BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR urca dobanda la 9%

    Aceasta este a treia majorare consecutiva a dobanzii de politica monetara incepand cu luna octombrie a anului trecut, primele doua fiind de cate 0,5 puncte procentuale.

    In sedinta de luni, Consiliul de Administratie al BNR a decis sa mentina nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

    In acelasi timp, BNR reafirma continuarea gestionarii ferme a lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata.

    Consiliul de Administratie al BNR a analizat si aprobat raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat joi, 7 februarie.

    Analistii economici au anticipat majorarea dobanzii de politica monetara, cu valori cuprinse intre 0,5 puncte si un punct procentual.

    Cresterea dobanzii a fost prefigurata si de reprezentantii BNR, care au dat, in ultima luna, o serie de semnale privind o asemenea miscare.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, saptamana trecuta, ca banca centrala se va "bate cu sabii de otel pentru inflatie", proces ca presupune adoptarea masurilor necesare, uneori neplacute, care pot fi resimtite ca restrictii majore.

    BNR a stabilit, pentru acest an, o tinta de inflatie de 3,8%, plus/minus un punct procentual. In 2007, obiectivul a fost o crestere a preturilor cu 4%, insa inflatia s-a oprit la finele anului la 6,57%, unul dintre determinanti fiind cresterea preturilor la alimente.

    Moneda nationala a urcat la 3,61 lei/euro pe piata interbancara dupa publicarea anuntului.

  • Negritoiu, ING: Banca Nationala nu intelege functionarea pietei si da vina degeaba pe straini

    Banca Nationala nu a pregatit piata pentru socul deprecierii inevitabile a leului si greseste cand arata cu degetul la "speculatorii cei rai", afirma Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar.

    "Ma intristeaza sa vad ca se ideologizeaza turbulentele de pe pietele internationale si BNR tot vorbeste despre speculatii pe leu si despre ‘straini’. Nu sunt speculatii, sunt tranzactii financiare. Ei cred ca dealerii mana in mana cu analistii au pus gand rau Romaniei. Este gresit. Inseamna ca nu inteleg regulile pietei. Functiile sunt complet separate, iar ideea cu manipularea pietei trebuie pur si simplu exclusa", a declarat Negritoiu.

    El acuza "opacitatea abordarii" BNR, intr-una dintre cele mai dure pozitii exprimate vreodata de un bancher comercial la adresa bancii centrale.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Inflatia nu s-a sinchisit de BNR in 2007

    Banca Nationala a majorat tinta de inflatie cu 0,6 puncte procentuale, dupa care a majorat cu jumatate de punct dobanda de politica monetara, iar premierul Calin Popescu Tariceanu a decis sa se consulte cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu pentru a evita derapaje majore in 2008.

    Rata anualizata a inflatiei pentru 2007 a depasit tinta stabilita de BNR cu 2,57%, conform datelor Institului National de Statistica (INS). In perioada decembrie 2006 – decembrie 2007, rata inflatiei a ajuns la 6,57%, mult peste tinta BNR de 4%, plus/minus un punct procentual. Ratarea tintei de inflatie a dus si la modificarea datelor urmarite pentru 2008, tinta de inflatie fiind de 4,3%, in crestere de la 3,8%. Cresterile pentru anul in cursa nu sunt insa cunoscute in totalitate. Una dintre deciziile majore care nu sunt inca stabilite cu exactitate este dublarea pretului gazelor naturale din productia proprie (70% din total consum) pana in 2009, ceea ce ar duce la cresteri majore in toate sectoarele de productie.

    Dar sa vedem cum au evoluat preturile in cursul anului trecut. Nivelul de 6,57% al inflatiei anualizate a fost sustinut in principal de marfurile alimentare, cu o crestere de 9,14% si de sectorul serviciilor, cu 8,55%, in timp ce marfurile nealimentare s-au majorat cu 3,6 procente. Rata medie lunara a inflatiei a fost de 0,5% in 2007, fata de 0,4% in anul precedent. Luna cu cea mai mare rata de majorare a fost luna septembrie, cu o cifra de 1,1% fata de luna anterioara, urmata de octombrie cu o crestere de 1%. In 20076, singura luna in care preturile au stagnat a fost februarie, si o inflatie de numai 0,1% a mai fost inregistrata in martie si in iunie.

    Cele mai mari scumpiri au avut loc la produsele cele mai afectate de seceta, "campion" fiind uleiul comestibil cu o majorare de 44,1%, urmat de legume (mai putin cartofi) cu peste 30%. De asemenea produsele de morarit si panificatie au crescut cu 12,2%, principala apreciere fiind inregistrata de malai, cu 18%. Singurele produse mai ieftine in 2007 fata de anul precedent au fost carnea de porc si ouale. Pretul preparatelor din carne de porc a scazut cu 2,5% in ciuda scumpirii cu 0,2% din decembrie fata de luna anterioara, iar ouale cu 1,15%, desi au crescut cu 6,5% in decembrie. Fumatorii au fost nevoiti sa platesca cu 12,6% mai mult pentru un pachet de tigari, in timp ce consumatorii de bauturi alcoolice au scos din buzunar cu 2,4% mai mult decat in 2006.

    Pentru celelalte marfuri nealimentare cresterile au fost moderate, de doar cateva procente. Surprinzator, de o ieftinire consistenta au avut parte medicamentele, pentru care s-a platiti cu 6,7% mai putin decat in 2006. Serviciile cele mai scumpe au fost chiriile, care s-au dublat in 2007, urmate de CFR ale caror preturi s-au majorat cu 27,3%. Totodata, serviciile prestate de Posta Romana au fost mai mari cu 23,3%.

    Datele stabilite pentru 2008, inflatie de 4,3% plus/minus un punct procentual, inseamna o reducere a ratei anualizate de cel putin 1,3%. Analistii considera dificil de realizat o asemenea tinta in conditiile actuale, majoritatea luand in considerare o inflatie de aproape 7% si un curs leu/euro de 3.8-3.9 lei.

    Cititi mai multe pareri ale analistilor despre 2008.

  • Romani, intoarceti-va acasa

    Guvernatorul se referea, evident, la disputele din jurul salariului minim pe economie, care a fost fixat la 500 de lei pentru 2008 dupa negocierile cu sindicatele, in ciuda faptului ca exista in continuare presiuni politice si sindicale pentru o noua majorare. E drept ca amenintarea cea mai mare nu vine pentru moment dinspre factorul politic; acelasi Isarescu recunostea ca Romania va avea de-a face pe mai departe cu presiuni de majorare a lefurilor de pe urma „mesajelor transmise de muncitorii romani din strainatate“ privind ceea ce castiga ei acolo.

    Saptamana trecuta, Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii (ARACO) a facut cunoscut ca salariul minim brut in constructii pentru 2008 a fost stabilit, prin intelegere cu sindicatele, la 570 de lei pe luna, cu perspectiva de a atinge 800 de lei la sfarsitul anului, in incercarea de a opri exodul de forta de munca, fenomen despre care conducerea ARACO spune ca pericliteaza evident proiectele de constructii aflate in desfasurare.

    Presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu, spune ca lipsa de forta de munca este atat de acuta, incat ca metoda de pastrare a muncitorilor romani s-a gandit chiar la acorduri cu alte state pentru schimb de lucratori ori la contractarea acestora prin agentii de plasare, intr-un sistem asemanator cu cel de impresariere a fotbalistilor, care sa despagubeasca angajatorul atunci cand un muncitor se „transfera“. Pana ce asemenea planuri vor fi realizate, Plosceanu a recunoscut insa ca necesarul de 150.000 de oameni din constructii va fi acoperit la anul mai ales prin aducerea de personal din tarile asiatice si din fosta Iugoslavie, pentru ca firmele nu-si pot permite sa ofere muncitorilor romani salarii comparabile cu cele pe care ei le capata in strainatate. Iar cu aceasta ne intoarcem la factorul politic, pentru ca atat reprezentanti ai puterii, cat si ai opozitiei au anuntat ca studiaza (respectiv ca vor adopta, daca vor veni ei la putere) masuri de stimulare financiara a lucratorilor romani doritori sa se intoarca din strainatate.

    Nici o forta politica nu a avut insa capacitatea de a face oferte concrete sau de a calcula impactul lor asupra economiei in toate sensurile.

  • Stabilitatea financiara, sub supravegherea unui nou Comitet

    Din acest Comitet de Stabilitate Financiara, care a avut prima sedinta pe 5 noiembrie, fac parte Ministerul Economiei si Finanatelor, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Speciala de Supraveghere a Pensiilor Private.
    Primul presedinte al grupului de lucru este guvernatorul BNR Mugur Isarescu care va detine aceasta functie timp de un an, dupa care ea va reveni prin rotatie celorlalti membri.

  • Cine-i de vina pentru inflatie

    In conditii de inflatie reaprinsa si de ratare a tintei de inflatie pe 2007, BNR a crescut dobanda de referinta cu jumatate de procent, la 7,5%, iar unii se asteapta ca la sedinta din 7 ianuarie aceasta sa ajunga la 8%.

    Parerile sunt impartite in privinta vinovatului pentru urcarea brusca a inflatiei. Daca seceta si scumpirea petrolului sunt factori obiectivi, politica fiscala preelectorala, cu cresteri de salarii mult peste inflatie si cu majorari mari de pensii, au fost invocate de diversi comentatori spre a trasa din nou contrastul dintre politica monetara, cea care si-a facut in mod traditional datoria, si cea fiscala, unde disciplina e mai dificil de atins.

    Numai ca, la fel cum a facut si mai demult cand n-a dat credit ideii ca pensiile ar alimenta inflatia, nici acum guvernatorul Mugur Isarescu n-a criticat politica fiscala a Guvernului. Prezent la un seminar financiar alaturi de ministrul de finante Varujan Vosganian (foto), guvernatorul BNR a constatat, impreuna cu acesta, ca bugetul are la zece luni un excedent de 0,4% din PIB, iar aceasta „inseamna ca e o politica bugetara stransa“.

    Prin urmare, amenintarea la adresa preturilor nu vine de la excese de generozitate de la buget, ci din cresterile de salarii din sectorul privat (pe care Isarescu le-a criticat si in trecut, considerandu-le ca fiind peste cresterea de productivitate a economiei) si din asteptarile inflationiste create de anunturile din media privind varii scumpiri. Cat despre multcitata replica a lui Isarescu, „nu mai trageti de economie in atatea directii, ca se rupe“ (cu referire la solicitarile de bani mai multi pentru infrastructura, aparare sau protectie sociala), ea nu se referea la vreo politica deja aplicata, ci la pericolele viitoare ale lipsei de ierarhizare a prioritatilor in economie.
    E un avertisment pe care guvernatorul l-a repetat de o multime de ori in ultimii ani, fie ca era vorba sau nu de perioade preelectorale.

  • Inflatia a trimis in corzi Banca Nationala. S&P ameninta cu reducerea ratingului

    Agentia americana de rating Standard&Poor’s a anuntat ieri inrautatirea perspectivei de rating de tara pentru Romania de la "stabila" la "negativa", penalizand astfel "reactia limitata a Guvernului la cresterea rapida a dezechilibrelor externe", la doua ore dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, isi asumase esecul bancii centrale in a anticipa riscurile multiple care s-au materializat in socuri inflationiste.

     

    "Din pacate, a fost pentru prima oara cand mai toti factorii din lista de riscuri pe care am intocmit-o s-au materializat. Este o lectie care ne arata ca se poate intampla ca toti factorii care contribuie la cresterea preturilor sa se manifeste: si crestere salariala alerta, si seceta, si majorari de preturi internationale la petrol, cereale si plante tehnice. Nu inseamna ca ne spalam pe maini, ci incercam sa punem un diagnostic realist", a declarat Isarescu intr-o conferinta in care a incercat sa explice ratarea probabila a tintei de inflatie pe 2007 si perspectivele pentru 2008.

    Detalii aici

  • Tariceanu ii explica guvernatorului BNR cum e cu cresterile salariale

    Declaratia sefului Guvernului s-a dorit a fi o explicatie la afirmatiile pe aceasta tema ale guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Primul ministru spune ca, deciziile Executivului de majorare a pensiilor si salariilor s-au bazat pe rezultatele de crestere economica din ultimii ani, fiind aplicate atent, fara excese si a precizat ca astfel de masuri trebuie corelate in continuare cu indicele de productivitate.

     „Daca vom deschide larg baierele pungii pentru politici salariale nesustenabile, atunci tot ceea ce s-a construit in opt ani se naruie de la un an la altul“, a spus Tariceanu. El a apreciat ca declaratiile pe aceasta tema ale guvernatorului Bancii Nationale au fost „scoase din context“, considerand ca trebuia retinut faptul ca intre BNR si Guvern exista o buna colaborare, ambele institutii avand propriile responsabilitati.

     

    Pentru detalii, click aici

  • BNR nu merge la piata

    Pe atunci, oficialii din Doamnei vorbeau cu seninatate despre consolidarea unei inflatii scazute, despre posibile reveniri minore, de 0,2-0,4 puncte procentuale. „A spune ca din cauza secetei vom ajunge la niveluri de inflatie care sa depaseasca tinta sau sa iasa din intervalul de variatie agreat nu este realist“, sustinea un responsabil BNR dupa sedinta de politica monetara de la sfarsit de iulie, luand in deradere ambitia rosiilor si a cartofilor autohtoni de a bate record dupa record la preturi, pana ajung sa impinga in sus pana si inflatia calculata de Institutul National de Statistica.

    Si a venit statistica pe august: fasole si leguminoase – plus 9,55%, cartofi – plus 3,5%, paine – plus 3,65%. Adica scumpiri exact acolo unde inflatia se simte direct in buzunar si antreneaza mult-temutele „anticipatii inflationiste“ cu care se lupta orice banca centrala. Ca si cand efectele secetei nu erau de-ajuns, BNR s-a gandit in august sa anticipeze o miscare de corectie a cursului leului indusa de conjunctura externa si sa ii dea chiar primul ghiont pentru a obtine o miscare graduala, care sa nu sperie piata si sa sfarseasca tot in inflatie.

    Scopul legat de piata valutara a fost atins, piata a asimilat lectia ca evolutia cursului se mai si inverseaza si ca nu exista apreciere non-stop a leului. Numai ca, de cealalta parte, corectia aplicata leului a insemnat ca tarifele la telecomunicatii nu au mai contrabalansat scumpirea alimentelor, cum se intamplase in iunie si iulie, ci au intrat direct pe frontul scumpirilor.

    BNR a continuat sa ignore rosiile si cartofii si in sedinta de politica monetara de la sfarsitul din septembrie, cand asaltul preturilor in piete devenise de mult de notorietate. Chiar si unii analisti au imprumutat initial din aerul optimist al BNR, considerand ca stie ce stie banca centrala daca nu ridica dobanda, iar tinta de inflatie nu ar fi fost pesemne in vreun pericol. Peste masura de increzatoare in prognozele sale, banca centrala a mentinut dobanda nemiscata la 7%, iar acum contempla perspectiva certa a ratarii tintei de inflatie.

    BNR a vorbit toata vara despre sperietoarea deficitului bugetar de aproape 3% din PIB, care ar fi minat eforturile politicii monetare de a mentine jos inflatia, in loc sa preia rolul de locomotiva. Pana la urma, executia bugetara s-a incheiat insa pe plus si dupa noua luni din acest an, fiind chiar mai stransa decat si-ar fi putut dori o banca centrala ingrijorata de inflatie.

    Chiar si FMI a remarcat recent „prudenta“ politicii fiscale, fara a uita desigur sa recomande insistent pastrarea aceleiasi linii si in ultimele luni ale anului. Oricum, executia bugetara nu ar putea fi invinuita direct pentru saltul inflatiei la peste 6% la sfarsit de septembrie, daca aceasta nu ar ascunde chetuieli de investitii nerealizate compensate de majorari salariale generoase, care au muscat si din competitivitatea externa.
    De fapt, BNR a fost la fel de surprinsa si de ceea ce s-a intamplat in august 2006, cand indicele preturilor de consum a consemnat o scadere de 0,07%. Surpriza a fost atat de mare, incat prognoza bancii centrale pentru finalul lui 2006 a cazut atunci de la 6,8% in iulie la mai putin de 6% in septembrie. Mai mult, anul trecut pe vremea aceasta, BNR ajunsese sa recomande Guvernului devansarea unor majorari de preturi administrate, doar-doar mai creste inflatia si nu se va duce atat de jos incat anul 2007 sa aduca mai apoi o inversare de trend.

    De ce s-a temut BNR mai mult tocmai s-a intamplat: tinta de inflatie pe 2007 a fost compromisa, rata anuala va trece de 5%, adica peste nivelul de 4,87% inregistrat la sfarsitul lui 2006. Rasturnarea de situatie ñ inflatie sub asteptari de mica in 2006, urmata de rabufnirea „brutala“ de acum ñ dupa descrierea FMI – sugereaza din nou ca modelul macroeconomic folosit de BNR pentru prognozarea inflatiei nu este deloc sensibil la ceea ce se intampla in realitate pe tarabele din piata. Prognozele au ajuns sa fie ori mult deasupra inflatiei calculate de INS, ori dedesubt. Ceea ce nu face deloc bine pentru credibilitatea bancii centrale, care se vede in situatia de a emite previziuni infirmate de datele statistice.

    Surse bancare afirma ca modelul ii spunea bancii centrale sa se astepte la o inflatie de 0,7% in septembrie. A fost 1,08%: cartofii s-au razbunat cu o scumpire de 9,19% fata de august, pretul malaiului a sarit cu aproape 4%, ouale cu 15,11%, iar uleiul cu nu mai putin de 18,5%. Cu toate importurile zise ieftine.

    Ce-i drept, guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirmase la sfarsit de septembrie ca majorarea preturilor la produsele alimentare si perceptia asupra deprecierii leului reprezinta riscuri pentru obiectivul BNR privind inflatia, care ar putea depasi nivelul atins in august, insa probabil ca nu a crezut, pana cand n-a vazut cifrele finale, ca rata lunara a inflatiei mai poate trece de 1%. Nici analistii bancilor comerciale nu anticipasera cat de influente pot deveni legumele si alte produse alimentare. Atat de influente incat sa scoata inflatia din banda tintita de BNR si s-o urce sus, la peste 6%, de unde sa nu mai poata cobori decat, probabil, pana la pe 5,5-5,6%. Dupa sedinta de politica monetara de la sfarsitul lui septembrie, cand BNR a mentinut dobanda la 7%, inca se mai gaseau analisti increzatori ca inflatia va sta sub plafonul de 5% asumat de banca centrala.

    Acum, dupa cifrele pe septembrie, problema are cu totul alti termeni: nu numai ca tinta este compromisa, dar inflatia la sfarsit de 2007 ar putea fi chiar si cu un punct procentual peste cea de la sfarsitul lui 2006, intrerupand palmaresul dezinflationist al BNR inceput din 1999. Componenta de preturi legume-fructe-oua a fost deci inca o data subestimata de BNR: prima oara in vara lui 2006, cand a antrenat o scadere a inflatiei mult mai rapida decat anticipa banca centrala si din nou acum, cand scumpirile au compromis o tinta care parea atat de usor de atins. Desigur, este vorba despre produse incluse in categoria asa-numitelor preturi volatile, la care politica monetara ajunge mai greu pentru a le frana, insa temerile privind perspectiva inflatiei vin mai de jos, de la inflatia de baza, vizata direct de BNR. Inflatia calculata fara influenta preturilor la legume, fructe, oua, combustibili, precum si a celor reglementate de stat, a fost in august de 0,8%, iar in septembrie de 1,12%. Adica dincolo de ceea ce se vede pe taraba din piata, in economie s-au facut simtite presiuni inflationiste solide.

    In 2007, BNR mai are de tras un singur cartus spre inflatia tintita, pe 31 octombrie, la ultima sedinta de politica monetara a anului, insa analistii apreciaza ca oricare ar fi calibrul folosit, respectiv amplitudinea majorarii de dobanda, meciul pe anul in curs a fost castigat de inflatie. Lupta continua in 2008, un an dominat de atmosfera electorala, in care BNR ar putea fi nevoita sa uzeze serios de parghia dobanzii pentru a-si apara castigurile in dezinflatie obtinute in ultimii ani.