Tag: marea britanie

  • Puşcă cu bani, o casă îmbrăcată în aur şi maşini fuchsia: aşa arată viaţa copiilor bogaţi ai Nigeriei FOTO

    Copiii bogaţi ai Instagramului, care nu dezămagesc atunci când vine vorba de a-şi expune averea fabuloasă pe social media, nu mai provin doar din Marea Britanie, SUA sau Rusia. Mai nou, avioanele private, hainele de designer şi vacanţele exotice sunt etalate pe Instagram şi de copiii Africii, mai exact ai Nigeriei, cea mai puternică economie a continentului negru.

    Emeka Okonkwo, cunoscut ca E-money, este cel mai tânăr miliardar nigerian, ce deţine diverse proprietăţi şi afaceri cu petrol şi gaze, precum şi propria sa casă de discuri. De asemenea, casele sale sunt împodobite de mobilier luxos şi poleit cu aur, iar la petreceri se prezintă cu un accesoriu neobişnuit: o puşcă ce aruncă bani în loc de gloanţe. Un video recent arată cum miliardarul nigerian „împuşcă” cu 2.500 de lire în timpul unei nunţi.

    Rapper-ul si designerul Bayo Adewale aka Bnaira este, de asemenea, obişnuit să arunce cu bani la petreceri. Acesta este cunoscut pentru dragostea sa faţă de maşinile luxoase roşii,  cu care nu ezita să se afişeze în timp ce studia la Universitatea din Lagos. Înainte de terminarea studiilor, obişnuia să conducă un Range Rover.

    De asemenea, creaţiile Louboutins sunt extrem de populare printre tinerii bogaţi din Nigeria, care se fălesc cu colecţiile lor impresionante pe reţelele de socializare. Mompha, CEO-ul de la Lagos Bureau De Change, se pozează agresiv mulţimile sale de pantofi cu tălpi roşii, dar şi cu genţi de la Gucci, Cavalli, Valentino, Versace, Hermes sau Louis Vuitton. „Acestea sunt piese exclusive şi trebuie neapărat să le am”, spune tânărul care a cheltuit 2.500 de lire pe o geantă Versace.

     

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Philip Morris caută alternativa pentru ţigările tradiţionale

    Philip Morris International, cea mai mare companie internaţională de tutun, anunţă că ar putea renunţa la vânzarea ţigărilor tradiţionale, în contextul în care a lansat un produs alternativ în Marea Britanie, potrivit Reuters.

    Industria tutunului se confruntă cu presiuni în materie de reglementare. Mai mult, o instanţă de judecată din Marea Britanie a respins, miercuri, apelul împotriva noilor reguli care interzic folosirea elementelor de marketing precum logo-uri sau culori pe pachetele de ţigări.

    Victoria guvernului din Marea Britanie ar putea motiva alte state să urmeze exemplul şi să intenteze un proces. Astfel, este evidenţiată nevoia companiilor de tutun de a dezvolta opţiuni pentru ţigările tradiţionale, pentru a răspunde grijilor legate de sănătate care îi obligă pe oameni să renunţe la obiceiul care a provocat decese anuale estimate la şase milioane.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     
  • Cu cât ar putea creşte preţul maşinilor în Marea Britanie după Brexit

    Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.

    Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.

    Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.

    „Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu FIFPro: Peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună

    FIFPro a realizat un studiu la nivel mondial cu privire la condiţiile de lucru în fotbalul profesionist masculin, Raportul Global cu Privire la Ocuparea Forţei de Muncă FIFPro 2016, în urma căruia a reieşit că peste 45% dintre jucătorii de fotbal câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună.

    Studiul a fost realizat de către Universitatea din Manchester (Marea Britanie), în baza chestionarelor completate de aproape 14.000 de fotbalişti activi din 54 de ţări şi 87 de ligi din Europa, America şi Africa. Este considerată cea mai mare cercetare cu privire la sportivii profesionişti, utilizând date care au fost furnizate direct de sportivi.

    Prin intermediul unui chestionar, jucătorii au fost invitaţi să răspundă la 23 de întrebări, cu privire la subiecte ca: salarii, contracte, transferuri, antrenamente, meciuri trucate, violenţă, siguranţa locului de muncă, sănătate, bunăstare şi educaţie.

    Majoritatea jucătorilor au cariere scurte şi fragile, conform studiului. Aceştia se confruntă des cu neplata salariilor, nu au un viitor sigur şi de cele mai multe ori nu sunt pregătiţi pentru viaţă de după o carieră în fotbal. Având contracte cu o durată medie de doi ani, fotbaliştii îşi desfăşoară activitatea într-un mediu foarte competitiv şi fragmentat.

    Mai mult de 45% din jucătorii de fotbal chestionaţi câştigă mai puţin de 1.000 de dolari pe lună. Salariul mediu la nivel mondial variază între 1.000 de dolari şi 2.000 de dolari pe lună. Doar fotbaliştii care evoluează la cel mai ridicat nivel competiţional cîştigă foarte mult: doar 2% dintre fotbalişti încasează anual 720.000 de dolari net sau mai mult.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât ar putea creşte preţul maşinilor în Marea Britanie după Brexit

    Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.

    Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.

    Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.

    „Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro