Multiplu medaliat internaţional, Rareş Darius Buhai, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” Bistriţa, şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie. Laureat cu argint anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, arată Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.
Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
În luna mai 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.226 lei, cu 3,2% mai mic decât în luna aprilie 2013. Salariil mediu net a fost de 1.611 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 50 lei (3%). Cele mai mari salarii nete au fost plătite în domenii precum extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.067 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (863 lei).
Indicele câştigului salarial real pentru luna mai 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,8%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 120,7%, cu 4,1 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2013.
În mai 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, salariul mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în aprilie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru sărbătorile de Paşte ori de fidelitate), drepturi în natură, sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, capacitatea mai ridicată a Nabucco, dar şi calitatea de a deservi ţări care depind aproape în exclusivitate de gazele ruseşti, ar fi condus la un impact modest asupra preţurilor în cazul în care conducta la care este partener şi România ar fi câştigat cursa pentru gazele azere, se arată într-un comunicat transmis vineri de Fitch.
Consorţiul Şah Deniz II va exporta către Europa, prin TAP, 10 miliarde metri cubi de gaze pe an, reprezentând aproximativ 2% din consumul de gaze al Europei, insuficient pentru a afecta preţurile din regiune. Conducta tranzitează Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca destinaţie finală un terminal din sudul Italiei.
Nabucco Vest, la care este partener şi România, vizează importul a până la 23 mliarde metri cubi de gaze pe an, extrase din bazinul Mării Caspice, pe ruta Bulgaria – România – Ungaria – Austria.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
TRAINERII SUNT DE PĂRERE CĂ NU, având în vedere că noile tehnologii permit intercalarea celor două tipuri de instruire, iar de multe ori această alternare are chiar rezultate benefice şi eficientizează programul de training.
„Modalităţile de instruire online cu trainingul la clasă se completează, în niciun caz nu se exclud. Spre exemplu, un curs online poate fi premergător unui curs la clasă pentru a-i pune în temă pe participanţi cu noţiunile mai simple„, explică Andrei Goşu, directorul general al grupului Ascendis, liderul pieţei locale de training, cu afaceri de peste 4 milioane de euro anul trecut. Grupul a instruit aproximativ 12.000 de angajaţi în programele de training derulate în 2013.
Goşu explică faptul că există cursuri online de tip sincron – în care participanţii care stau în faţa calculatorului pot adresa, de exemplu, întrebări în scris trainerului, care le va răspunde în timp real, în sesiunea sa de instruire video – şi cursuri de tip asincron, unde cursanţii pot urmări o înregistrare video a unui curs, explicat de un facilitator.
PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE A FOST LANSATĂ RECENT DE ZIARUL FINANCIAR – ZFeLEARNING.ro – care are, deocamdată, un portofoliu de 10 cursuri de tip e-learning în format video, „predate„ de opt traineri din companiile locale. Cursurile online, de tip asincron, oferă informaţii din cinci domenii de activitate: financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi fonduri europene.
„Proiectul a fost dezvoltat ca urmare a creşterii interesului angajaţilor români de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele printr-o modalitate de instruire flexibilă, care să le permită să înveţe în orice moment disponibil, de exemplu. Cursurile online disponibile pe ZFeLEARNING.ro sunt fără facilitator, fiecare dintre cei opt traineri va veni să ofere informaţii suplimentare la emisiunea de business ZF LIVE, în cadrul căreia cursanţii le pot adresa întrebări suplimentare„, precizează Adina Gheorghe, project manager ZFeLEARNING.
Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate de angajator atunci când decide să investească bugetele în instruirea angajaţilor prin cursuri online sau desfăşurate „la clasă„ este legată de modalitatea prin care poate măsura eficienţa acestor programe.
SPECIALIŞTII SPUN ÎNSĂ CĂ, ÎN CAZUL E-LEARNINGULUI, un manager se poate asigura de reuşita programului dacă îşi motivează angajatul înainte de a-l trimite la curs, dacă îi oferă autonomie în selecţia cursului la care participă şi dacă îi măreşte responsabilităţile după absolvirea programului în aşa fel încât să poată aplica ceea ce a învăţat. Nu trebuie uitat însă că informaţiile sunt foarte concentrate în cadrul unui curs online, astfel că, pentru o eficienţă mai mare, angajaţii trebuie să acceseze şi alte surse de informare dacă vor să se specializeze. De altfel, şi în cazul ZFeLEARNING, participanţii vor primi la final, în funcţie de rezultatele obţinute la teste, un certificat emis de partenerul de conţinut al ZFeLEARNING, iar unele certificate pot fi folosite pentru obţinerea de puncte de credit de dezvoltare profesională continuă (CPD), recunoscute de organizaţii profesionale, internaţionale sau naţionale, cum ar fi: ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), CAFR (Camera Auditorilor Financiari din România), CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).
În ciuda faptului că sunt folosite, la nivel global, de ani buni pentru instruirea angajaţilor, programele de e-learning au început să aibă un succes mai mare în România în ultimii 3 – 4 ani, mai ales că aduceau reduceri mari de costuri angajatorilor care voiau să îşi motiveze şi să îşi dezvolte angajaţii, însă fără să aloce bugete mari de instruire. Cheltuiala per angajat pentru un curs de training tradiţional, „la clasă„, este de câteva sute de euro, în timp ce costurile unui program de e-learning sunt în jurul a câtorva zeci de euro.
Cele mai mari costuri ale unui program de training la clasă sunt cele de logistică (cazare, masă, închirierea sălii de hotel etc.), care de multe ori depăşesc onorariul primit de trainer, explică Viorel Panaite, managing parter la firma de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională Human Invest.
„Printre principalele avantaje ale e-learning-ului se numără faptul că poate fi adresat unui număr mare de oameni, adică «unei clase virtuale» mari, este preferat de către angajaţii din generaţia tânără în special, poate fi interactiv şi oferă posibilitatea cursantului de a înregistra, de exemplu, discuţia cu facilitatorul”, adaugă Viorel Panaite.
Omul de afaceri, amator de cravate extravagante şi trabucuri cubaneze, şi-a câştigat renumele în anii ’60-’70 în SUA, punând bazele pieţei tranzacţiilor spot cu petrol, în pofida opoziţiei marilor grupuri petroliere.
Mai târziu, în anii ’80, Rich a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi infractori economici din istoria Statelor Unite, fiind acuzat de numeroase încălcări ale legii şi urmărit de guvern timp de 17 ani.
Rich a fugit din SUA în Elveţia în 1983, cu numai câteva ore înainte ca autorităţile să declanşeze urmărirea penală împotriva sa pentru peste 50 de capete de acuzare, vizând infracţiuni de fraudă, înşelătorie, afaceri cu Iranul în perioada de embargo economic şi evaziune fiscală de peste 48 milioane de dolari.
Acuzaţiile sunt legate de o serie de tranzacţii cu petrol care au zguduit industria la începutul anilor ’80.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
După ce în ultimele două luni nu a reuşit, ca şi în ultimul an şi jumătate, să vândă niciun imobil în lipsă de ofertanţi, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) continuă să ofere la vânzare imobilele din patrimoniu şi apelează la sistemul avizat în primăvară de Guvern, cu reducerea preţului de pornire la licitaţii reluate, îndreptându-se astfel spre procedura vânzării prin negociere directă, la un preţ mult scăzut faţă de cel iniţial.
Pentru luna iulie, regia a decis astfel să organizeze o a treia licitaţie pentru mai multe apartamente, spaţii comerciale şi terenuri, cu un preţ de pornire al licitaţiei cu 20% mai mic comparativ cu cel iniţial.
Pentru un apartament de 62 metri pătraţi din Cluj-Napoca, preţul a fost redus de la 66.000 euro (prima licitaţie) la 59.600 euro (a doua licitaţie) şi, acum, la 53.500 euro (a treia licitaţie), iar pentru vila Predeal de 260 mp din aceeaşi staţiune montană, preţul a fost scăzut de la 240.100 euro la 217.300 euro şi la 203.200 euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului”, se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă şi audit.
Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Şi pentru mine, vinul, ca pentru oricare cetăţean, a reprezentat un moment de relaxare, cu moderaţie. La mine s-a pus problema mai acut, pentru că în meseria mea de chirurg eu am înţeles de mult că dacă nu ai moderaţie în chestia cu vinul, atunci premiul Nobel pentru profesiune poţi să-l iei până la 40 de ani. După aceea eventual poţi să-l iei pentru pace”, a spus Oprescu.
El a explicat că moderaţie înseamnă “să nu cadă piticii de pe scaun” când consumă vin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La Pro TV, marţi seară, s-a dat lupta finală între cei şase finalişti rămaşi în joc pentru titlul de “MasterChef al României” – Ana Rotaru, Alexandru (Alex) Hora, Nicuşor Coroama, Mihai Toader, Maria Pop şi Aida Parascan.
Seara a fost una plină de emoţie, suspans şi adrenalină, atât pentru concurenţi, cât şi pentru juriul format din Cătălin Scarlatescu, Sorin Bontea şi Florin Dumitrescu, care a avut de luat o decizie foarte grea.
Aida Parascan, cel de-al doilea “MasterChef” al României, a fost desemnată câştigătoare de către cei trei juraţi în urma unei lupte strânse, în care s-a “duelat” în preparate cu Alex Hora (care s-a situat pe locul al doilea) şi Mihai Toader (locul al treilea), după ce Ana Rotaru, Maria Pop şi Nicuşor Coroama au fost eliminaţi în urma primelor probe ale marii finale a celui de-al doilea sezon al show-ului de la Pro TV.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Comitetul de nominalizare şi remunerare al companiei a propus ca directorii executivi din Nucleareletrica, inclusiv directorul general, să primească indemnizaţii lunare cuprinse între 62.400 lei (14.200 euro) şi 76.800 lei (17.500 euro), au declarat agenţiei MEDIAFAX surse apropiate companiei.
În prezent, directorii executivi câştigă lunar 9.228 lei (2.100 euro), iar directorul general încasează 14.851 lei (3.400 euro).
În acelaşi timp, membrii Consiliului de Administraţie ar urma să încaseze o indemnizaţie lunară reprezentând 20% din salariul directorului general (între 2.840 euro şi 3.500 euro), la care se adaugă un bonus de performanţă propus la 12 indemnizaţii lunare. Astfel, câştigul anual pentru poziţia de membru al Consilul de Administraţie al Nuclearelectrica ar putea ajunge la 84.000 de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro