Tag: studiu

  • STUDIU PwC: România, pe locul 2 în lume la gradul de îngrijorare al managerilor pentru povara fiscală

     Totodată, 92% dintre directorii generali din România consideră că firmele ar trebui să-şi plătească “partea corectă” de impozite şi taxe, iar 84% dintre respondenţi cred că firmele multinaţionale ar trebui să-şi publice informaţiile referitoare la venituri, profituri şi impozitele şi taxele plătite pentru fiecare ţară în parte în care operează, în timp ce 80% sunt de acord ca autorităţile fiscale din întreaga lume să comunice între ele informaţiile fiscale pe care le au referitor la companii, reiese din studiul CEO Survey 2014, la care au participat 49 de manageri.

    “Ceea ce ne spun directorii de companii din România este că politica fiscală are un impact major asupra competitivităţii afacerilor lor şi se tem că măsurile luate pentru echilibrarea bugetului s-au făcut în dauna companiilor. În acelaşi timp, aceştia recunosc că nivelul scăzut al colectării fiscale este una dintre vulnerabilităţile României şi susţin puternic iniţiativele de majorare a încasărilor bugetare şi de combatere a evaziunii fiscale, care este văzută drept o practică de concurenţă neloială. 53% dintre directorii generali din România şi-ar dori ca Guvernul să ia măsuri pentru crearea unui sistem fiscal competitiv la nivel internaţional”, a declarat joi Mihaela Mitroi, liderul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România în cadrul unei conferinţe organizate de firma de consultanţă fiscală şi audit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.

  • GfK: Cota de încredere a românilor creşte în anii electorali

    Mai mult, încrederea populaţiei ar urma să crească şi anul acesta, dat fiind faptul că este an electoral, precizează un raport al GfK. “Încrederea populaţiei va continua să crească, ca urmare a promisiunilor din campaniile electorale la care românii vor fi intens expuşi anul aceasta, fapt observat şi în anii anteriori în care au fost alegeri”, a declarat Andi Dumitrescu, director general GfK România.

    Doar 13% dintre români consideră că starea financiară a familiei lor este mai bună decât acum 12 luni, în vreme ce aproape 40% afirmă că aceasta s-a înrăutăţit. Anul trecut, mai bine de jumătate dintre cei intervievaţi credeau că starea financiară se deteriorase faţă de 2012.

    Informaţiile sunt preluate din Barometrul de Încredere a Consumatorului, studiu realizat lunar de GfK România. Datele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de peste 14 ani, eşantionul fiind de 1000 de persoane.

  • Studiu de caz: Planuri pentru o creştere de 300% din banii micilor întreprinzători

    CONTEXTUL: În 2013, deşi interesul clienţilor pentru sistemele de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) a crescut cu cel puţin 50%, nivelul vânzărilor a rămas constant; cei mai mulţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014, potrivit lui Călin Vlad, director general al Serra Software. Firma crede că în 2014 o cerere crescută pentru soluţii ERP ar putea veni din partea firmelelor din agricultură, producţie, servicii, precum şi din partea celor care accesează fonduri europene pentru informatizare.

    DECIZIA: Serra Software a conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM. Astfel, Călin Vlad spune că în 2014 firma va oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator. Într-o firmă cu cinci angajaţi aşadar, preţul depăşeşte 17.000 de euro.

    EFECTELE: Directorul general al Serra Software se aşteaptă pentru anul în curs la o creştere a cifrei de afaceri de aproape trei ori, de la circa 210.000 de euro în 2013 la aproape 600.000 de euro în 2014. Previziunile se bazează pe contractele semnate la finalul anului trecut, pe noul produs, dar şi pe semnarea de noi contracte cu clienţi cu care firma se află în „negocieri foarte avansate„.


    ANTREPRENORII ROMÂNI RĂMÂN ÎN CONTINUARE GREU DE CONVINS SĂ INVESTEASCĂ ÎN SOLUŢII IT PERFORMANTE. Cu o maşină scumpă te plimbi, te vede lumea, te admiră, în timp ce un soft este ceva virtual. Nu-l simţi, nu-l înţelegi, ci doar investeşti în el. Decizia de a renunţa la programul de contabilitate apare foarte târziu, în unele cazuri chiar şi după un an de raportări obţinute manual în Excel şi după pierderi materiale importante„, spune Călin Vlad, directorul general al Serra Software.

    Firma pe care o conduce integrează soluţii ERP, CRM, human resources, business intelligence şi helpdesk şi are zece angajaţi cu o experienţă de peste 17 ani în implementarea de software economic. „Numărul angajaţilor a crescut în fiecare an în medie cu o treime, creştere pe care o vom respecta şi în anii următori„, adaugă Vlad. Firma a fost fondată în ianuarie 2011, prin desprinderea de EVO Experience Software şi preluarea portofoliului de clienţi Soft1.

    O analiză realizată de Serra Software despre evoluţia pieţei de ERP în 2014 arată că firmele din agricultură, producţie, servicii, precum şi cele care accesează fonduri europene pentru informatizare vor fi în 2014 principalii clienţi ai furnizorilor de soluţii ERP. Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) este instrumentul software care ajută la integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este dublu: să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul rapid la orice tip de informaţie utilă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

    „Am trimis şi vom continua să trimitem oferte personalizate tuturor companiilor targetate„, spune Vlad. De pildă, pentru firmele contractante de fonduri europene care au solicitat oferte, acestea sunt întocmite respectând cerinţele din caietele de sarcini. „Am conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM„, afirmă reprezentantul Serra Software.

    POTRIVIT ANALIZEI, PREŢURILE SOLUŢIILOR ERP VOR VARIA ANUL ACESTA ÎNTRE 12.000 EURO ŞI 200.000 EURO, IAR PROIECTELE DE PESTE 200.000 DE EURO VOR APĂREA DOAR SPORADIC. În funcţie de tendinţele pe care le-a identificat, compania şi-a construit un produs special. „În 2014 vom oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii, la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator„, adaugă Călin Vlad.

    El se aşteaptă ca în acest an cifra de afaceri a firmei să crească de aproape trei ori faţă de rezultatele anului trecut, până la circa 600.000 de euro, comparativ cu 210.000 de euro în 2013. „Ne bazăm pe contractele deja semnate la finalul anului 2013, pe noul produs, dar şi pe semnarea unor contracte cu clienţii cu care ne aflăm în negocieri foarte avansate. În plus, vrem să creştem ponderea serviciilor de consultanţă în totalul cifrei de afaceri.„

    VÂNZĂRILE NOI DE SOLUŢII ERP AR PUTEA ATINGE ÎN 2014 VALOAREA DE PESTE
    50 MILIOANE DE EURO, POTRIVIT ESTIMĂRILOR SERRA SOFTWARE, în timp ce piaţa totală, care include contractele de mentenanţă şi vânzările de module şi pentru utilizatori noi, în cazul clienţilor existenţi, se va plasa în jurul a 110 milioane de euro. Totuşi, subliniază Vlad, nevoile pieţei sunt de peste zece ori mai mari. În 2013, vânzările au fost la un nivel similar cu cel din anul anterior, deşi interesul manifestat a fost mai mare cu cel puţin 50%. „Cei mai mulţi clienţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014„, explică directorul general al Serra Software. Rezultatele firmei, care a avut anul trecut 40 de clienţi, au fost în concordanţă cu evoluţia pieţei, iar marja de profit, de la înfiinţare până în prezent, a fost în medie de 19%, conform reprezentanţilor companiei.

    2014 va fi un an de creştere la nivelul întregii pieţe, crede Călin Vlad, care într-un scenariu optimist indică un plus de 20% faţă de 2013. „Observăm în ultima vreme tendinţa clienţilor de a renunţa la soluţii «no name» şi de a opta pentru platforme consacrate. Motivul principal care «obligă» antreprenorii şi companiile medii şi mari să facă investiţii în IT rămâne presiunea competiţiei internaţionale„, spune reprezentantul Serra Software.
     

  • Libanezul care a lăsat Franţa pentru România vinde cafea de peste un milion de euro

    Lângă un expressor de cafea, libanezul Sherif Abdala, în vârstă de 48 de ani, se simte în largul său. Poate vorbi despre cafea ore în şir, vădit fiind că nu este vorba doar despre domeniul pe care l-a ales pentru afaceri, ci şi de o pasiune a sa. Îşi presară povestea cu glume, spunând de pildă că este suplu pentru că bea mai multe cafele pe zi. Stăpâneşte bine limba română; în fond, şi-a petrecut aici aproape jumătate din viaţă. Drumul până în România, povesteşte Abdala, a fost „interesant„. Mărturiseşte că nu a văzut ţara noastră ca o destinaţie, ci ca pe un loc de trecere.

    INTRE DOUĂ LUMI. Născut în Somalia, a absolvit Universitatea de Literatură în ţara natală şi a continuat cursurile de masterat în literatură arabă şi engleză, în Irak; în 1990 a început Războiul din Golf şi a trebuit să plece. Dar tot atunci avea loc şi un război civil în Somalia. „Acasă nu puteam să mă întorc, iar acolo nu puteam să rămân.”

    Avea un unchi în Franţa la care spera să ajungă, pentru ca apoi să-şi finalizeze studiile la Sorbona. N-a reuşit însă să obţină viză din Iordania („singura ţară de ieşire„), decât pentru România, aceasta fiind cea mai apropiată de destinaţia vizată atunci, Franţa. „Şi aici am rămas„, deşi planurile de la acea vreme erau diferite. „Trebuia să primesc în România invitaţie din partea unchiului meu, care era în Franţa„, explică Abdala, însă la ambasadă documentul s-a dovedit a fi insuficient, pentru că el nu era rezident în România.

    Pentru a obţine rezidenţa, s-a înscris la o şcoală de limba română, la Sala Dalles, însă apoi au apărut alte piedici: pe foaia de rezidenţă mai era necesară o ştampilă de la primărie; iar când toate demersurile de aici au fost finalizate, a aflat că unchiul său din Franţa murise. „Aşa am rămas în România. Mă simţeam blocat şi aveam în buzunar vreo 400 de dolari. Familia mea fugise din Somalia şi se afla într-o tabără de refugiaţi în Kenya.

    Prin urmare, nu puteam să le cer ajutorul, ci dimpotrivă, ei aveau nevoie de al meu.„ Trebuia să se descurce într-un fel, aşa că a început să-şi caute de lucru. „Erau pe atunci mulţi studenţi arabi care au început afaceri, cu importuri de cafea, de pildă.„ A fost angajat ca să vămuiască mărfurile care veneau pentru cafeaua Alvorada, o marcă populară la acea vreme, ocupaţie pe care a avut-o în jur de doi ani. Acesta a fost primul contact cu cafeaua, „în afară de cel de acasă, unde aveam un adevărat ritual, cu care nu m-am mai întâlnit niciodată„.

    În Somalia mama lui cumpăra cafea verde, o prăjea într-o tigaie specială, o măcina într-un butoi şi adăuga tot felul de condimente – scorţişoară, cuişoare, ghimbir; dimineaţa prepara cafeaua, „din care beam chiar şi când eram copil, cu mult lapte„. În plus, povesteşte Sherif Abdala, Somalia a fost vreme de 60 de ani colonie italiană, iar cultura aceasta se regăseşte şi în ce priveşte consumul de cafea: „Lângă fiecare cinematograf existau 2-3 cafenele unde se putea consuma cappuccino sau espresso„.

  • Primii 85 de miliardari ai globului, mai bogaţi decât jumătate din populaţia lumii. Cine sunt cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi ce avere au

     Conform unui studiu realizat de oranizaţia Oxfam, averea primilor 85 cei mai bogaţi din lume este egală cu cea a jumătate din populaţia globului, 3.5 miliarde de oameni, relatează mirror.co.uk. Aceştia deţin în jur de 1 trilion de lire sterline (1.21 trilioane de euro).

    Anul trecut, 210 oameni au devenit miliardari în dolari, numărul acestora ajungând la 1426. Miliardarii au o avere combinată de 5.4 trilioane de dolari (3.98 trilioane de euro), iar 1% populaţia globului controlează110 trilioane de dolari, (81.24 trilioane de euro), 46% din averea mondială. Momentan, sunt în jur de 12 milioane de milionari în lume, peste 3 milioane doar în Statele Unite şi în jur de 350.000 în Marea Britanie. “E uimitor cum în secolul 21, jumătate din populaţia globului, adică 3.5 miliarde de oameni, poate să deţină la fel de mult ca o mică elită, care ar încăpea într-un autobuz supraetajat”, spune Winnie Byanyima, din partea Oxfam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşte apetitul românilor pentru cumpărături online

    În acest context, tot mai mulţi retaileri îşi deschid magazine online. Anul trecut, primul pas a fost făcut de Carrefour, care şi-a lansat oficial hipermarketul online la sfârşitul lunii iulie. Serviciul este disponibil pentru Bucureşti şi localităţile limitrofe, cu livrare la domiciliu. Acesta a fost urmat de Cora, care a deschis în decembrie hipermarketul Coradrive, prin care clienţii pot să cumpăre produsele online şi le ridică ulterior din magazin, şi care a anunţat că va începe livrările la domiciliu în acest an.

    La sfârşitul anului trecut şi Mega Image, cea mai mare reţea de supermarketuri din România, a anunţat că va inaugura serviciul de livrări la domiciliu în primul trimestru al acestui an. Cel mai recent anunţ a fost făcut de Selgros, care a intrat în comerţul online printr-un parteneriat cu platforma de servicii de aprovizionare online megamarket.ro, prin care va livra direct clienţilor peste 11.000 de produse alimentare şi nealimentare.

    Conform unor estimări anterioare ale Carrefour România, retailul online reprezintă sub 1% din totalul vânzărilor de alimente din România. Topul serviciilor şi produselor achiziţionate de români de pe internet este condus, potrivit Daedalus, de plata facturilor de utilităţi (42,8%), după care urmează îmbrăcăminte/încălţaminte (37,8%), electronice (37,4%), cosmetice/parfumuri (34%), electrocasnice (30,9%), produse şi servicii de telefonie mobilă (28,8%), computere/componente computere (28,4%), cărţi/ziare/ reviste (22,3%), jucării (14,4%), software/jocuri (12,8%), bilete la diferite spectacole/concerte (12,2%), bilete de avion (10,4%), produse alimentare (7,2%), produse sportive (6,8%), muzică/filme (6,3%), alte produse (10,2%).

    Creşteri importante ale vânzărilor online au înregistrat din 2011 categoriile electrocasnice, software/jocuri, produse alimentare, computere/componente computere şi jucării. Cea mai mare scădere a fost raportată de biletele de avion.

  • In 2013, cifra de afaceri a Ipsos Research România a crescut cu 20%

    La această creştere au contribuit în special studii strategice de înţelegere a pieţei (Censydiam) – mai mult cu 25% faţă de anul anterior, evaluarea cantitativă a puterii mărcilor (Brand Value Creator, plus 32%), studiile privind comportamentul de cumpărare multi-categorie (Shopper, plus 20%) şi de evaluare a mixului de marketing. Anul trecut, un salt semnificativ a fost înregistrat de studiile de testare a comunicării prin metodologiile Next*C şi AdLab (împreună, peste 200%). Interviurile guerrilla si proiectele etnografice (desfasurate sub egida Centrului de Etnografie Ipsos local) au adus un plus de 65% fata de anul anterior. Un alt motor de crestere a fost reprezentat de studiile online, in crestere cu 167% fata de nivelul anului trecut. Panelul online Ipsos pentru Romania, care numara in prezent 50.000 de membri, a functionat non-stop pe tot parcursul anului.

    Anul trecut, doar 8% din chestionarele pentru studiile cantitative au mai fost realizate pe formulare tiparite, in conformitate cu necesitatea generata de specificul studiilor respective.

    Mai mult de jumatate (55%) din portofoliul Ipsos Research este reprezentat de companii din industria bunurilor de larg consum, urmate de telecom, auto si servicii (retail, banci etc.).

    Partenerii Ipsos Research beneficiaza, pe langa rapoarte de cercetare integrate, de consultanta si de sesiuni de activare a rezultatelor cercetarii.

    Directia pentru 2014 va ramane « 30-30 », adica simplificarea chestionarelor pana la o durata de 30 de minute si sintetizarea rapoartelor pana la 30 de pagini.

    «Experienta cu clientii ne-a demonstrat ca rezultatele unui studiu, pentru a fi comunicate in prezentarile catre top management, trebuie sa fie vizuale, concise si sa ofere directii clare de actiune. Clientul trebuie sa petreaca mai mult timp actionand pe baza rezultatelor decat citind rapoartele de cercetare. In ce priveste lungimea chestionarelor, studiile psihologice au demonstrat ca atentia consumatorilor scade dramatic dupa o jumatate de ora, putand perverti calitatea rezultatelor», a subliniat directorul general al Ipsos Research, Alina Stepan.

    Ipsos Research Romania este parte a grupului francez Ipsos – locul 3 global intre companiile specializate in cercetare de marketing. Cele mai utilizate metodologiil sunt: interviuri asistate de calculator, comunitati online de consumatori, interviuri la raft, grupuri interactive, sondaje telefonice. La nivel international, Ipsos este prezent in 86 de tari, compania operand sondaje online si offline pentru mai mult de 5.000 de clienti. In prezent, grupul Ipsos numara 16.000 de angajati permanenti si este listat la bursa din Paris.

  • Generaţia Y la hotel. Plus chinezii

    “România a ocupat locul 27 în Europa, în 2010, după contribuţia sectorului ospitalităţii la PIB. Dar, dacă hotelierii români vor lua în calcul din timp faptul că generaţia Y se aşteaptă să reprezinte în 5 ani jumătate din numărul de turişti la nivel mondial, veniturile realizate din turism în România ar putea creşte semnificativ. Trebuie avută în vedere dezvoltarea unor facilităţi care să răspundă aşteptărilor acestei categorii de clienţi, cum ar fi aplicaţii pentru rezervări direct de pe smartphone, posibilitatea de a face comandă la room service de pe tableta disponibilă în camera de hotel, programe extinse de fidelizare pe bază de comision care să prelungească cât mai mult cazarea şi, bineînţeles, prezenţa intensă în social media”, spune Elena Badea, Head of Marketing, EY România.

    Milenialii – sau generaţia Y – reprezintă o treime din piaţă iar estimările arată că, în următorii cinci ani, vor ajunge să reprezinte o jumătate din piaţă. Influenţa exercitată de cheltuielile făcute de ei asupra afacerilor din industria de ospitalitate i-a determinat pe hotelieri să-şi modifice serviciile şi facilităţile pentru a răspunde mai bine cerinţelor acestora în privinţa valorii, a inovaţiei, a accesului rapid, a comodităţii şi a mobilităţii, arată studiul EY.

    Cheltuielile făcute de turiştii chinezi le-ar putea eclipsa chiar şi pe cele ale milenialilor. Potrivit United Nations World Tourism Organization (UNWTO), cheltuielile făcute de turiştii chinezi în 2012 le-au depăşit pe cele făcute de germani şi americani, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari şi clasându-i pe primul loc la nivel global în privinţa cheltuielilor cu turismul. Turiştii chinezi reprezintă segmentul cu cea mai rapidă creştere din piaţă. Ca urmare, în tot mai multe hoteluri pot fi întâlnite în camere diverse facilităţi care vizează aşteptările oaspeţilor chinezi, cum ar fi papuci, ceaiuri chinezeşti, ziare şi canale TV în limba chineză, precum şi adaptarea meniurilor restaurantelor prin includerea de feluri de mâncare chinezească.

    E de aşteptat ca activitatea de tranzacţionare şi de dezvoltare de noi proiecte în industria hotelieră globală să ia avânt în următoarele 12 luni, încurajată şi de investitorii în căutare de noi oportunităţi de investiţii în acest sector, se arată în raport.

    După ani buni de recuperare lentă şi bugete limitate de investiţii, sectorul hotelier global a dat dovadă de un apetit puternic pentru creştere în 2013, o tendinţă care va continua şi chiar se va intensifica în 2014. Raportul EY Global Hospitality Insights prezintă cele 13 tendinţe-cheie care se aşteaptă să aibă un impact major în industria hotelieră în 2014 şi anticipează o consolidare a fundamentelor economice din sector, ceea ce va sta la baza unor performanţe financiare solide în 2014. Cel mai important, companiile hoteliere au acum acces la o mai mare varietate de credite şi surse de capital, provenind atât din zona publică cât şi din cea privată, făcând posibilă continuarea creşterii.

    “Ne aşteptăm ca 2014 să fie un an de referinţă pentru industria hotelieră”, spune Michael Fishbin, director global EY Hospitality. ”EY anticipează pentru anul acesta o creştere a ratelor medii de închiriere şi a gradului de ocupare a camerelor în mai multe pieţe şi în mai multe segmente din industrie, ceea ce va duce la o consolidare a bazelor economice, atrăgând după sine o creştere a preţurilor de achiziţie a hotelurilor la cheie, în special în oraşele cunoscute ca deţinând importante puncte de conexiune cu alte destinaţii, dar şi în piaţa hotelieră secundară”.

  • Pierderea de informaţii, una dintre principalele probleme ale companiilor din Europa de Est

    Conform acestuia, cele mai întâlnite ameninţări interne sunt defecte ale sofware-ului existent, breşe de securitate cauzate de o eroare umană şi pierderea sau furtul dispozitivelor mobile.

    Cu toate ca majoritatea companiilor din întreaga lume pun în aplicare măsuri preventive de securitate IT, acestea consideră că măsurile disponibile nu sunt suficiente împotriva scurgerilor de informaţii. O altă problemă evidenţiată de raport este că angajaţii nu respectă întotdeauna politicile de securitate ale firmei, iar companiile nu au o grilă clară de sancţiuni pentru cei care încalcă respectivele politici.

    Din punct de vedere al categoriilor de companii, autorii studiului notează că întreprinderile mici şi mijlocii folosesc în mai mică măsură soluţiile de securitate existente pe piaţă.