, unei posibile preluări a fostei Elec-trica Muntenia Sud de către proaspăt-listata Electrica (un scenariu complicat şi mai puţin plauzibil).

    Mă aştept la un proces de vânzare nu foarte lung, dar intens. Şi pariez pe un investitor regional. Strategic, dar regional. Cred că ambiţiile jucătorilor est-europeni sunt în creştere şi, indiferent că va veni din estul sau din vestul României, cumpărătorul nu va vorbi o limbă de circulaţie internaţională.

    Mă mai aştept ca decizia Enel să fie singulară şi ca ceilalţi investitori care au venit în România în 2004 (şi nu numai) să rămână aici. Îmi vine în minte declaraţia CEO-ului Enel România din 2006, când Enel se lupta în câmp deschis cu alţi giganţi din energia globală pentru Electrica Muntenia Sud: „Vom face tot ce ne stă în puteri să câştigăm acest proces de privatizare“. Era atitudinea celui care face o achiziţie mai mult decât importantă şi, mai ales, strategică.

    De la extazul câştigării privatizărilor din România şi până la a pune aceeaşi Românie prima pe o listă de active de care să scape cât mai repede au trecut doar zece ani. Cei mai intenşi zece ani ai economiei româneşti.

  • Departamentul pentru Energie va angaja peste 30 de tineri cu studii în străinătate

    “Sistemul energetic românesc are nevoie de o schimbare. Există o rezistenţă foarte mare la schimbare, iar schimbarea poate fi făcută numai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, care au studii în străinătate şi nu de către cei care de 25 de ani se află în diverse funcţii publice şi se agaţă cu disperare de ele”, a declarat într-un comunicat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie este acţionarul celor mai importante companii energetice din România, precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Departamentul pentru Energie va angaja peste 30 de tineri cu studii în străinătate

    Departamentul pentru Energie va scoate la concurs, în următoarele luni, peste 30 de posturi destinate tinerilor absolvenţi de studii în străinătate.

    “Sistemul energetic românesc are nevoie de o schimbare. Există o rezistenţă foarte mare la schimbare, iar schimbarea poate fi făcută numai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, care au studii în străinătate şi nu de către cei care de 25 de ani se află în diverse funcţii publice şi se agaţă cu disperare de ele”, a declarat într-un comunicat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Departamentul pentru Energie este acţionarul celor mai importante companii energetice din România, precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica.

  • Ministrul pentru Energie: Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi operaţional la sfârşitul lunii august

     Datele au fost prezentate de către ministru în şedinţa de miercuri a Guvernului, după ce premierul Victor Ponta s-a interesat dacă sprijinul energetic al României acordat Republicii Moldova va fi concretizat în august şi dacă prin gazoductul Iaşi-Ungheni va trece “prima moleculă de gaz”.

    “Înaintea şedinţei de guvern am fost informat de colegii de la Transgaz că s-au finalizat discuţiile privind acordul de operare pe interconectorul Iaşi-Ungheni. Cred că la sfârşitul lunii august putem să concluzionăm finalizarea acestui proiect important şi le mulţumesc tuturor colegilor care au contribuit la finalizarea lui în termenul stabilit şi cu un buget cu 10% mai mic decât bugetul iniţial planificat”, l-a informat ministrul de resort pe premier.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro