Tag: antreprenori

  • Generaţia cu Business Magazin la gât

    Pe 5 octombrie Business Magazin face 12 ani. Având în vedere că durata medie de viaţă a unei firme antreprenoriale din românia este de şapte ani, conform datelor BNR, Business Magazin a trecut primul test al timpului, al pieţei, dar în primul rând al cititorilor.

    Revista este un business ca oricare altul, are un buget, are un cont de profit şi pierderi, are o organigramă, are venituri, are cheltuieli, are linii de business, are „indirecte“, are un gross profit şi un EBITDA. Cei 12 ani au fost extraordinari pentru Business Magazin pentru că a fost martora celei mai interesante perioade din istoria economică şi a afacerilor din România, dar şi din lume.

    Când te mai poţi întâlni cu asemenea perioadă de creştere economică asemenea unui dar (2004-2008), urmată de o prăbuşire venită peste noapte şi cu ani de criză în care toată România a fost răvăşită, iar antreprenorii şi angajaţii s-au trezit că au datorii mai mari decât le pot duce?

    Peste tot acest roller-coaster au venit schimbările tehnologice care au prăbuşit industrii (printre care şi presa scrisă) şi au scos la iveală produse şi servicii noi care ne-au acaparat viaţa. Am fost martorii creării Facebook-ului, fără de care nu mai putem trăi astăzi. Dacă nu vedem cine ne-a mai dat like, share, cine a mai pus poze, cine a mai comentat şi ce din jumătate în jumătate de oră, devenim nervoşi.

    De multe ori, Business Magazin a fost înaintea trendurilor din România în a scrie despre ele, dar la fel de multe ori s-a trezit cu schimbările deja peste noi.

    Business Magazin nu este diferit faţă de ce s-a întâmplat în România, faţă de schimbările sociale, economice, demografice. La fel ca într-o companie antreprenorială, o echipă porneşte proiectul, după care viaţa îi risipeşte în toată lumea.
    Doar eu, Ioana Mihai – redactorul-şef de acum – şi Dorin Oancea – fostul redactor-şef, care face naveta între Mediafax şi Business Magazin mai suntem din prima echipă. Memoria, succesele şi zbuciumul revistei sunt la noi. Business Magazin – a scris poveşti foarte frumoase, fabuloase, a descoperit oameni noi, a pus pe masă statistici, cifre sau infografice care să explice lumea economică în care trăim.

    Cel mai tare proiect al revistei – „100 tineri manageri de top“ – a reuşit să adune 1.100 de personaje din mediul românesc de afaceri, care la vremea respectivă (ediţie) aveau sub 40 de ani. Pentru mine este o plăcere extraordinară să văd dacă oamenii pe care a mizat Business Magazin au ajuns „cineva“. Un eşec este o poveste şi mai interesantă. „Cei mai admiraţi CEO“ arată cum este văzut fiecare de către colegii lui de funcţie. Până la urmă, fiecare antreprenor, fiecare CEO, fiecare lider trăieşte din povestea pe care o spune şi din realizările pe care le are, din brandul pe care l-a construit, atât al afacerii, cât şi al lui.

    Dând puţin timpul înapoi, în urmă cu un deceniu, mi-am amintit de două coveruri (articolul principal, de pe copertă) care au fost înaintea vremurilor. În 2005, Ioana Mihai a scris despre ROMÂNIA NON-STOP, cum corporatiştii schimbă programul de lucru în economie. Încăpăţânarea de a rămâne competitiv, ca angajat sau ca patron, transformă noaptea în zi şi timpul liber într-o noţiune cu totul relativă. Serviciul care se termină la ora 5 a fost înlocuit de modelul omului cu carieră, care doarme puţin, îşi vede rar familia şi îşi face cumpărăturile după miezul nopţii, scria Ioana acum mai bine de 11 ani. Internetul, laptopurile, telefoanele celulare (încă nu apăruseră smartphone-urile) şi conexiunile fără fir la internet au modificat barierele programelor de muncă, spunea un analist de la AC Nielsen.

    La polul opus, Mircea Chivu, sociolog (era atunci, este şi acum) spunea: „Va exista un recul al acestui fenomen, pentru că acum suntem în faza în care angajaţii sunt storşi la maximum, mai ales în domeniul privat“. Dovadă ceea ce ni s-a întâmplat nouă: dacă ne uităm la noi, la prietenii noştri, la cei cu care am împărţit birourile în acest deceniu, suntem epuizaţi, am ajuns să nu ştim ce să facem în vacanţă sau în zilele libere (ca atunci când ieşi dintr-o închisoare iar libertatea te înspăimântă şi vrei să te întorci înapoi).

    În 2006, Business Magazin a scris despre „GENERAŢIA MULTI-TASKING“, generaţia înconjurată de tehnologie, rapidă, obişnuită să facă mai multe lucruri deodată, dar şi superficială, neatentă şi care se plictiseşte uşor. Atunci, cei patru adolescenţi care au fost pe coperta Business Magazin aveau 17 ani.

    Chiar mă întreb unde sunt acum Irina Galupa, Cătălina Ionescu, Alexandru Vlădoi şi Corneliu Bodea, elevi la Colegiul German din Bucureşti. Cel care a scris articolul, Mihai Muşătoiu, a plecat demult în Suedia. Şi de la Business Magazin, ca de altfel din întreaga Românie, au migrat oameni. Unul dintre art directori, Olga Petrof, era ultima dată în Dubai, în Emiratele Arabe Unite, lucrând pentru o revistă de acolo. Indiferent pe ce vor fi scrise şi unde vor fi citite, poveştile oamenilor, ale companiilor, afacerilor, brandurilor şi evenimentelor rămân. Despre asta este Business Magazin.

    Mulţi vă cunoaşteţi mai mult din citit, dar nu personal şi de aceea următorul pas pentru Business Magazin este de a vă conecta între voi, personajele şi cititorii revistei, pentru a share-ui mai mult din ideile, proiectele şi visurile voastre. Alumni BM. 

    Articolul a fost scris miercuri, 28 septembrie 2016, ora 22.10. Q.E.D.
     

  • Cum îşi începe ziua unul dintre cei mai cunoscuţi miliardari antreprenori din lume – VIDEO

    Într-un videoclip realizat pentru entrepreneur.com, Evan Carmichael dezvăluie modul în care fondatorul Tesla şi SpaceX îşi începe ziua.

    El admite că adoarme târziu – în jurul orei 1 a.m. – dar spune că reuşeşte să se trezească în fiecare dimineaţă la 7. Cu  un program atât de aglomerat, devine dificil pentru el să savureze micul dejun.

  • Cum a reuşit un antreprenor să atragă 100.000 de angajaţi din companii să se aboneze la biblioteca sa. „Corporatiştii citesc mai mult decât credem noi”

    Bookster include cărţi, articole, studii de caz şi materiale video, titlurile fiind oferite exclusiv angajaţilor companiilor cu care biblioteca are parteneriat. Abonamentul include accesul nelimitat la toate produsele, precum şi livrarea şi preluarea cărţilor de la sediul companiilor şi se plăteşte doar pentru conturile active.

    Abonaţii Bookster provin din companii precum Banca Transilvania, UniCredit Leasing, ING Bank, Vodafone România, Orange, Rompetrol, EY România, Regina Maria, Colliers, PeliFilip, Corporate Office Solutions sau PRAS Consulting.

    Cititorii sunt ajutaţi prin recomăndări personalizate să-şi crească zona de interes. „Oamenii au început să aibă încredere în recomandările noastre. Aceste recomandări se fac cu ajutorul unui algoritm care încearcă să înţeleagă profilul fiecărui utilizator în parte şi să-i facă recomandări în funcţie de acest profil.“
     
  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 octombrie 2016

    COVER STORY: IMM 2.0
     
    Modelele de business digitale devin activul strategic al oricărei companii şi, la scară macro, al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimnesiunea lor, vor viza clienţii din întreaga lume?
     

    ANTREPRENORIAT: Avocatul care a construit o reţea de restaurante


    CARIERĂ: O româncă, în căutarea visului american în China


    SPECIAL: Cum să creşti un geniu


    AUTO: Viziunea Daimler asupra transportului viitorului

    STRATEGIE: Asemănările dintre serviciile de matrimoniale şi recrutarea de angajaţi
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige. Acum conduce un imperiu pe care vrea să îl lase moştenire copiilor

    Radu Timiş, unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria alimentară, a pus bazele procesatorului de carne Cris-Tim acum circa 25 de ani şi spune că deşi a primit oferte de vânzare, nu vrea să facă acest lucru, vrea să îl lase moştenire copiilor săi.

    „Cris-Tim este o firmă de familie, pe care am creat-o pentru a fi dată mai departe. Noi (eu şi soţia mea – n.red.) avem patru băieţi şi doi dintre ei sunt deja implicaţi în busi­ness“, a spus Radu Timiş.

    O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige. Acum conduce un imperiu pe care vrea să îl lase moştenire copiilor

  • Antreprenor cu opt magazine în Vrancea: „Acum un an a venit Profi să ne cumpere, însă i-am refuzat. Acum au deschis două magazine în coasta noastră”

    După valoarea cifrei de afaceri, reţeaua Paco din Vrancea este una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din comerţul alimentar local, dominat de lanţuri străine.
     
    Feliciu Paraschiv a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la opt unităţi în judeţul Vrancea, cu afaceri de 62 mil. lei anul trecut.
     
    „De la începutul anului am deschis un supermarket în Focşani, cel mai mic magazin al nostru. Sperăm ca până la finalul lui 2016 să mai deschidem alte două unităţi pe care deja le pregătim“, spune antreprenorul român.
     
  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Dragoş Petrescu, CEO City Grill:„Poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine“

    În urmă cu mai bine de zece ani, Dragoş Petrescu a decis să încerce antreprenoriatul şi să deschidă singur un restaurant. Dragoş Petrescu a luat pulsul pieţei ospitalităţii ca store manager la McDonald’s în programul de aplicare pentru franciză, iar în 1999 a pus bazele, împreună cu Cătălin Mahu, ale lanţului de restaurante La Mama.

    Petrescu şi-a continuat formarea profesională în Franţa, la Toulouse, unde a absolvit cursuri de management al întreprinderii, a continuat la Chicago, cu un Advanced Operations Course, şi mai apoi a absolvit un Executive MBA la Asebuss în 2005.

    Grupul City Grill, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, a terminat anul trecut cu afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 28% faţă de 2014 şi aproape duble faţă de 2012. Compania cuprinde 16 restaurante şi cafenele sub mai multe branduri, precum City Grill, Trattoria Buongiorno sau Hanu’ lui Manuc.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Au fost câteva, dar poate cel mai important este cel în care odată terminat exitul din La Mama am fost nevoit să pornesc la drum cu un nou model de business (City Grill), de la zero. La început nu a funcţionat, însă după reframe (proces absolut necesar în orice start-up), am reuşit să găsim calea viabilităţii. Cum a fost posibil? În primul rând datorită oamenilor experţi în domeniu, care m-au urmat în acest proiect, fără resurse deosebite. În al doilea rând a ajutat cultura de companie creată pe caracter, putere de muncă şi acceptarea greşelii, creând astfel premisele corectării permanente a parcursului (reframing), până la atigerea viabilităţii (obţinerea de vânzări cu profit).

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape orice greşeală. Mai puţin furtul – în orice formă ar fi el. Altfel, sunt promotorul greşelii şi al decizilor rapide radicale. Acesta este avantajul competitiv pe care un antreprenor îl are în faţa corporaţiei.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Câteva: 1. avocat; 2. pilot de avion; 3. hotel management.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Una sigură şi călduţă, cum ar fi angajat la stat. Pe orice post.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Iubesc milenialii şi ce aduc ei în lumea de astăzi. Bateţi-vă pentru ideile voastre! Luaţi-vă riscuri (dacă puteţi – calculate, măcar sumar)! Sunteţi în poziţia de a va adapta mult mai bine tehnologiei de astăzi. Faceţi proiecte legate cumva de „app-uri“.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Nimic nu este imposibil

    CARTE: „David şi Goliat“, de Malcom Gladwell

    PERSONALITATE: 1. Steven van Groningen; 2. Elon Musk; 3. Bill Gates
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 septembrie 2016

    COVER STORY: Cât de inteligente au devenit casele în care locuim
     
    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului.
     
     

    STRATEGIE: Un anunţ făcut şi altul aşteptat din partea Liberty Global 

     


    TEHNOLOGIE: Cum plantează Huawei seminţele digitalizării în lume

     


    SPECIAL: Cursa investiţiilor pentru Hyperloop, transportul viitorului

     


    RETAIL: Din online spre mall cu escală în stradă

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Dragoş Petrescu, CEO City Grill:„Poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine“

    În urmă cu mai bine de zece ani, Dragoş Petrescu a decis să încerce antreprenoriatul şi să deschidă singur un restaurant. Dragoş Petrescu a luat pulsul pieţei ospitalităţii ca store manager la McDonald’s în programul de aplicare pentru franciză, iar în 1999 a pus bazele, împreună cu Cătălin Mahu, ale lanţului de restaurante La Mama.

    Petrescu şi-a continuat formarea profesională în Franţa, la Toulouse, unde a absolvit cursuri de management al întreprinderii, a continuat la Chicago, cu un Advanced Operations Course, şi mai apoi a absolvit un Executive MBA la Asebuss în 2005.

    Grupul City Grill, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, a terminat anul trecut cu afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 28% faţă de 2014 şi aproape duble faţă de 2012. Compania cuprinde 16 restaurante şi cafenele sub mai multe branduri, precum City Grill, Trattoria Buongiorno sau Hanu’ lui Manuc.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Au fost câteva, dar poate cel mai important este cel în care odată terminat exitul din La Mama am fost nevoit să pornesc la drum cu un nou model de business (City Grill), de la zero. La început nu a funcţionat, însă după reframe (proces absolut necesar în orice start-up), am reuşit să găsim calea viabilităţii. Cum a fost posibil? În primul rând datorită oamenilor experţi în domeniu, care m-au urmat în acest proiect, fără resurse deosebite. În al doilea rând a ajutat cultura de companie creată pe caracter, putere de muncă şi acceptarea greşelii, creând astfel premisele corectării permanente a parcursului (reframing), până la atigerea viabilităţii (obţinerea de vânzări cu profit).

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape orice greşeală. Mai puţin furtul – în orice formă ar fi el. Altfel, sunt promotorul greşelii şi al decizilor rapide radicale. Acesta este avantajul competitiv pe care un antreprenor îl are în faţa corporaţiei.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Câteva: 1. avocat; 2. pilot de avion; 3. hotel management.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Una sigură şi călduţă, cum ar fi angajat la stat. Pe orice post.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Iubesc milenialii şi ce aduc ei în lumea de astăzi. Bateţi-vă pentru ideile voastre! Luaţi-vă riscuri (dacă puteţi – calculate, măcar sumar)! Sunteţi în poziţia de a va adapta mult mai bine tehnologiei de astăzi. Faceţi proiecte legate cumva de „app-uri“.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Nimic nu este imposibil

    CARTE: „David şi Goliat“, de Malcom Gladwell

    PERSONALITATE: 1. Steven van Groningen; 2. Elon Musk; 3. Bill Gates